656 matches
-
Negru."" Tatăl lui Tudor Limbădulce a fost Duma Nemțeanul, poreclit Limbădulce, care a primit la 17 ianuarie 1438 de la Iliaș Vodă satul Roșiori (azi în componența comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică întru lauda Pogorârii Sfântului Duh, pe temelia cea veche aici în satul Dulcești, întru pomenirea noastră și a copiilor noștri și a ctitorilor cei de la început. Și s-a început și s-a înălțat în zilele dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Moghilă Voevod
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
și de reparații, atât în interior, cât și la exterior. Tot atunci (în 1994), catapeteasma a fost tratată chimic împotriva cariilor. După finalizarea tuturor acestor lucrări, biserica a fost resfințită în anul 1994 de către episcopul Eftimie Luca al Romanului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are formă de cruce, cu abside semicirculare. Ea este clădită din piatră, cu rânduri de cărămidă, având un turn-clopotniță de formă dreptunghiulară deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al XVII-lea. Biserica nu este pictată. Catapeteasma sa datează din secolul al XVIII-lea. Ea este din lemn de tei pictat în ulei, fiind lucrată în stil gotic. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are în patrimoniul său mai multe obiecte de cult prețioase, dintre care menționăm următoarele: Dacă în anul 1887 academicianul V.A. Urechia identifica aici nu mai puțin de 7 pietre de mormânt , în prezent nu s-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1857. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este reprezentativă pentru mijlocul secolului XIX. Biserica veche de lemn cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Mierța a fost construită în anul 1857 prin contribuția credincioșilor, la îndemnul preotului de atunci Gheorghe Meseșan. Anul a fost notat de preot pe fila uneia din cărțile de cult din patrimoniul parohiei. Lucrarea a fost
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
al pridvorului, în dreapta ușii de intrare în biserică, a fost pusă o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, care s-a și început a se zidi în anul 7011 (=1503), luna aprilie, 27 zile și s-a sfârșit în anul 7012 (=1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător, luna ..."". Inscripția nu a mai
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
consolidare ale turnului clopotniță. Lucrările de consolidare au fost efectuate la nivelul etajului 2, cu stâlpișori și centuri din beton armat, precum și planșeu din beton armat la cota +15,87 m. Lucrările efectuate au constat în consolidarea următoarelor elemente: Biserica "Pogorârea Sf. Duh" este situată în zona sud-estică a incintei medievale. Ea a fost construită din piatră brută de carieră (soclul), piatră cioplită (pereții) și cărămidă (bolțile). Pereții au grosime de 1,5 m, iar temelia are aproape 2 m. Edificiul
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Deasupra ușii din gropniță care dă spre naos există următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zugrăvit și împodobit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu se mai disting. Pictura a fost restaurată în perioada 1930-1936, fiind spălată de retușurile ulterioare și de praful și fumul depuse în ultimele sute de ani
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
prezintă pe Isus Cristos stând pe tron. În registrul următor sunt redate evenimente importante din calendarul bisericesc: "Nașterea Precistei", "Aducerea în biserică", "Nașterea lui Isus", "Botezul Domnului", "Bunavestire", "Duminica Floriilor", "Învierea lui Hristos", "Înălțarea Domnului", "Icoana cea nefăcută de mână", "Pogorârea Duhului", "Schimbarea la față" și "Adormirea precistei".
