900 matches
-
dintre ele. Astfel, postmodernismul, susține Eagleton, se referă la o formă a culturii contemporane sau la un stil cultural ce "reflectă ceva din această schimbare epocală, într-o artă lipsită de adâncime, descentrată, lipsită de fundament, autoreflexivă, ludică, derivată, eclectică, pluralistă, artă care relativizează granițele dintre cultura "înaltă" și cultura "pop", ca și între artă și experiența cotidiană"141. De partea cealaltă, postmodernitatea trimite la o perioadă istorică specifică, fiind în special un stil de gândire care își manifestă dezacordul față de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse") și cel "de opoziție" ("oppositional postmodern discourse"). În timp ce postmodernismul de opoziție construiește noi forme de critică, de schimbare socială și discursivă, postmodernismul ludic este ironic, eclectic, pluralist, subiectiv, promovând un relativism excesiv ("anything goes"). În completarea celor două distincții propuse, se adaugă încă una, între postmodernul văzut ca un marker temporal, desemnând ceea ce urmează după modernism și postmodernul ca marker filosofic, ce accentuează ceea ce este împotriva modernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această perspectivă există din abun dență, de la naționalismul reînviat din Rusia, Asi a și America Latină până la rolul evident al istoriei în alimentarea conflictelor din Orientul Mijlociu și itectură mult mai complexă a puterii politice, în care autoritatea este văzută a fi pluralistă, neconstând doar în stat ul națiune. Globalizarea a afectat guvernarea statului națiune, în sensul convențional al termenului, în schimb, procesul de guvernare a statelor-națiune afectează globalizarea. Această relație circulară are propriile tensiuni. În context global, apare întrebarea „S-a întors
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
considerabil mai bună a modelului tra nsnațional de liberalizare financiară, reușind însă acest lucru cu prețul une i complexități analitice mai mari. Modelele raționaliste ale politicii economice p orn esc, de obicei, de la ideea că politicile sunt similare sistemului democratic pluralist, predominant a Globalizarea financiară - proces ireversibil a accelerat dezechilibrele financiare din Coree a, în parte, din cauza influenței exercitate de Fondul Monetar Internațional și de Trezoreria S.U.A. asupra politicii economice coreene, dar, mai mult, dat ori tă faptului că aceasta le-
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
53 • Originile deficitului democratic / 54 Viziunea "realistă": Europa statelor / 54 Viziunea pozitivistă: Europa ca agenție regulatoare de riscuri / 56 Viziunea federalistă: Statul european / 60 Viziunea republicană: Europa ca federație de state /62 • Un model republican pentru Europa / 66 • Depășirea modelului pluralist / 69 • Restaurarea conflictului politic / 74 Referințe bibliografice / 79 CETĂȚENIA EUROPEANĂ, ÎNTRE PIAȚĂ ECONOMICĂ ȘI FEDERAȚIE POLITICĂ Încă de la începutul construcției comunitare, Europa își pune întrebări despre finalitatea sa. Este ea o simplă piață comună, care face să dispară frontierele dintre
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cetățeanul european să se obișnuiască cu o scenă politică din ce în ce mai fluidă, în care numărul actorilor se multiplică; o scenă politică care depășește regulile clasice ale dramaturgiei unitate de timp, loc și de actori. Marele risc este că acest spațiu civic pluralist păstrează, pentru o mare perioadă de timp, o structură orleanistă. Cei care astăzi participă activ la viața politică europeană sînt elitele vieții sociale, intreprinzătorii și grupurile de interese, liderii politici și înalții funcționari, cadrele asociațiilor civice 25. În orice democrație
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
suveranității populare: fondatorii republicii americane se temeau cel mai mult de instabilitatea politică produsă de facțiuni și de aceea au conceput constituția federală în baza unei duble diviziuni a puterilor verticală și orizontală pentru a controla poporul. De atunci, teoriile pluraliste ale democrației, de la Tocqueville pînă la Almond și Verba, nu au încetat sa producă metode care să canalizeze participarea civică. Într-adevăr, există o altă versiune a federalismului, care își are originile în mutualismul proudhonian. Autopro-clamată "federalism integral", această versiune
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
1986; Mayer și Perrineau 1992). Or, această claritate instituțională și a dezbaterilor politice se poate obține fără a postula transformarea naturii umane și fără a bulversa echilibrele realizate cu dificultate pe parcursul celor 50 de ani de integrare europeană. DEPĂȘIREA MODELULUI PLURALIST Sistemul actual, construit prin dezvoltare și compromisuri succesive, a produs, mai mult din întîmplare decît în mod voit, o variantă a modelului pluralist american. Susținătorii metodei comunitare văd în acest model un sistem în care puterea este repartizată între o
