450 matches
-
Acesta a reușit să aducă la Ploiești Cupa României în 1995, jucând împotriva Rapidului și reușind să câștige în urma loviturilor de la , transformând 5 lovituri din 5. Petrolul intră tot mai mult sub patronajul președintelui sindicatelor din Petrom, Liviu Luca, și ploieștenii au un vârf de formă la sfârșitul turului 2000-2001, terminat pe locul 2. A urmat, însă, prăbușirea. În 2002 Petrolul retrogradează. Ploieștiul, care a avut 2 echipe în divizia A în perioada 1998-2002, a rămas în A numai cu Astra
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
Internațional Pitești și o va redenumi Astra. Noul club Astra este considerat de LPF ca urmașul clubului Astra dinainte de fuziunea din 2003, întârind ideea că rezultatul fuziunii din 2003 este continuatorul Petrolului, nu al Astrei. Urmează o perioadă neagră pentru ploieșteni, echipa clasându-se în divizia secundă, succesiv pe locurile: 4, 3, 3, 3, 4, 3 și locul 1 în sezonul 2010-2011, reușind revenirea după o pauză de 7 ani în primul eșalon. În 2006, conducerea clubului Petrolul motivând și lucrările
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
Ilie Oană".”, terminând sezonul 2011-2012 pe locul 14. Sezonul 2012-2013 avea să fie cel mai fructuos sezon pentru Petrolul Ploiești din ultimii 47 ani. Beneficiind atât de o infuzie de capital din partea noului sponsor, dar și de aportul fanaticilor fani ploieșteni, clubul reușește să termine pe locul 3 în clasamentul din acea ediție a ligii I, cu următoarea linie de rezultate: 16 victorii, 14 egaluri și doar 4 înfrângeri din 34 de meciuri jucate. Poziția din clasament îi garantează Petrolului revenirea
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
diplomatici ai Republicii Armenia: Hamlet Gasparian (ambasador în România) și Serghei Manasarian (ambasador în Bulgaria), reprezentanți ai conducerii Uniunii Armenilor din România (printre care senatorul Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian), precum și reprezentanți ai altor culte din România: PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar patriarhal, ca delegat al patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și IPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București și Președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România. A fost înmormântat cu onoruri militare în capela cimitirului armenesc din București lângă mormântul
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
Arhiepiscop Locțiitor al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America și Canada. Mitropolitul Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală și Meridională a participat în octombrie 2004 ca delegat al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alături de PS Episcop-Vicar Patriarhal Vincențiu Ploieșteanul și de PC Arhimandrit Ieronim Crețu, Superiorul Așezămintelor Românești din Țara Sfântă, la ceremonia de întronizare a PF Theodoros al II-lea, noul Papă și Patriarh al Scaunului Apostolic al Alexandriei și a Toată Africa. De asemenea, mitropolitul Iosif a
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
gradul trei Costache, fiul fostului domnitor Nicolas Caradja (1782-1783), să recupereze întregul oraș Ploiești. Terenul orașului fusese inițial un dar la nunta lui Costache cu Raluca Moruzi, a cărui familie stăpânise odinioară pământurile pe care se construise mai târziu orașul. Ploieștenii s-au revoltat, iar ispravnicii s-au temut să ia vreo măsură dură. După ce Caradja a reconfirmat primul decret de împroprietărire al vărului său, negustorii au închis toate prăvăliile pe 14 aprilie și au paralizat toate activitățile din oraș. Domnul
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
ales pentru înalta viață monahală pe care acesta o ducea, arhimandritul Antonie Tătaru este sfințit arhiereu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România sub oblăduirea IPS Vlasie Mogârzan și numit episcop-vicar cu apelativul de PS Antonie Ploieșteanul. Și după hirotonirea sa întru arhiereu, PS Antonie continuă să viețuiască la Mănăstirea Cucova și muncește, alături de ceilalți frați sau monahi, atât la treburile agricole, cât și în atelierul de sculptură. El este cel care a sculptat catapeteasma bisericii din
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
Treime" din satul Cucova (jud. Bacău). Pentru a-l ajuta în activitatea sa, Sinodul Mitropoliei de la Mănăstirea Slătioara i-a hirotonit întru arhierei pe doi ucenici ai săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
etaj, fiind flancată de coloane masive. Holul de la intrare este enorm; interiorul luminat prin plafon, se înalță pe două nivele, având în componența sa și Sala Pașilor Pierduți și Săli de ședință. După 1951 clădirea a fost atribuită Complexului Cultural Ploieștean. Afectată de cutremurul din 1977, construcția a fost renovată, adăpostind în prezent Biblioteca Nicolae Iorga, Școala Populară de Artă, Muzeul de Etnografie și Universitatea Cultural-Științifică.
