2,329 matches
-
doar să arate cît de sumbru e totul” (p.53). Dacă n-aș fi văzut Oedip, Purificare sau Tanacu...poate aș fi crezut că teoreticianul e de acord cu practicianul. Brook ar fi zis că „Diavolul În teatru se cheamă plictiseală”. Șerban nu e niciodată plicticos. Dar, cred eu, Îi lipsește, uneori, noima...Și măsura. Lucru inexplicabil la un artist atît de talentat și experimentat... Tot așa, vorbind despre o montare mai veche a Livezii, regizorul spune :”singurul meu merit e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
numească țara aiasta!". Iar voinicii, care or mai fi fost treji la ceasul ăla, s-au minunat: "Că bine zici, Măria Ta!". Și uite că așa i-a rămas numele. M-am întrebat de câteva ori așa, în momente de plictiseală cumplită, spre exemplu la cursurile de desen tehnic sau de socialism științific cum și-ar fi numit voievodul țara dacă acest trist accident nu s-ar fi produs. Având în vedere pasiunile cinegetice ale domnitorului și puzderia de bouri ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de nodul prea strâns al cravatei, podețele spălătorilor de geamuri fluturau inutile, asemenea ochelarilor legați cu șnur la gât, pe care Îi cauți peste tot, numai acolo nu. Vânturile și zăpezile s-au tot vânzolit peste acoperișuri, ronțăind nituri din plictiseală, astfel Încât antenele lungi de pe culmi s-au prăvălit Într-o rână, iar reclamele luminoase, de mult stinse, și-au pierdut din litere, alcătuind cuvinte din ce În ce mai știrbe și mai lipsite de sens. Nu știu dacă am fost ultimul om care a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
amoroase rămase În contul deschis cândva la banca vieții. Vorbele lui m-au luat prin surprindere. După zeci de ani petrecuți Într-o firmă de contabilitate, priveam computerul mai degrabă ca pe-un coleg de birou cu care să Împarți plictiseala călătoriei de peste zi; În plus, educația protestantă primită mă Împiedica să consider posibilă existența unui mijlocitor În atingerea oricărei forme de absolut. Dar câte nu se schimbaseră din vremea tinereții noastre! Între timp, vedeta ultimului film porno care ne stârnise
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În camera noastră, un fier de călcat, publicul strângându-se cu mâinile În șold În jurul norocosului căzut la tragerea la sorți, pentru a-i oferi sfaturi prețioase sau idei. Treptat, acel fier chiar a devenit o unealtă importantă, deoarece, În plictiseala care domnea peste camera noastră, Începuserăm să dăm atenție unor detalii peste care odinioară treceam nepăsători, cum ar fi cambrarea grațioasă a cămășii peste talie sau cutele făcute de un guler prost călcat. Deschiderea ușii trebuia neapărat să ne găsească
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a transformat, În cele din urmă, În dublurile lor tragice. Suntem imaturi și lipsiți de responsabilitate, pentru că totul ne este permis. Ne jucăm mereu de-a explorarea lumii, dar nu ca ei, din dorința de-a o descoperi, ci din plictiseală. Ne jucăm de-a sexul, vrem să depășim orice granițe, azi bărbat, mâine femeie, Însă până la urmă atâtea Împreunări lipsite de patimă ne-au transformat În niște roboți androgini. Spune-mi, doctore, ai apucat să faci copii Înainte de interdicție? — Da
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
funcționând parcă după legile stricte ale unui angrenaj, monotonia existenței sale trecuse șoseaua și se impregnase În viața mea. Uneori, aveam chiar impresia că eram un șoarece pândind o pisică. După vreo patru zile, eram Închis Într-un cub de plictiseală groasă ca marmelada, căci dincolo, Kuznețov traversa În mod evident o pană de inspirație. Abia de mai scria ceva, În restul timpului plimbându-se În lung și-n lat prin cameră. După o săptămână, mă cățăram pe pereți. Până și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de smoală și în fine, deasupra de tot, lespezile inerte ale cimentului ferm. Rezultatul e cel pe care îl știm cu toții: un text compact de o inerție cadaverică, în fața căruia mintea cititorului reacționează prin singura forma firească de protest intelectual: plictiseala. De acest lucru îți dai seama nu atît contemplînd mostrele unor astfel de peisaje pustiite, cît mai degrabă procedînd prin contrast: le compari înțepeneala lexicală cu curgerea vie a unor texte ce reușesc să prindă ritmul gîndirii autorului. De data
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
