3,246 matches
-
sau o simplă răbufnire verbală). Să urmărim filmul confruntării, luând în seamă atât ideile aflate în litigiu, cât și procedurile războinice de recuperare a onoarei. E interesant de văzut și în ce au constat insultele, singurele care explică degenerarea confruntării polemice. În mai 1935, Lucian Blaga publică în revista "Gândirea" studiul Spațiul mioritic, capitolul introductiv al volumului din 1936, a doua parte a Trilogiei culturii. Nu reamintesc decât o idee, cea esențială: ritmul deal-vale al plaiului mioritic definește orizontul spațial al
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
una dintre numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Marius Chivu In mod normal un premiu literar ar trebui să provoace o reacție în lanț: criticii comentează cartea premiată încă o dată, revistele o dezbat, eventual se stârnesc polemici (interes în câmpul literar-cultural, de specialitate, deci reconfirmarea - de cele mai multe ori - a valorii cărții), autorul și cartea ajung instantaneu și în atenția presei de informație, televiziunile îl invită pe autor la talk-show-uri, ziarele îi iau interviuri (interes în presa mondenă
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
a cabotinilor bătrîni și a tinerilor fără alt ideal decît idealul unei vieți trîndave..." Trimiterea la Epigonii lui Eminescu (trecînd prin mult mai "violenta" Scrisoare aIII-a) e vizibilă: Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic". Stilul, polemic, strălucește, uneori chiar în dauna argumentării metodice a ideilor. Á la guerre comme á la guerre, Lovinescu ia efectiv "pe sus" scriitori respectabili și le semnează, în alb, foaia de deces literar. O face pentru vina lor de-a nu
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Mann, Musil - au produs opere mult mai profunde decît cele produse de Postmodernism. Spun aceasta cu convingerea că apreciez cum se cuvine operele Postmodernismului, deși recunosc că le apreciez numai în strînsă relație cu contextul în care au apărut, deci polemice față de Modernism și Existențialism. Cred că marii scriitori Moderniști vor supraviețui mai mult decît cei Postmoderni. L.G.: În conferința dumneavoastră i-ați menționat de multe ori ca teoreticieni importanți pe John Barth și Umberto Eco. Sînt ei printre scriitorii postmoderni
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Or, cartea lui Andrei Oișteanu te face să crezi că antropologia culturală și studiile de imagologie etnică au fost, în România, nu marginalizate, ci înfloritoare. Altfel, e greu de crezut că un astfel de studiu erudit, subtil, critic în formulări, polemic, inteligent, e posibil. Dar, iată, el e cu putință și Andrei Oișteanu a descoperit, se pare, secretul analizei detașate, nepărtinitoare, a unor idei care niciodată n-au fost tratate cu suficientă detașare. Analiza comparativă se desfășoară pe patru direcții importante
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
ceea ce rămăsese nerostit (și este esențial pentru înțelegere): că termenul a fost și a rămas în uz, cu sens nu istoric, ci geografic-cultural, și cu conotații pozitive sau negative; în fine, că acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
violență rândurile din Baroane, de pildă. Eseul Pamfletul îi apăruse în revista "Lumea", 18 ianuarie 1925. Am făcut precizarea de rigoare, întrucât un alt articol, cu același titlu, dar cu alt conținut, publicase Arghezi în revista "Cronica", în 1916. Spiritul polemic în care e conceput, în bună măsură, articolul program al lui Blaga, publicat în primul număr al revistei (Despre viitorul filosofiei românești), promite ceva în numele pamfletarului care își face intrarea mai târziu (în nr. 3 al publicației) cu "nota": De la
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
în 1968, cărturarul și-a ales domeniul său de investigație științifică, publicînd o Introducere în critica literară. Unii, atunci, or fi crezut că e tot o abordare de exegeză literară. S-au înșelat. Dl. Adrian Marino s-a despărțit, aproape polemic, de exegeza literară, consacrîndu-se exclusiv investigației științifice. Muncind mult, cu abnegație și folos netăgăduit, în 1973, publică primul volum din, azi celebrul său, Dicționar de idei literare repede întregit. E o operă de prim ordin care dezvăluia, deopotrivă, marea erudiție
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