Palatul Culturii din Ploiești () [Corola-website/Science/311761_a_313090]
-
marcante născute în Ploiești sau a căror activitate este legată de acest oraș. Pe partea dreaptă a Bulevardului Independenței, într-o piațetă creată de întretăierea a două străzi, se găsește bustul de bronz al lui Radu Stanian (1840 - 1897), avocat ploieștean, om politic liberal de nuanță radicală, participant la toate marile evenimente ale vremii lui, printre care luptele electorale din 1869 și mișcarea antidinastică din 1870. A fost deputat și senator, adesea în opoziție, și în mai multe rânduri primar al
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
în anul 1952, când monumentul a fost terminat și inaugurat. Este cel mai nou din zestrea de monumente a Ploieștilor, amplasat în parcul din fața librăriei „Nichita Stănescu”. Lucrarea a fost încredințată sculptorului Ștefan Macovei, care, la 12 iunie 1996, înfățișa ploieștenilor macheta operei sale. După mari eforturi, monumentul a fost inaugurat la 24 septembrie 1999, în prezența ctitorilor, a oficialităților locale, a artistului, a unor personalități ale culturii românești. Bustul este turnat din bronz și sudat de fierul beton al structurii
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
Onufrie de către un sobor de înalți ierarhi (PF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Calinic Argatu, episcopul Argeșului, Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, Laurențiu Streza, episcopul Caransebeșului, Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Ioachim Băcăoanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. Cu acest prilej, biserica a fost resfințită, primind și al doilea hram - Sf. Cuvios Onufrie. Biserica "Buna Vestire" este
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
va apărea primul jucător român pe nume Vintilescu. La începuturi United nu avea propria sa arenă, disputându-și meciurile pe stadionul rivalelor din București (Olympia București și Colentina București), Bolta Rece. În anul 1909 a fost construit din inițiativa primarului ploieștean Radu Stanian și a președintelui Partidului Conservator-Democrat, Take Ionescu, un stadion cu 800 de locuri. Stadionul numit "La Șosea" din cauză că era aproape de șoseaua București-Ploiești se afla pe Strada Lunei, astăzi parcul Mihai Eminescu. Echipa era poreclită la acea vreme "bufnițele
United Ploiești () [Corola-website/Science/311354_a_312683]
-
1914, mai mulți străini din echipă au părăsit țara și United avea să se destrame înainte de Primul Război Mondial. Din ce a rămas au rezultat două echipe: Româno-Americana FC București și Prahova Ploiești, care va fi adevărata succesoare în tradiția ploieșteană. "„Duminică 19 aprilie, pe platoul de lângă Gara Centrală, de la ora 3 după-amiază, s-a disputat matchul de fotbal dintre United FC și Colentina. Ai noștri au bătut cu 8-2, Binder fiind eroul zilei care a shootat în cotcă la țintă
United Ploiești () [Corola-website/Science/311354_a_312683]
-
dovadă componenții echipei, pe parcursul sezonului competițional 2002-2003 a fost recompensată cu un meritoriu loc 4 în clasamentul final. O dată cu obținerea acestei performanțe s-a luat decizia construirii unui club profesionist din toate punctele de vedere, având ca scop impunerea baschetului ploieștean atât pe plan național, cât și pe plan extern. Lupta pentru construirea unui lot de jucători cât mai valoros a continuat, reușindu-se înscrierea sub numele clubului a nu mai puțin de 9 componenți ai lotului reprezentativ al României cât
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
spectatori prezenți în Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești, echipa învingând mai mult titrata BC Dinamo București într-o finală ce a demonstrat frumusețea acestui sport printr-un show total. Deși câștigarea Cupei României a reprezentat o mare realizare a baschetului ploieștean, lupta pentru câștigarea titlului era abia la început. Echipele care erau obișnuite să fie prezente în finala competiției au trebuit să se recunoască înfrânte și să facă loc proaspăt nou-afirmatei CSU Asesoft. West Petrom Arad, CSU Sibiu și RomPetrol București
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
