2,457 matches
-
ăsta ca un fel de luptă, Jumătate rugă,jumătate rug. Nici nu știu să intru,sau să-ncerc să fug ? Căci aici durerea des își face nuntă! * Și orice visare e o mare faptă Ce îmi ară viața cu firavul plug. E și visul ăsta ca un fel de luptă, Jumătate rugă,jumătate rug. * Cănd gemănd în carne eu la vis mă-njug, Atunci veșnicia blănd în sfere-mi căntă Iar dureri ,păcate nu mă mai frămăntă, Stau tăcute toate-n
RONDELUL LUI DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382391_a_383720]
-
este goală. Mi-e dor de praful ridicat afară Când ne plimbam, murdari, cu mare fală. Întoarcerea în sat e lucru mare Ce doar creștinii astăzi mai arată. Când așteptam cu mare-nfrigurare Să ne întoarcem iar, ca altădată. La plugul obosit de așteptare Când brazda o despică însetat. Acuma zace într-o nepăsare Fiindcă flăcăi de ieri, azi l-au uitat. Mi-e dor de liniștea de dimineață Când păsărele-n geam îmi ciripeau. Și când tot satul prinde iară
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > PLÂNSUL PĂMÂNTULUI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul se răzvrătește plugul erelor i-a răscolit măruntaiele i-au răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
rămas pe drumul nimănui Cu frumusețea plânsă în batistă” Și omul sta mâhnit în sinea lui, „Patronul” de atunci, cu fața tristă... ............................................. Eu sunt îngrijitoare de bătrâni!” Și-acum când scriu auzul se-nfioară-, Vă știu durerea, dragii mei români, Și plugul ei prin sufletul meu ară... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Îngrijitoare de bătrâni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNGRIJITOARE DE BĂTRÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383613_a_384942]
-
copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de sete Sperănd că va veni o vreme bună. Dar n-a venit și iată-mă-s bătrăn Și poate voi închide ochii măine , N-am ce să-ți las ,o
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi români pe lume Toți de-
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
mai târziu când s-a dovedit că doar lui Mihai, dintre toți copiii, îi plăcea cartea, începuse să-l respecte ca pe un ștab, cum îi spunea când bea o țuică :„ce vă pasă vouă ștabilor de cei de la coarnele plugului?”. Două lacrimi apăreau în colțurile ochilor, poate-și plângea propria soartă. Cu timpul Mihai a descoperit în spatele brutalității lui Ion un om sensibil și plin de bunătate, doar sărăcia îl abrutizase. Își lua înfățișarea de om ursuz cu vorba bolovănoasă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
de părere că tânăra generație a populației din (de data aceasta): Timoc, Morava și sudul Dunării va fi adepta asimilării tranzitive. Cu toate că România oferă burse, poate prea multe având în vedere că fii ei din casă rămân analfabeți, la coarnele plugului de lemn, asistăm la un fenomen ciudat: ținuturile amintite mai sus se deznaționalizează, își reduc populația (e vorba de cea etnic-românească!). Și ca să fiu cât mai convingător întreb: câți din odraslele românilor/vlahilor s-au întors la baștină și au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi se întâlnesc și alte tehnici: încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Cel de-al doilea volum a primit Premiul Academiei Române, cu ajutorul colectivului de readactori d ela Radio România Internațional - „prietenii mei, frații mei”!!! Dar, proiectul de suflet al lui Vasile Șoimaru rămâne Cotul Donului... Pe culmea dealului, când dau țăranii cu plugul, ies numai oase de soldați care au murit în bătălie... nu le-a luat nimeni. Peste 150.000 de suflete sacrificate zac aici, fără să mai știe nimeni cine sunt... În zonă, s-au ridicat, de-a lungul deceniilor, un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
de presă. S-a născut la 16 februarie 1944, în satul Vernești, comuna Valea Danului, într-o familie de țărani cu respect pentru carte. Așa se și explică faptul că - așa cum mărturisea într-un articol - n-a rămas „fecior la plug” și, după patru clase primare, făcute la școala din sat, și-a continuat studiile, cu eforturi materiale, la Oești și Albești, iar apoi la Liceul teoretic „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, unde l-a avut ca dascăl de limba română pe
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
tinerețe în care plin de-avânt e al meu zbor, căci fericit surâd când cu blândețe mă mângâie sublimul Creator. Doamne, cum ard ! Doamne, cum ard! Parcă sunt mii de ruguri care trosnesc, iubire risipind din clipa când ale speranței pluguri din al meu suflet brazde mari desprind. De la o vreme sunt numai lumină, sub nicio umbră nu mă răcoresc. Cu inima de bucurie plină simt că încet, încet întineresc. Din ramurile mele plesnesc muguri ce râd, de fericire strălucind, când
SUNT FERICIT DOAMNE, CUM ARD ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383198_a_384527]
-