caraghios! Am ajuns la capăt. Oricum, a fost prea mult. Îl pun pe Shopenhauer în bibliotecă lângă, de o parte, Hegel, ceea ce e o necuviință, de cealaltă Nietzsche, pentru ca voința și suprimarea voinței să-și tragă pumni. Citesc un articol polemic strălucit, subtil, bine argumentat, fals în raport cu lumea reală, căruia nu-i poți răspunde decât cum îi răspunzi lui Zenon: făcând un pas. Adică, luând-o din loc. Pe de altă parte... - Cum a vorbit cutare?, mă întreabă T. - Așa cum îi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2804_a_4129]
-
vitalitatea ironiei, Marta Petreu ajunge să condamne ingineriile lumii ce înțelege să aclame, cu mijloace dizgrațioase, căderea în nefericiri succesive. Sunt momente în care prudența cade, iar omul recunoaște slăbiciunea în fața răului social. Universul Martei Petreu din acest volum viu, polemic în intenție - cum bănuiesc că a fost gândit, lumea, deci, a scriitoarei, are ceva carbonic, de răceală resemnată. Nici măcar rememorările pozitive nu vindecă hotărât starea de inconsistență afectivă. Există incandescență în portretistica Martei Petreu, dar și infinită melancolie. Firește că
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
1977 i s-a adăugat, așadar, doar un studiu, datând din 1989, despre A. E. Baconsky, ca și un mic dosar de referințe critice, dar textele care îl alcătuiesc nu au suferit nici o modificare. Evident, este aici (și) o miză polemică a autorului. Pe lângă gestul, în fond, inevitabil, de a-ți supune observațiile și judecățile la examenul timpului, într-un alt moment literar și social-politic, Mircea Martin - cu distincția-i binecunoscută - își spune punctul de vedere într-o dezbatere care a
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
nașul celei din urmă. Chiar dacă nu fuseseră decât rar băgați în seamă de revistele literare, iar editurile întârziau să le publice volumele, diferențele erau ușor de remarcat, dat fiind că tinerii poeți își prefațaseră opera poetică în veritabile manifeste, toate, polemice față de poezia predecesorilor lor. Ca să nu spun că însăși poezia lor era convingătoare în noutatea ei. Si mai trebuie remarcat un lucru: la data aceea, poezia optzecistă părea unitară atât stilistic, cât și tematic. Critica a continuat multă vreme să
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
și își mângâie obrajii cu ea. Secvența e transpusă ad literam până la un punct dar, din fericire, dezvoltată apoi original. Evocări ale epocii mute s-au făcut pretutindeni, și au fost și la noi. La Michel Hazanavicius, însă, personajele tac polemic, cu îndârjire, ele tac nu numai în scenele turnate în studioul din film, dar și pe platou, până și în momentele private ale existenței personajelor, când ar putea trăi, nu figura doar, ca umbre pe pânză. La un moment dat
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
barthes-iană anti-structuralistă? Într-un secol dominat de la bun început de pasiunea pentru sistem și de nevoia acută de sinteză, ingeniozitatea gândirii lui Roland Barthes pleacă, totuși, de la o rețea cu valori fixe. Această rețea este credința în atotputernicia limbajului. Starea polemică, plăcerea de a construi în răspăr, receptivitatea la nou și interesul deosebit acordat psihanalizei sunt trăsături care vertebrează discursul său, centrat pe identificarea scriitorului cu ființa retrasă definitiv în carcasa limbajului. Redus, însă, la vectorii de mișcare ai „făpturii de
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
în pagină apare 1957, ceea ce este destul de greu de crezut: {erbana Drăgoescu avea pe atunci doar 16 ani; era o copilă, nu o artistă ale cărei lucrări să merite „adnotate”; e de presupus că antedatarea face parte din aceeași strategie polemică). Doar două zile pentru un ciclu întreg ! Pare că Petre Stoica vrea să depășească recordul legendar al lui Nichita Stănescu, care și-ar fi scris Elegiile tot într-o asemenea grabă inspirată. Micul afront pe care-l detectez eu aici
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
intim al acestor variante e altul: Petre Stoica ezită între un tip de poezie pe care-i place s-o scrie (și care e o poezie a palpabilului, a materiei abrazive) și una pe care i-o impune regula jocului polemic pe care l-am detaliat mai sus. Pur și simplu, nu știe dacă să îmbrace hainele aspre în care se simte comod sau pe acelea mătăsoase și evanescente cu care, drapat, ar scandaliza „burghezia” poeziei metafizice.