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Solomon și I. M. Ștefan - „Sahariana” (CPSF 21-24); Mircea Barteș - „Astrida” (CPSF 25-27). Seriile română și maghiară au mers în paralel până la numărul 28, când CPSF a început publicarea romanului lui Igor Kalnițki, „Sfârșitul orașului subteran”, completat apoi cu „O pogorâre în Maelström” a lui Edgar Allan Poe. S-a sărit și peste nuvela lui Rudolf Daumann, „Boșimanul Mauki”, astfel încât TFE 28 l-a găzduit pe Ștefan Tita cu prima parte din „Piticii în țara lui Guliver” (CPSF 35). Academicianul Victor
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
fost comasate, în comuna Topliceni, satul Drăghești fiind desființat și inclus în satul Băbeni. În comuna Topliceni se află mănăstirea Dedulești din satul Dedulești, mănăstire care datează de la 1620, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul ei cuprinde biserica „Pogorârea Sfântului Duh” și turnul fortificat. În rest, în comună mai există alte trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate ca monumente de arhitectură. Acestea sunt biserica „Înălțarea Domnului” (secolul al XVIII
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
monumentului etc.Este în curs de amenajare și o parcare pentru autocare.Alături de monumentala biserică, pe teritoriul comunei Fărcașa demne de amintit sunt: Biserica ortodoxă Nouă din Buzești cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” datată din anul 1992, Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcașa ctitorită în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu. Pe lângă ruinele palatului, din ansamblul fostului schit mai fac parte Biserica „Pogorârea Sf. Duh” - datând din sec. XVII, cu adăugiri din sec. XIX - și Zidul de incintă - datând din anul 1676. Cu sute de ani în urmă, credincioși cucernici s-au așezat în jurul muntelui Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Biserica de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Paroș, comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XV. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Paroș menționat în anul 1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere” este
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XV. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Paroș menționat în anul 1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere” este păstrătorul unei biserici vechi de piatră, închinată praznicului ”Pogorârii Duhului Sfânt”. Etapei inițiale de construcție a bisericii îi aparțin doar nava și altarul, pronaosul și turnul fiind adaosuri târzii, precum o dovedește și inscripția unuia din clopote (“Gloria in Excelsis Deo 1717”) adus cu acel prilej; celălalt clopot a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
de stânga, în Senatul României. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 154), localitatea apare sub numele de „Tompaháza”. În afara satului, la cca 1 km în direcție nord-est, pe această hartă este marcat un monument cu numele „Mausoleum”. Biserică Pogorârea Spiritului Sfânt a fost construită la începutul secolului al XX-lea în stil baroc. Pe fațada edificiului a fost amplasată inscripția:ANVL DOMNVLVI MCMX / INTRV MĂRIREA LUI DVMNEZEV / PRIN POGORIREA SPIRITVLVI SFÂNT / PENTRV VNIREA ROMÂNILOR / CV SFÂNTĂ BISERICĂ A ROMEI
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
istorice. Au fost efectuate lucrări de restaurare a mănăstirii cu hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" Hodoș-Bodrog, cea mai veche așezare monastică cu viață monahală neîntreruptă din România. În cadrul mănăstirii Hodoș-Bodrog a fost zidită o nouă biserică, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", fiind târnosită de arhiepiscopul Timotei la data de 28 septembrie 1997. La data de 21 noiembrie 2000, arhiepiscopul Timotei a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a metocului mănăstiii Hodoș-Bodrog. De asemenea, au început
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Ostrov, județul Hunedoara, se numără printre cele mai vechi monumente românești de zid păstrate în Transilvania. Biserica a fost construită în secolul XIV și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
capitale din 1863 îi corespund atât înlocuirea vechiului altar și a peretelui de pe latura nordică, cât și supraînălțarea celorlalte ziduri conservate. Alte reparații s-au executat în anii 1971 și 1996-2000, ambele succedate de sfințiri ale lăcașului. Biserica, închinată praznicului „Pogorârii Duhului Sfânt”, este înconjurată de 208 pitre romane cu epigrafe latine, deliberat rânduite într-o veritabilă colecție în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Lăcașul, fostă capelă de curte, are aspectul unei construcții dreptunghiulare alungite. Nava (4,50 x
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
Drobeta-Turnu Severin. Formă predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
1519 de către cămărașul de vistierie Mateiaș, fiul lui pârcălabului Grumaz de la Cernăuți. Donatorul provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova, fiind ulterior ctitor al Mănăstirii Coșula (1535) - a cărei biserici are tot hramul "Sf. Nicolae" și al Bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni (1539). Nu se cunoaște ctitorul Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava. În lucrarea ""Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten von den ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich. Ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte"" publicată la
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
călcând-o/ Lumina aducând-o/ Celor din morminte”. Deși cunoscutul tropar al învierii folosește verbul „a dărui”, poetul utilizează altul, mai dinamic, „a duce"; Domnul însuși duce celor din morminte lumina, adică viața, referire clară la dogma creștin ortodoxă a pogorârii la iad a Mântuitorului, ceea ce face din acest poem „un tratat de teologie a Învierii. Unirea în treime a lui Iisus este clar reliefată „Noi, Ție, Unuia”, iar Învierea nu este un lucru consumat istoric, ci actual, „preoți și popor
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
ortodoxe în municipiul Zalău și localitățile subordonate administrativ, Ortelec și Stana, sunt: Catedrala Episcopală "Sf. Vineri", construită sub îndrumarea parintelui Ioan Ghiurco, biserica ortodoxă "Sf. Treime", biserica ortodoxă "Sf. Ștefan", construită sub îndrumarea părintelui protopop Ștefan Lucaciu, și biserica ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh". În Zalău mai sunt două biserici greco-catolice, două biserici reformate și una romano-catolică. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică și sfințită la 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frențiu. Lăcașul
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]