și pînă-la litoral, S-au pus ca să distrugă tot pămîntul, Și să-i înfigă nației un pumnal, Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul. Spre tine inclusiv ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi, Eu simt la mine-n oase lovitura, Și mi se taie vlaga din rărunchi, Și capul meu parcă o ia de-a dura. Căci tu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și pînă-la litoral,S-au pus ca să distrugă tot pămîntul,Și să-i înfigă nației un pumnal,Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul.Spre tine inclusiv ei au pornit,S-aducă jaf pădurii tutelare,Arînd c-un plug de fier nenorocit întreaga verde-a munților splendoare.Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi,Eu simt la mine-n oase lovitura,Și mi se taie vlaga din rărunchi,Și capul meu parcă o ia de-a dura.Căci tu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
făcut! / Dar oare ce o fi crezut? Nu-s eu precum el s-a gândit, / Căci peste garduri n-am sărit! Te-oi dobzăla eu, fii pe pace, / Cumetre! Fă-te numa-ncoace! Cu mine ți-ai pus boi la plug. Ei lasă c-am să ți-i înjug Și am să ți-i trudesc pe toți, / De fără coarne ai să-i scoți!” „Lasă-l mămucă-n treaba lui! Lasă-l în plata Domnului!” - Zise mezinul - „Nu-ți mai face
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
sub pleoapele alungite de machiaj Îi confereau o expresie indescifrabilă, pierdută Într-un spațiu și Într-un timp Îndepărtate. Își aminti că, odinioară, văzuse un chip asemănător, În grajdul unui gospodar care găsise o sculptură pe câmpurile lui răscolite de plug. Se spunea că era capul unei nobile doamne aparținând poporului etrusc, care Îi precedase pe romani. O compară pe Antilia cu toate femeile frumoase pe care le cunoscuse, cu doamnele pe care le iubise. Nici una dintre ele nu suporta asemuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
asculta cu atenție, cufundat în gânduri. — îhâmhmâmm! - făcu Broanteș. — îl vezi, mărite Doamne? - spuse spătarul către cel gras. Ce folos că l-ai învățat rostirea poeticească, dacă i-au tăia limba? Nu era mai bine să-l fi lăsat la plug, să fi rămas acasă? Episodul 10 O REVEDERE îNDUIOȘĂTOARE Și cum hălăduiau cei trei prin stepă și vorbeau (adică, mai bine zis, numai doi vorbeau, deoarece, cum aminteam mai înainte, celui de-al treilea tovarăș, printr-una din acele nefericite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru dobândirea de noi și noi pașalâcuri. Se vedea cât colo că adevărata lui vocație nu e de ienicer, ci de agricultor. într-o altă epocă, în alte condiții, cu siguranță că brațul său n-ar fi apucat iataganul, ci plugul sau în cel mai rău caz narghileaua. Și-acum te duci acasă în Moldova? - întrebă ienicerul. — Cu voia dumneavoastră, acolo m-aș duce - răspunse Metodiu. — Ei, ce m-aș mai duce și eu!... - oftă turcul. Parcă mă și văd strecurându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aplauze imaginare cărțile tale cărțile lor frunze Între fălcile viermilor de mătase și literele acelea care semănau atît de bine cu literele lui Rilke cu toate literele celor omiși la decernarea premiului Nobel În grămăjoarele de nisip gleznele sînt niște pluguri fragile care despică o rezistență o inerție de sub mușuroaie se ridică aburi puturoși de sudoare de carne Încinsă Îți vine să salivezi și să verși ca după o Înfometare Îndelungată să-ți tai felii subțiri de bicepși și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
casei, dar când nu avea timp s-o ude, noroiul se întărea și începea să crape, așa cum făcea peste tot pe dealuri. A cheltuit tot salariul pe o săptămână, și nu era mult, ca să cumpere niște semințe și un mic plug pe care putea să-l folosească de unul singur. A mai luat și o greblă, o lopată și o mică secure ca să taie puieții de pin care crescuseră peste tot. Stăteam în camera din față, făcându-mi exercițiile pentru doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
să câștig bani din nou, te voi cumpăra înapoi. Ai răbdare cu mine, dragul meu bou, fii supus ca să nu te bată din nou! Și boul îl privise pe fostul lui stăpân în adâncul ochilor, apoi se lăsase pus la plug, lucrând toată ziua. Natanael nu-și putea opri lacrimile. Predica rabinului îi amintea de propria lui copilărie la țară, în sudul Suediei, dar și de copilăria lui Rudi într-o țară tot nordică, Bucovina. Tot ce trăise Rudi acolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de silex și menilit, idoli antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la acoperiș a fost abandonată și, în timp, s-a risipit și s-a trecut cu plugul pe deasupra. Biserica din zid, armată cu beton, era destinată pentru a fi necropolă pentru familia Rosetti; în interiorul bisericii era o criptă destinată odihnei de veci. Sălașele în documentele medievale din Moldova se vorbește de sălașe de țigani ca robi ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ, iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]