402 matches
-
nici pe preot, dar spre marea noastră uimire, nu ne-a primit, motivând că n-avem ce căuta la casa lui. Au urmat cadrele școlii. Am început cu domnul director Șerbănescu Ion, care locuia în incinta școlii. I-am urat plugușorul eu și Oltea, Maria și Doca, băieții au tras buhaiul și harapnicul pocnea de te asurzea, iar "hăi, hăi!" răsuna până la valea Sucevei. A ieșit toată familia pe treptele de la intrare: domnul director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
onoare a fiecăruia dintre noi, este de a nu le lăsa pierzaniei, ci cu sufletul încărcat de o firească emoție să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe. În Costișa se colindă în ajunul Crăciunului, se merge cu Plugușorul în ajunul Anului Nou, iar în ziua de Anul Nou, se umblă cu semănatul (cu boabe de grâu, orz, orez) și se zice: "Să trăiți, Să-nfloriți Ca merii, Ca perii În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată De toate-ndestulată! Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
națională într-o reședință de plasă (Bivolari) cu discurs și procesiune în care cântă doi lăutari vioară și cobză și subprefectul primește grav felicitările preotului. Băieți de ovrei teribili și entuziaști. Spectacol ridicol și grimasant, pe când, de pildă, capra și plugușorul se desvoltă măreț și epic în aceleași locuri. La un accident răsturnare de trăsură soția se scoală din șanțul șoselei, prinde în brațe pe bărbatu-său Georges și începe să-l întrebe cu disperare, țipând: Unde-i Georges? Georges? Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea și o regăsim în orația plugușorului, în același context premergător incursiunii: „Domnul intră-n casă,/ Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd./ Și pe negru-l alegea,/ Frumos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
planul semantic. Mesajul inițiatic depășește granițele speciilor și poate fi urmărit, de-a lungul unor moduri diferite de manifestare literară. Sintagmele fixe circulă între baladă și cântecele ritual-ceremoniale, între descântece, balade și basme, imaginile poetice din colinde sunt regăsite în plugușor, toate demonstrând o viziune unitară asupra lumii, bine definită și închegată în mod impresionant. Motivele inițiatice sunt comune colindelor și basmelor, furtul astrelor, asociat în mod automat cu eroii de tip Greuceanu, apare și într-o colindă din Agighiol, Tulcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului, așa cum am văzut că era prădat lanul de aur și mărgăritare în basmul Șperlă Voinicul. Imaginea rodului maxim apare în orația plugușorului, în care un efect optic capătă substrat magic: „Cât e grâul de frumos!/ De departe îngălbenia,/ De aproape înverzia” (Stoicani - Galați). Privită de aproape, planta sacră arată legătura directă cu seva fecundă a lumii, în timp ce perspectiva îndepărtată aparține finalității acestei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și psihopompe, dar transmite și experiența acumulată a tatălui, inițiatul care i-a premers feciorului în actualizarea tiparului cosmogonic. Motivul calului de la mormânt a evoluat în forme artistice subtile, de la oasele îngropate în grajd, până la imaginea calului din colinde și plugușor, ținut în grajd de piatră. La mijlocul acestor reprezentări găsim motivul calului din cufăr, natura lui solară impunând spațiul luminos al criptei litotice: „...nu cere nimic numai o lăduță din odaia tatii de pe fereastră (...) că în lăduță se află Calul galbin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărat/ De dimineață s-a sculat/ Pe ochi negri s-a spălat,/ Biciu-n mână a luat/ Și pe cal a-ncălicat,/ Ș-a purces la vânat” (RâmnicuSărat). Scena pregătirii vânătorii este familiară, fiind „ritualul de purificare cunoscut din colinde, descântece și plugușoare (deșteptatul devreme, spălatul feței albe, pieptănatul și îmbrăcarea straielor noi)”. Atât în orații, cât și în colinde, ochii sunt întotdeauna negri și fața albă. În textele ceremoniale de nuntă apare și mai mult negru, cu referire la păr: „Tânărul nostru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prietenii mei știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip de agricultură pe care-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip de agricultură pe care-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a unui teren virgin; e drept, astăzi e practic imposibil a adopta acest sistem, dar nu despre asta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din urmă eroarea de vreo două săptămâni a calendarului, rușii au “uitat” s’o facă; cum de altfel au uitat și ecartamentul căii ferate și alfabetul. Le place izolarea, căci au ce ascunde... Și așa, În Basarabia colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții săi cu geții, le lăuda atenta privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au lăsat a umbla cu plugușorul În ultima seară, iar cu semănatul a doua zi; adică aratul din toamnă, odihna de iarnă și semănatul din primăvară... Doar că ritualul se Îndeplinea la solstițiu, nu la 31 decembrie, așa cum s’a Încetățenit, nu Îndătinat, prin uzul calendarului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert, cârnați și cozonaci. În anii copilăriei mele, iarna, în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