CSU Asesoft își pune laurii de Campioană a României, pe teren propriu, în fața unui public în delir. Ultima partidă a constituit un marș triumfal, ridicând întrebarea " Unde se va opri CSU Asesoft Ploiești în sezonul următor?". În sezonul competițional 2012-2013,ploieștenii izbutesc câștigarea unui nou titlu de campioană(4-2 la general cu BC Mureș),urmând ca în sezonul 2013-2014 să reprezinte România în Eurocup,a doua competiție ca valoare din Europa. În sezonul 2013-2014, Csu Asesoft a revenit în sala Olimpia
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
campioană(4-2 la general cu BC Mureș),urmând ca în sezonul 2013-2014 să reprezinte România în Eurocup,a doua competiție ca valoare din Europa. În sezonul 2013-2014, Csu Asesoft a revenit în sala Olimpia după două campionate câștigate la Brazi! Ploieștenii au jucat Eurocup și au reușit 3 victorii în grupă, la Moscova, cu Khimky!, și acasă-deplasare cu Igokea Aleksandrovac! Asesoft a terminat sezonul cucerind al 10-lea titlu din Istorie, 3-2 cu Csm Oradea! "Listă actualizată la data de 5
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
doi lei smulgând din pământ un stejar, imagine care se găsește și astăzi pe stema Ploieștiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie menționează anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași „ploieșteni”, "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
care se găsește și astăzi pe stema Ploieștiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie menționează anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași „ploieșteni”, "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Legenda spune că Mihai Viteazul, în 1597, voind să facă un târg nou pe drumul spre Ardeal, a propus moșnenilor ploieșteni să le cumpere cu bani grei moșia. Aceștia însă, prin pârcălabul lor, au respins mai multe tentative ale voievodului, temându-se ca, odată cu pământul, să nu-și piardă și libertatea, să nu devină rumâni. Mihai a cumpărat o parte din
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
prin pârcălabul lor, au respins mai multe tentative ale voievodului, temându-se ca, odată cu pământul, să nu-și piardă și libertatea, să nu devină rumâni. Mihai a cumpărat o parte din moșia Băicoiului și le-a oferit-o în schimb ploieștenilor, care au acceptat „"nu pentru că Băicoiul o fi mai mare, dar pentru că noi ne ținem stepena de moșneni slobozi și Măria-Ta dăruiești Țării Românești un târg nou la coborâtul din plaiuri"”. Ploieștiul devine astfel o bază pentru operațiuni militare
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
devine astfel o bază pentru operațiuni militare și este ridicat la rangul de târg domnesc. Dintr-un document dat de Radu Vodă, la 26 iunie 1615, adevărul istoric apare însă cu deplină claritate, despuiat de poezie. În toamna lui 1597, ploieștenii, chiar dacă mai erau liberi, libertatea lor era serios amenințată și n-ar fi avut niciun interes să se opună planurilor lui Mihai, iar moșia nu le aparținea lor ci unor mici boieri. Ploieștenii nu s-au mutat nicăieri, ci doar
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
despuiat de poezie. În toamna lui 1597, ploieștenii, chiar dacă mai erau liberi, libertatea lor era serios amenințată și n-ar fi avut niciun interes să se opună planurilor lui Mihai, iar moșia nu le aparținea lor ci unor mici boieri. Ploieștenii nu s-au mutat nicăieri, ci doar au beneficiat de eliberare sau, în orice caz, de obținerea unor mici moșii în jurul așezării. Sprijinit de domnie și sediu al căpitanului de Ploiești, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul secolului al XVII-lea
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
moldo-poloni a înălțimilor de pe Gâlmeia și când, în rândurile acestora, au intrat în luptă și husarii. Mihai a trebuit să se retragă, trecând prin Ploiești. Atunci, orașul pe care-l întemeiase l-a văzut pentru ultima oară. Credem că oștenii ploieșteni l-au însoțit și abia după câteva zile, după ce domnitorul, în urma unei noi și zadarnice rezistențe în Argeș, a părăsit țara, s-au întors la casele lor. În secolul următor și în secolul al XVIII-lea, Ploieștiul a cunoscut o
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]