Comandantul că este rănit în orgoliu. — Nu ești curios? Eu n-aș avea încredere oarbă în toți subalternii ăștia de doi bani, îl ispitește încă o dată Regizorașul, jur pe onoarea mea.. — Astea-s minciuni și speculații, dă Comandantul semne de plictiseală, nici n-ar trebui să avem discuții din astea. — Lăsați cu toți impresia că n-ați ieși nici în ruptul capului din ordinele Piticului, că sînteți fanatici pînă în măduva oaselor, cum să te fac să înțelegi? — Tu cu ale
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cel mai mic deranj cu putință celor aflați în apartament. Cu timpul însă a devenit foarte vorbăreț, chiar și atunci cînd ea n-avea nici un chef să stea la taclale, găsea tot felul de subiecte care o mai scoteau din plictiseală. Uneori îi făcea mici surprize. Apărea cu o floare pe care o cumpăra de la colț de la Jardinierul, sau cu cîte un pachețel la subraț, în care era înfășurată ori o ciocolată Kandia, ori altceva dulce. Aproape de fiecare dată îi lăsa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
te zbați pentru o anumită specializare. Acum tot sistemul de învățămînt e întors cu fundul în sus, și toți profesorii sînt niște proști. Se întorsese acasă ca de obicei după ce moțăise la cursuri, se așezase la biroul său și de plictiseală începuse să frunzărească volumul. Tabla de materii era tipărită lăbărțat, cu spații mari între capitole. Marxism-leninismul despre: producția materială, teoria claselor și a luptei de clasă, revoluție, război și pace, revoluția națională și culturală. Ce vă învață pe voi la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și leneș, sunt incapabil să sufăr, și nu cunosc decât mocirla. Tu ai citit mult, știi lucruri de care eu nu am auzit În viața mea; aproape Îmi vine să cred că duci viață de cerșetor numai și numai din plictiseală sau...ca să-ți bați joc de lume,,. Cap de bolovan, moșneag pârțâit, bețiv și plângăcios, n-ai tu cum să știi ce-i În sufletul și În spiritul omului. Îți Încrețești ca o șopârlă pielea frunții Înguste și aștepți de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ritmul său, prin conținutul care relatează o experiență trăită, dezvăluie procesul prin care gândirea pictorului s-a materializat În tablou, prin ecoul pe care-l trezește, constituind o prelungire a tabloului,,. Nu o interesează. Citesc pe chipul ei o mare plictiseală. Când eram copil și Îi simțeam pe oamenii maturi indiferenți la problemele care mă frământau, plângeam . Mă adăposteam Într-un colț și vărsam lacrimi amare. Când bunica mea era tânără și frumoasă scria Într-un caiet gros cu file gălbui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a copilului, la moltonașul roz În care era Înfășat, la brațele care-l purtau prin Întunericul casei, la tifonul din care țâșnea sucul dulceag de morcov fiert, la salopeta de pescar a fostului chiriaș În care te Îmbrăcai așa, din plictiseală, la copilașul care plângea frecându-și piciorușele... Când vecina cu sânii enormi, prostănaca cu voce de țață ți-a adus cozonac cu stafide și câteva ouă roșii ți-ai amintit că era Înălțarea, dar ea plecase și nu aveai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
speranței?,, Răspuns ,,Ești prea prețios și pe deasupra, și inexact. Aștepți de la mine un torent de lacrimi? O groază de cuvinte de autocompătimire? De sudalme Împotriva omenirii? Eu am terminat de mult conflictul cu societatea. Mă mai joc uneori, așa, din plictiseală cu ea, dar renunț repede pentru că vezi, nu mi-am făcut din speranță o fortăreață. Bineînțeles nu am de ce să mă mândresc cu mine, nu am nici o Îndoială că sunt un biet ratat, dar asta nu Înseamnă că mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
puțin plecat într-o parte, de parcă asculta, și spuse: Da. — Mă îndoiesc că-ți dai seama și cât de profund, am spus. Ea s-a întors într-o parte și a răspuns calm, dar nu pe un ton care trăda plictiseala. — Nu contează. Că te iubesc sau cât de mult te iubesc? — Al doilea aspect. Sunt mișcată de faptul că mă iubești. Asta e tot. Asta nu e tot, am spus. Honor, te doresc cu disperare și am să lupt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu cinci sau șase lanțuri legănându-se și strălucind În soare. Cu siguranță, prietenii lui erau obișnuiți cu această extravaganță, fiindcă atunci când am Întrebat cât era ceasul, mi-au răspuns legănând țeava de canalizare Într-un loc, privindu-mă cu plictiseală. Drept răspuns, Dora Îmi Întinse o fustă pe pat, spunându-mi că: unu, frumusețea oamenilor ținea de interior; doi, tocmai din această cauză, nu era o chestiune de clasă; și trei, În ceea ce