4,027 matches
-
găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
scrie „o viață” a lui Marin Preda pentru că omul e tot atât de interesant ca și opera. Biografia spirituală a lui Marin Preda interesează pe cititor pentru că și-a trăit o bună parte din existența lui retras într-o încăpere tapetată cu plută. Ne place să știm pe cine a iubit, ce credea despre dragoste acel om fragil și nevrotic, cum a iubit femeia, cum a cântat-o el în romanele lui, care a fost sbuciumul lui la părăsirea iubitei, cum primea ideea
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
școlilor, cu ocazia diferitelor sărbători sau ale serbărilor școlare. Anotimpul preferat era iarna, când în unele sate se organizau de regulă 1-2 reprezentații. Sunt însă sate în care spectacolele teatrale aveau loc sistematic în perioada 1900 -1906. Este cazul satelor Pluta 104, Crăguiești 105, Orevița 106, Bălăcița 107 și altele , unde, spectacolele aveau loc de 3-4 ori pe an. Majoritatea pieselor erau interpretate de elevii școlilor, sub îndrumarea învățătorilor; dar avem și cazuri ( la Secu spre exemplu) când, pe lângă piesa pregătită
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are sensul de „stejar“, cuvânt pe care noi îl deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se compară și cu iukaghir kudzu ,,cer“. Să mai adăugăm sem
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
aici! Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata, numai că trebuie să-ți iei scăunelul și să stai lângă ea, să urmărești mișcarea plutei. Pe care o dorești: pe cea de opt metri, sau pe cea de șase, care este mai ușoara? Pe cea de șase. Bine! M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul broaștei țestoase, când am ridicat undița și în cârlig se zbătea o roșioară destul de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
tău pește. Nu-i al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o enerva și făcea mărunt
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te lasă fără puiet. După ce ne-am servit micul dejun, fiecare și-a văzut de preocupările sale, urmărind cu atenție evoluția plutei sau a bambinelor. Razele soarelui deveniseră supărătoare. Chiar dacă se anunțase o zi cu nebulozități, între cele două maluri înalte ale lacului Limanu era destul de cald. Am umplut suportul umbrelei cu apă din lac și am instalat umbrela în dreptul pescăriței, astfel
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
morți. Ei bine! Acest lucru pe care noi prin educația noastră nu-l putem concepe, ne interesează doar ca gest cu repercusiuni în politica noastră, fiindcă în realitate cineva pregătește probabil furtul corpului acestuia. Noi știm însă că infernul lui Pluto nu dă înapoi nimic, iar lumea umbrelor e pururea închisă. Cum am mai spus, această acțiune subversivă poate fi preludiul unei revolte și trebuie să dau totuși, deși nu-mi face plăcere, dreptate iudeilor prin reprezentanții săi, care vorbesc despre
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
a pușcăriei, de unde sustrăseseră și uneltele pentru săpat, niște păpuși pentru o eventuală „țintă” de ar deruta pe urmăritori, le-a asamblat sub ochii gardienilor(!), s-au folosit cu siguranță de o machetă a golfului și au reușit să „lanseze” pluta la începutul refluxului, care se resimte în golf foarte puternic. Cunoscut sub numele de teribilul și insuficientul clarificat „caz Moris”, un criminal notoriu care a fost încarcerat în 1960, fiind ajutat de doi frați Anglin. După ce săpaseră niște tunele destul de
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
doi frați Anglin. După ce săpaseră niște tunele destul de măricele, cât să încapă cu materialul ajutător, după ce lăsaseră în pat acoperite tot niște păpuși și au ieșit printr-o gaură mascată de o bucată de zid falsă, au reușit să pună pluta pe valuri și de atunci nu s-a mai știut, văzut sau auzit de ei... Cert este că a doua zi, la fața locului, anchetatorii au găsit păpușile în paturile lor, bucăți din plută, două veste care aparținuseră fraților Anglin
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
zid falsă, au reușit să pună pluta pe valuri și de atunci nu s-a mai știut, văzut sau auzit de ei... Cert este că a doua zi, la fața locului, anchetatorii au găsit păpușile în paturile lor, bucăți din plută, două veste care aparținuseră fraților Anglin. Nimic despe ei, nici nume, nici prezență, zvonuri cu nemiluita timp de aproape două decenii, când FBI-ul trage „cortina” peste caz, declarând oficial că „ nu există nici o probă completă care să sugereze că
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
în patul lui și care nu participase la operațiune... „Spărgătorii de mituri”, ca să dovedească posibilitatea reală a unei evadări la capătul căreia autorilor le sunt deschise larg brațele libertății, au croit cu ajutorul unei recuzite nu prea credibile, de exmplu o plută prevăzută, pentru a sta deasupra apei, cu trei tuburi gonflabile (!), au transformat un acordeon într-un fel de pompă pentru a umfla „ambarcațiunea”, „temerarii” au „accesat” adezivul uscat și l-au emulsionat pentru a lipi fundul bărcii în vederea etanșietății, au
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
și așa am reușit să scap de el. Andrei se lupta mereu cu fixa. Nu-i trebuia nici mâncare, nici suc, nu vroia decât să prindă și el un pește. Asta s-a și întâmplat curând. Când a văzut că pluta sălta zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Ridicând cu greutate, a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Alerga
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
Acasă > Orizont > Portret > GENE DE SMOALA Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
mă sfârșesc spre un nou început. 7 septembrie-16 octombrie 2016, Constantă Sursa foto: The #Seasons - #Mia #Araujo #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]