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
Germaniei moderne Astfel de „salturi în timp” va face frecvent autorul pe parcursul cărții, trecând într-o singură frază de la epoca Fraților Grimm la momente din secolul XX sau chiar din propria-i viață. Va reieși, astfel, un soi de istorie polemică a Germaniei ultimelor două secole, în tonul incisiv și sarcastic care i-a adus numeroase contestări de-a lungul vieții. Günter Grass are convingerea fermă că lucrurilor trebuie să li se spună pe nume. Chiar dacă a încasat multe din acest
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
a IV-a: „Istoria „secretă” a literaturii române încearcă să recupereze opere uitate (1), abandonate din întâmplare (2) sau din graba cercetătorilor improvizați (3), din absența mesajului epidermic (4)... (subl. n - M.B.)”.Opresc citatul, deoarece, în continuare, istoricul literar devine polemic, văzând prisma degradantă sau rău construită de unii și de alții înaintea sa despre o seamă de valori culturale românești, înainte și după 1918. Faptul că timișoreanul readuce în atenție, cu o anume îndârjire, aș zice, fenomenele politicii, transformă cartea
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
părți, supratitluri, capitole și subcapitole, indicatori tematici, anexă, addenda ș.a. O risipire mai generoasă nici că se putea! Cartea se dorește a fi o altă variantă de istorie literară, ori o alternativă la cele cunoscute. De aceea, Cornel Ungureanu este polemic cu măsură, fiind sobru și la obiect, mai de fiecare dată. De acum, Cornel Ungureanu se arată doritor de a fi un model de cercetător academic! Ca și în alte lucrări ale sale, istoria cunoaște vizibile deschideri spre valorile europene
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
și denigrate aproape toate marile valori ale culturii românești, începând chiar cu vârful spiritualității noastre: Mihai Eminescu și continuând cu Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu și alții. Revista ,,Lamura” a devenit o apărătoare a marilor valori românești, prin articole polemice și temeinic argumentate. A fost preocupată mereu de situația românilor de pretutindeni și de condiția românilor sud-dunăreni. Am publicat, în cuprinsul ei, numeroase studii istorice și documente inedite, eseuri de filozofie a culturii și despre artele plastice. Reproducerile și ilustrațiile
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
Artă abs tracta este denumirea pe care, incepand cu cel de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, și-o revendică o serie de tendințe, de grupări, de creații - în general diverse, succedându-se nu fără o anumita atitudine polemică - care au la bază un protest împotriva academismului și naturalismului, îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile, redate până atunci de așa zisă artă figurativa, si așezând în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, ce ar trebui să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92719_a_94011]
-
ziua. Alina Mungiu nu dorește să candideze la europarlamentare pe aceleași liste cu Elena Băsescu. Elena Băsescu replică: “Nu doresc să intru în polemică cu doamna Alina Mungiu-Pippidi. Nu mă interesează”. Dincolo de faptul că mă uimește profund că știe cuvântul polemică (da, da, ăla cu pluralul “polemicuri”, îl știți), cred că răspunsul Elenei Băsescu a fost ușor incomplet (cu puralul “incompleturi”). Aș fi simțit nevoia unuia mai elaborat, de genul: Alina Mungiu? Nu mă interesează. Bun simț? Nu mă interesează? Să
Cine dracu e Alina Mungiu ca s-o intereseze pe Elena Băsescu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20160_a_21485]
-
pe care le susținem atunci când tăcem. Te-ai băgat în belea de când cu înregistrarea aia, nu? Mai ai liniște? Nu era mai comod dacă stăteai în banca ta? M-am băgat încă de la bun început. Am tot fost într-o polemică soft cu doamna învățătoare. De câte ori am încercat să fiu mai fermă, mi-a replicat fie că am înțeles greșit, fie că ea își dorește liniște și pace și că e convinsă că vom comunica mai eficient pe viitor. Deși nu
“Măcar o sticlă de vin și un cozonac, porcii vin de la celelalte clase” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20211_a_21536]
-
iluzia comunicării Mai în toate epocile ale istoriei literaturii române creatorii n-au ezitat să-și spună părerea despre poezie. Dar intervențiile lor au fost, de obicei, ocazionale și fragmentare, aservite într-un fel sau altul operei proprii, subiective sau polemice.Amintindu-mi de poezie lui Eminescu cu “lăudându-te pe tine, ridicându-se pe el “. Iubesc poezie pentru următoarele motive: Vocația teoretică n-a lipsit, în genere, la unii poeți, însă voința de cuprindere sistematică și, mai ales, posibilitatea de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]