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fără a bulversa echilibrele realizate cu dificultate pe parcursul celor 50 de ani de integrare europeană. DEPĂȘIREA MODELULUI PLURALIST Sistemul actual, construit prin dezvoltare și compromisuri succesive, a produs, mai mult din întîmplare decît în mod voit, o variantă a modelului pluralist american. Susținătorii metodei comunitare văd în acest model un sistem în care puterea este repartizată între o multitudine de organe, independente unele față de altele, în așa fel încît să fie evitată tirania majorității. Susținătorii acestei metode admiră deschiderea ei către
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fiecăreia, variantele naționale sînt importante. Parlamentul european reunește în cadrul său aproape o sută de partide, reunite în aproape zece grupuri politice. Apariția unui clivaj politic dominant, care să forțeze partidele să se regrupeze ca în cazul diferitelor stîngi sau drepte "pluraliste", este greu de conceput în cadrul Uniunii. Această imposibilitate de regrupare a partidelor în jurul unor clivaje este dată nu numai de faptul că Uniunea nu dispune de competențe generale, ci și de inexistența, la nivel european, a unui program politic coerent
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
este "concert organisé régulier des gouverne-ments responsables et puis, alors, le travail d'organismes spécialisés dans chacun des domaines communs et subordonnés aux gouvernements". 60 Într-o broșură publicată în 1991, Comisia europeană susținea : " Statele membre ale Comunității sunt democrații pluraliste. Este de fapt o condiție pentru a putea adera la Uniunea Europeana. În consecință, orice organizație creată de aceste state este de ase-menea democratică. Aceste este și cazul Comunității europeene ". (Comisia europeana, 1991 : 5). 61 Este una din problemele guvernanței europene
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dimpotrivă, devine o reprezentare, un fapt subiectiv care stă în raport cu conștiința, cu poziția într-un sistem a subiectului individual sau a grupului social-activ. În țări precum Franța și Marea Britanie, secularizarea și laicizarea constituie un singur proces, care diferă de religiozitatea pluralistă într-un multiculturalism mai accentuat. Deoarece în America și în restul țărilor Europei a participat la secularizare și clerul, s-a născut o versiune diluată de laicitate și de armonie între religie și politică. În lumea țărilor islamice, se deosebește
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și E. Cassirer. După toate aceste contribuții reținem sinteza: "Întreaga "criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea să rezulte din această distorsiune dintre specificitatea obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu, epistemologia modernă pune cumva în circulație inevitabila tăietură epistemologică în măsură să epureze problematica și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumea unipolară" dominată de SUA și UE din anul 1992, urmate de Japonia, Canada, Australia, precum și "economii emergente" ca cele din China, Brazilia, India, Rusia, Mexic. Afirmarea "țărilor emergente" și restrângerea contribuțiilor Occidentului la creșterea economică mondială a impus reprezentarea pluralistă asupra lumii, în care existența mai multor centre de putere politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară și multiculturală) se împletește cu devenirea lor. Dar și cele 7-8 civilizații considerate de către unii autori a fi importante la acest început de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
servicii proaste populațiilor, se mențin inegalități în dezvoltarea regiunilor, între categoriile sociale, nu dispun de sisteme de asigurări sociale și de protecția mediului, drepturile omului și instituțiile democrației sunt slab promovate. Trecerea de la un regim politic de stânga la unul pluralist și tot mai democratic al țării noastre a impus restructurarea economică și ocupațională a populației, reformarea instituțiilor în vederea sincronizării lor cu megainstituțiile euro-nord-atlantice. Dar încă se resimt întârzierile acumulate pentru pregătirea schimbărilor apărute după instalarea lui Gorbaciov la Kremlin. România
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
