2,904 matches
-
și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. ... Prin așezarea în partea de est a țării, Podișul Moldovei are un climat temperat-continental cu unele particularități. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C și în bazinul
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa este (reprezentat în Anexa 1 )variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munți (20%), dealuri, podișuri (55%) și câmpii (25%). – În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanțul muntos vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș cu înălțimi cuprinse între 900-1840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi depresionare. La est de lanțul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
1956 m). ... – Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
se întâlnesc următoarele clase de soluri: – clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); ... – clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ... – clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Tibleș, Munții Suhard, Bîrgău și Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munților Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prișnel, Preluca și Breaza; și între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiș și câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podișul Someșan, Câmpia Someșului). Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie. În rețeaua hidrografică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa (reprezentată în Anexa 2
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munților Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prișnel, Preluca și Breaza; și între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiș și câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podișul Someșan, Câmpia Someșului). Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie. În rețeaua hidrografică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa (reprezentată în Anexa 2 ) se identifică un număr de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3 %, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea Someșului Mare cu Someșul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podișul Someșan, între Dealurile Clujului și Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenți din ambele parți. Afluenții importanți ai Someșului sunt Almașul (S = 810 kmp; L = 65,4 km) și Lăpușul (S = 1.820 kmp; L = 114,6 km). Someșul Mare are izvoarele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
porumbar și păducel; Păduri dacice de gorun, fag și carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia și de molid cu Festuca drymeia. De-a lungul spațiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor și podișurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenușiu, șoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârșul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național- M.O. 98 bis/2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud face parte din regiunea biogeografică continentală. Unitatea geografică în care se situează situl este Podișul Hârtibaciului, cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor, iar coordonatele geografice ale sitului, conform Formularului standard Natura 2000, actualizat în 2017, sunt următoare: Latitudine N 45.0100750 și Longitudine E 24.0164833. Formularul standard Natura 2000 precizează următoarele tipuri de clase de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și ce a Târnavei Mari - Badea și colaboratorii, 1971. Din punct de vedere geografic, suprafața sitului studiat, R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, se întinde în partea de nord-vest a Podișului Hârtibaciului, cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor. Podișul Hârtibaciului, delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin, prezintă ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
întinsă subunitate a Podișului Târnavelor. Podișul Hârtibaciului, delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin, prezintă ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Condițiile tectonice - domuri și branhianticlinale și cele litologice - alternanțe de nisipuri, roci gazeifere, marne și roci protectoare ale zăcămintelor, sunt legate de gazul metan, care este prezent în 12 câmpuri gazeifere, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În partea nordică a podișului, s-au format cueste, care s-au conservat foarte bine de-a lungul timpului în depozitele nisipo-grezoase ponțiene, acestea dând specificitatea structurală de tip disimetric a zonei. Substratul geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
dând specificitatea structurală de tip disimetric a zonei. Substratul geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii și dimensiunii maselor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii și dimensiunii maselor dislocate, al formei, vârstei și al gradului de stabilizare, conform Grecu, 2012
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
cumpăna de ape ca la Apold, conform Grecu, 2012. Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din stânga este alimentat de singurul afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009. Văile care
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din stânga este alimentat de singurul afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009. Văile care drenează partea de nord a Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sunt Calva, Minghindoala și Râpa, pe partea dreaptă, și Pârâul Popii, pe partea stângă. Bazinul pârâului Calva prezintă o asimetrie hidrografică evidentă determinată de dispunerea geografică a reliefului major, conform Sorocovschi, 2009. Bazinul Hârtibaciului are o poziție centrală în cadrul podișului și o suprafață de 1042 kmp, scurgerea medie specifică la stația Cornățel între anii 1950-1980 fiind de 3,24 l/s. La aceeași stație, debitul mediu anual este de 3,08 mc/s, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Pe arterele hidrografice principale s-au
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
a scurgerii lichide exprimată prin modulul scurgerii - 1/s.kmp, mai depinde și de expunerea bazinelor față de advecția maselor de aer umede din vest. În ceea ce privește valorile scurgerii medii specifice se observă diferențe semnificative în partea de vest a podișului comparativ cu partea de est. Astfel, valorile scurgerii medii specifice cresc cu creșterea altitudinii de la 3 l/s.kmp în vest la 3-4 l/s.kmp în centru și est, conform Sorocovschi, 2009. În ceea ce privește bilanțul hidric, Sorocovschi, 2009, afirmă faptul
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]