653 matches
-
la nord și sud. La vest cafasul se întinde în lățime de la sud la nord, sprijinindu-se la jumătatea distanței pe doi stâlpi decorați cu icoane. Naosul este foarte larg, cu abside la nord și sud, semicirculare la interior și poligonale la exterior, străpunse de câte o fereastră. Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Este prevăzut cu turlă octogonală străpunsă de patru ferestre. Turla este tăvănită și se sprijină pe patru pandantivi cu suprafață plată, iar acestea pe patru arce. Absidele laterale sunt acoperite cu câte o semicalotă sferică. Altarul semicircular la interior și poligonal la exterior, boltit, cu ușă la sud și două ferestre, una axială și una spre nord. Este despărțit de naos prin catapeteasmă din lemn, având patru registre de icoane. Pictura Executată în tehnica ulei, compartimentarea și juxtapunerea registrelor de sfinți
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Apollinare din Classe , cam tot în acea perioadă.Costurile finale au fost undeva pe la 26.000 bani de aur. Biserica are un plan octogonal.Clădirea combină elemente romane : domul, forma cadrului ușilor , și turnuri în trepte cu elemente bizantine : absida poligonală, capiteluri și cărămizi înguste.Biserica este renumită pentru abundența de mozaicuri bizantine, cele mai mari și bine păstrate din afara Constantinopolului. Biserica are o importanță deosebită în arta bizantină, deoarece este singura cea mai mare biserică din timpul împăratului Iustinian I
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și izvoarele cartografice ale timpului, a preluat atât ușile împărătești, cât și importanta zestre de icoane mobile, executate pe lemn și pe sticlă.' Edificiul înfățișează planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime, în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. O singură ușă apuseană asigură accesul în stantul lăcaș. La interior, biserica
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1819-1831 (harta iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 o omite). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, prevăzut cu un turn-clopotniță robust, învelit în tablă zincată; același material s-a folosit și la acoperișul propriu-zis. Edificiul, renovat în 2006, este îmbrăcat la exterior cu șiță. Accesul în sfântul lăcaș se realizează prin două uși
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
se împletește cu realele calități artistice ale acesteia, împlinindu-i valoarea de monument istoric prin excelență. A fost înălțată înainte de mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind atestată de conscripția lui Bucow. Pereții monumentului înscriu tipul de plan trilobat cu abside poligonale, fiind prima mărturie a pătrunderii, din Moldova, a acestei forme tipologice. Structura acoperirii interioare respectă tradiția. În navă o boltă, semicilindrică, retrasă de la linia pereților pe bârne, rezemate pe console; bolta altarului este racordată la traseul pereților prin fâșii curbe
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
substanțiale în secolul al XVIII-lea. Toponimicul păstrat „Dealul popii" (și tot acolo: „Cimitirul vechi") este un indiciu sigur că acolo a fost construită prima biserică a satului. Planul navei nu are nimic deosebit față de alte biserici; în schimb, absida poligonală nedecroșată reprezintă una din rarele variante de acest gen în Bihor. Lungimea nu depășește 12 m, iar lățimea navei este de 6 metri, lăcașul situându-se în rândul celor mai mici biserici de lemn din zonă. În anii 1927 și
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
Geza Rubleczky). Deasupra clădirii se înalță un turn masiv cu o bază pătrată. În dreapta și în stânga fațadei principale se formează două aripi prevăzute cu scări decorative care duc la intrările laterale; fiecare aripă are câte un turn mic, cu bază poligonală. Cele două aripi laterale sunt dominate de elemente ale Renașterii, vizibile mai ales în forma și decorația ferestrelor de la parter. În cea de-a patra latură a clădirii, care se află spre parc, elementele cele mai pregnante sunt inspirate din
Palatul Cultural din Arad () [Corola-website/Science/322701_a_324030]
-
era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit. O reconstrucție credibilă este, insă, greu de realizat, cel puțin în condițiile actuale. S-a postulat o formă poligonală aducându-se ca argument stema adoptată la 1746 de comitatul Belső-Szolnok. Aceasta prezintă într-adevăr reprezentarea stilizată a unei cetăți în ruină, cu patru turnuri în plan pătrat, aflată pe un vârf de deal, cu o piatră de moară la
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
în 1864. Biserica fusese construită, în satul Sebeș (azi Valea Drăganului) la 1750, din bârne de stejar, cu îmbinările drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul a reparat biserica, mutând ușa de intrare de pe latura sudică pe cea vestică și tencuind construcția, atât în
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
de cutremur. Acest risc se accentuează ca urmare a trepidațiilor produse de autovehiculele care circulă chiar pe la baza turnului, precum și a vibrațiilor de rezonanță produse de sunetul clopotelor. Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat cu
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
două uși (una pe peretele vestic al pronaosului și o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care se înalță turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă inițial din naos și altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în secolul al XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
de intemperii. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
majoritatea locuitorilor săi trăiau în locuințe aflate în incinta zidului exterior al cetății. Biserica rotundă în stil romanic, a fost construită la jumătatea celui de al XII-lea secol de către cavalerii Templieri. Din exterior biserica se prezintă ca o structură poligonală cu șaisprezece laturi, cu contraforți puternici, ferestre rotunde și o clopotniță. La interior biserica prezintă o structură centrală, octogonală legată de galeria înconjurătoare printr-o suită de arce. Forma generală a bisericii este inspirată din alte structuri rotunde în plan
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
între anii 1974-1978 în timpul păstoririi parohiei de către Pr. Ioan Câmpean. Inițial a fost compusă dintr-o navă dreptunghiulară în stil bazilical, prevăzută pe latura de Vest cu un impunător turn clopotniță etajat, iar pe latura de Est cu o absidă poligonală, care constituia altarul. În perioada 2002-2014, biserica a trecut printr-un amplu proces de reconstrucție, infrumusețare și dotare, devenind un edificiu bisericesc nou, monumental, de la fundație la acoperiș și până la crucile celor două turnuri de la fațada principală. Finalizarea frescii interioare
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
la care a fost supusă. Tipologia cetății ne este demonstrată de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 mp ca suprafață; materialele folosite pentru ridicarea fortificațiilor au fost piatra și cărămida legate prin mortar simplu, fortificații încadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal. În timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei (1211-1225) au fost aduși în această regiune primii coloniști sași, dintre care o parte au fost așezați la Râșnov alături de populația românească băștinașă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi așezări. Din
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții Apuseni. Tipul de plan, în care se înscrie edificiul, este cel dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Încăperile interioare sunt unite, în elevație, printr-o boltă unică, semicilindrică, cu timpan pe vest și fâșii curbe spre est, nealterată cu prilejul alungirii pereților, mutându-se doar capătul originar spre vest și intercalându-se o porțiune
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
47 de m înălțime, biserica din Plopiș se remarcă prin proporțiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscută ca una din cele mai închegate și unitare construcții religioase din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
de forma unui tor sau friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de decorul arhitecturii de romanic. Planul bisericii din Plopiș este aproape identic cu cel al bisericii din Șurdești, succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile de lemn, actul de edificare este dăltuit în pragul de sus al primei intrări. Pereții, din brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
lemn, actul de edificare este dăltuit în pragul de sus al primei intrări. Pereții, din brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]