explicării apariției și dezvoltării biodiversității în genere, ci doar asupra caracteristicilor adaptative ale ființelor vii, promovate prin acțiunea selecției naturale. Gould crede că, spre deosebire de aceștia, Darwin nu ar fi considerat selecția drept singurul factor al modificării formelor vii. Ca gânditor pluralist, el ar fi respins o explicație strict selecționistă a istoriei vieții. Cu trecerea timpului, poziția lui Gould a evoluat de la formularea unor amendamente la teoria lui Darwin, în polemică cu darwiniștii ortodocși, la elaborarea teoriei evoluției speciilor în direcții noi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Din perspectiva fondatorilor teoriei sintetice a evoluției, am putea socoti toate acestea drept ezitări și inconsecvențe ale lui Darwin - sublinierea rolului utilizării sau neutilizării anumitor organe, a influenței directe a mediului -, dar pentru Gould sunt tot atâtea expresii ale poziției pluraliste adoptate de către Darwin. Gould caracteriza poziția lui Darwin, în contrast cu cea a promotorilor programului adaptaționist, pe care îi numea „darwiniști fundamentaliști“, „ultradarwiniști“ sau „hiperdarwiniști“, în felul următor: „El știa că fenomenele complexe și cuprinzătoare ale evoluției nu pot fi explicate pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptaționist ne-a dat o biologie evoluționistă a părților și genelor, dar nu a organismului. El asumă că toate tranzițiile pot surveni pas cu pas și minimalizează însemnătatea blocurilor dezvoltării și a constrângerilor omniprezente ale istoriei și arhitecturii. O perspectivă pluralistă poate reinstala organismele în teoria evoluției, cu întreaga lor complexitate recalcitrantă, dar inteligibilă.“ Reiese astfel în mod clar că rațiunea acestei distanțări critice de explicații prin selecție naturală, oferite în cadrul programului adaptaționist, o constituie speranța câștigării unei orientări mai fertile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
remarcă Sober, cercetătorii preferă modelele simple. Ei încearcă să determine ce pot explica ele și, la nevoie, le amendează. Se constată astfel că în anumite cazuri modelele adaptaționiste funcționează foarte bine, iar în altele că vor trebui adoptate modele mai pluraliste. A gândi cu referire la condiții cvasi ideale ar constitui, prin urmare, o strategie euristică fertilă. Ca orientare metodologică, adaptaționismul va trebui să fie distins de adaptaționist ca un ansamblu de enunțuri despre natură, crede Sober. Criticii adaptaționismului nu vor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-o cu pasiune și a forțat peste douăzeci de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor . Condamnarea comunismului este astăzi, mai mult ca oricând, o obligație morală, intelectuală, politică și socială. Statul român democratic și pluralist trebuie să o facă și să își asume trecutul cu luminile și umbrele sale. Regimurile totalitare, inclusiv cel comunist, se remarcă prin atenția extraordinară pe care o acordă încadrării politice a tinerilor și socializării lor primare. Proiectul totalitar viza cuprinderea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în Vest, din Vest în Est, asemenea unor călători cosmici care se folosesc de hiperspațiu pentru a străbate anii-lumină, ajungînd într-o clipită dintr-un imperiu galactic în altul, din democrația populară în democrația burgheză, din universul totalitar în universul pluralist. În 1957, cînd mă întorceam cu mașina din Polonia împreună cu Dionys Mascolo, am făcut o escală în Berlinul de Est, în condițiile unei clandestinități oficiale asemănătoare cu acelea ale sejurului precedent, funcționarii însărcinați cu primirea străinilor neputîndu-ne încadra decît în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
circule și orașelor să se elibereze de sarcina de a se autoapăra. Ele vor subordona aristocrațiile și burgheziile, nu le vor subjuga. Neputînd institui o societate ierarhizată și fixată în caste, ele vor permite mobilități sociale în sînul unei societăți pluraliste în care va domina dialogica luptelor dintre clase, grupuri, interese, influențe. Statele naționale sînt supuse unor tensiuni și conflicte interne care pot degenera pînă la a se transforma în război civil. Ele se ridică mai cu seamă unele împotriva altora
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ascundea această dublă identitate sub vălul fermecător al spiritualității sale culturale. Noua identitate a pierdut sau a respins a doua identitate, care fusese pînă atunci consubstanțială celei dintîi. Vechea identitate europeană era fărîmițată de naționalismele războinice. Noua identitate este identitatea pluralistă a unei unitas multiplex. Vechea identitate europeană se întemeia pe convingerea deținerii exclusive a Rațiunii și Civilizației. Noua identitate ar trebui să se întemeieze pe tradiția critică și autocritică a rațiunii și să înțeleagă ambivalența civilizației născute în Europa, pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de un adevăr pentru a putea permite diverselor adevăruri politice să se exprime, să se confrunte, să se înfrunte respectîndu-se, adică respectînd regula democratică. Astfel, cheia ideii democratice se află în regula sa. Formula care definește democrația ca sistem constituțional/pluralist este una destul de fericită, de vreme ce ne ajută să înțelegem că democrația nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]