o privește... Dar cineva sună la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și sub el. 2 Primele impresii — ’ Neața, spuse Margoulies către Bull și recepționeră. — ’ Neața, veni răspunsul celor doi. Margoulies se oprise o clipă să vadă dacă nu cumva auziseră foșnetul micii lui ejaculări. Dar observă doar anxietatea lui Bull și plictiseala recepționerei. — Nu erai programat la mine la 9:30, nu? îi spusese Margoulies lui Bull, pe care îl știa destul de bine ca să poată renunța la politețuri. — Cineva a anulat programarea, domnule doctor..., intervenise recepționera. Domnul Gaston a spus că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Viața e scurtă, dar tot e posibil să Înveți cîteva lucruri Înainte de a da colțul. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat este felul În care extremele se contopesc. Dragostea nețărmurită devine ură nețărmurită, pacea absolută devine război zgomotos, plictiseala fără margini devine entuziasm uriaș. Așa era și cu Norman și cu mine. Aș zice că În noaptea aia din prăvălie, cînd Norman a plîns și eu am plutit deasupră-i, aproape plîngînd, a fost punctul culminant al relației noastre, clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
deprima, iar Shine Îmi făcea greață. Mă mulțumeam să-mi tîrșîi picioarele fără rost, cu sufletul greu și Întristat. Nu era genul de durere În care te vaiți și-ți rupi părul din cap. Mai degrabă, era un soi de plictiseală copleșitoare. Eram Împovărat de plictiseală. Viața mă plictisea, literatura mă plictisea, chiar și moartea mă plictisea. Singurul lucru care nu mă plictisea era pianul meu și, pe măsură ce treceau săptămînile și la librărie erau tot mai puțini clienți și atmosfera era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
greață. Mă mulțumeam să-mi tîrșîi picioarele fără rost, cu sufletul greu și Întristat. Nu era genul de durere În care te vaiți și-ți rupi părul din cap. Mai degrabă, era un soi de plictiseală copleșitoare. Eram Împovărat de plictiseală. Viața mă plictisea, literatura mă plictisea, chiar și moartea mă plictisea. Singurul lucru care nu mă plictisea era pianul meu și, pe măsură ce treceau săptămînile și la librărie erau tot mai puțini clienți și atmosfera era tot mai apăsătoare, Îmi petreceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nu-mi fac griji numai din cauza cozonacului, rosti el. Cei doi Îl priveau cu un interes sincer și prietenesc; În ciuda evenimentelor din ultimii ani, Își păstraseră tinerețea, și mai sperau că viața le va oferi și altceva decît durere și plictiseală, neîncredere sau ură. — Ce-ar fi să luați loc să ne povestiți? Îl pofti tînărul. Rowe se simțea ca În fața unor copii ahtiați după povești. De bună seamă că adunîndu-le anii, n-ar fi trecut de 50. Iar el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lui, lîncezind Între cei patru pereți capitonați ai unei celule din „Pavilionul special“. CÎt despre Digby, ar fi rămas fără Îndoială... Digby. Tocmai aceste linii aproape șterse avură darul de a-l ține treaz, după o zi de singurătate și plictiseală. Nu poți respecta un om care n-are curajul opiniilor sale, și pierzîndu-și respectul față de doctorul Forester, Digby Începu să-i pună la Îndoială Însăși competența; nici măcar nobila-i față de bătrîn nu-l mai impresiona. Cu ce drept Îi interzicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
unei lupte frenetice, care acoperea un scaun de vinilin, de parcă doi infirmi s-ar fi violat reciproc. Apăsând cu piciorul pe pedale, eram conștient de existența tuturor acestor șoferi, de spațiile pe care le ocupaseră corpurile lor, misiunile, evadările, și plictiselile lor care-mi goleau de sens orice reacție proprie. Conștient de aceste suprapuneri, a trebuit să mă forțez să conduc grijuliu, oferindu-mi posibilitățile propriului corp coloanelor de direcție proeminente și parasolarelor. La început, am urmat fără țintă drumurile mărginașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
că informatica e considerată un domeniu «de viitor» nu pot justifica înstrăinarea de carte. La urma urmei, s-ar putea să nu câștigăm timp și să fie doar o iluzie, pentru că excluzând lectura practic ne omorâm timpul (pentru a evita plictiseala). Pe de altă parte, se poate evidenția și un dezinteres al statului de a subvenționa prețul cărților, așa cum se practică în multe țări occidentale (sau de a-l menține la o cotă rezonabilă). Pot exista oare la noi interese oculte
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]