când poposind să mănânce ceva, să bea un ceai pregătit la o spirtieră și să tragă câte un gât de răchie care să le pună sângele în mișcare. Plecaseră în ajun de an nou, când copiii satului tocmai porniseră cu plugușorul pe ulițe, ca să ajungă, când încă mai erau poate două, poate trei ore până în zorii zilei noului an, în fața unei mici și cochete cabane cu ușa zăvorâtă, în jurul căreia pe multe zeci de kilometri nu se auzea decât tăcerea zăpezilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au materializat și în câteva monografii sau volume de studii, cu o tematică diversă generată de însăși bogăția și varietatea creației noastre populare. Toate poartă amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fete aflate într-o vizită neoficială, dar văzându-le pe cele două persoane străine, se scuzară și se retraseră. Bătrânul, cu o privire tăioasă, îl întrebă pe Valentin: - Ce-i cu fetele astea? Sau e Anul Nou și umblă cu plugușorul și eu nu știu? Valentin se rușină că fusese descoperit și motivă că sunt prietene cu Tică, fratele lui mai mic. Locuința era compusă din două camere, era mobilată frumos și curată ca un cub de zahăr. Deasupra unui recamier
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
făcurăți voi, De-ați ucis doi jidovi, colo lângă Krzanów, Iar unui al treilea, În brădet la Baranów, Străpunsu-i-ați capul c-un glonte de pușcă ? Ah vei mir, bim bam bum !... <endnote id="(184, p. 46)"/>. „O parodie negativă a plugușorului, plină de urări negative și de invective la adresa evreilor”, culeasă de Petru Caraman În 1934, În Moldova de Nord (Fălticeni), se Încheie cu un blestem macabru : [...] Undi vi-i amú casa, SÎ trajim la varî cu coasa ! Ca sî nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de atmosferă, realizând În cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas În conștiința populară versuri scrise de Sion, precum „Mult e dulce și frumoasă / limba ce-o vorbim” sau „Astăzi anul se-nnoiește / Plugușorul se pornește”. Ca o evocare, mai trebuie spus că satul Brăhășoaia (fost Călugărenii Vechi) din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui, a fost constituit În jurul anului 1780 numai din ucraineni refugiați din Mamornița și Mămăești, sate bucovinene ocupat de imperiul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Notă de sesizare” a cenzorului bârlădean a fost trimisă Bucureștiului abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966 În Plugușorul pe 1967 semnat de Nicolae Rainea se scria: <<Pe rugbiști vrem să-i urmați/ Ca mereu să v-antrenați/ Pe teren nu la dugheană/ Cu gheata pe damigeană (subl. În orig.)>>”. Motivarea a fost de tot râsul: „S-a Înlocuit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ceva mai mult de două săptămâni de vacanță, cu sărbători multe, cu obiceiuri și datini, atât de fermecătoare și frumoase! Răsunau ulițele satului de glasurile copiilor și chiar și ale maturilor care, pe echipe, mergeau cu colindul, cu steaua, cu plugușorul, cu sorcova, cu Jieni și haiduci și cu hora cu scrânciob din centrul satului. Curat prin case, cu suflete și inimi curate, satul meu natal petrecea de minune și se bucura intens de aceste sărbători și de datinile sfinte și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
grea, cu alte și alte greutăți inerente stării de război! Până la 17 februarie 1942 am lucrat cu drag și spor și am mângâiat pe mulți din elevii mei, dintre care unii erau chiar orfani de război. Mergând cu colindul și plugușorul cu elevii mei, am îmbrăcat pe cel mai bun școlar. Am pregătit o serbare școlară pentru răniții dintr-un spital din Ploiești, deplasându-ne cu mare greutate pe un viscol, dar am adus zâmbet pe fețele răniților care-și făcuseră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Contabila sau casierul, care erau vecini cu primăria, ne aduceau șorici proaspăt, cârnați sau o bucată de carne fragedă, făcută pe jeratec. Prin sat se auzeau clopoței, iar copiii își colindau rudele. La primărie nu îndrăzneau să colinde. Veneau cu plugușorul cei mici, dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În curtea primăriei era o sanie minunată din lemn, pe care o admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu (400 de versuri), cât și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Eliade și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
unde să-l căutăm pe Greceanu. Și a venit sora mea cu 4 bomboane și două mere ionatane. Ăsta a fost cadoul meu. Le-am mâncat cu lacrimi pe cele două bomboane. Toți ceilalți copii primeau cadouri, se duceau cu plugușorul, eu nu m-am dus nicăieri. N-am vrut să mă duc. Drept că nici acasă la Lupești tata nu ne lăsa să mergem cu plugușorul. C. I.: Dar ați cunoscut alte familii de deportați politici la Râmnicu Sărat? R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]