1,208 matches
-
în întregul copolimer. Sa constatat că, în regiunea de schimbare a tipului de cristalinitate, există o schimbare bruscă a compoziției în faza amorfă. Diagramele DSC și spectrele prin raze X ale particulelor din seria de copolimeri 6.12 sintetizați prin polimerizare în dispersie cu deschidere de ciclu, sunt prezente în figurile 18 și 19. Copolimerul care are în compoziție un exces de CL are o comportare termică similară cu PA 6. În cazul în care LL este în exces în compoziție
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
12. Curba de variație a temperaturii de topire în funcție de compoziție și cristalinitate prezintă un eutectic pentru copolimerul cu o compoziție de 30/70 (CL/LL). Un astfel de eutectic a fost semnalat pentru copolimerii 6.12 sintetizați în topitură prin polimerizare anionică cu deschidere de ciclu. Frunze a atribuit prezența acestui eutectic în comportarea termică a seriei de copoliamide 6.12 sintetizate în topitură variației distribuției unităților de monomer pentru diferitele compoziții ale copolimerilor. Generalizând, conform studiilor de cristalinitate prin difracție
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
cristaline variază, după cum este firesc, în funcție de concentrația componenților. La copoliamidele A/B cu un conținut mare de unități A, unitățile A predomină în faza cristalină și unitățile B în faza amorfă. Studiind modificarea compoziției fazei amorfe pentru copoliamida obținută prin polimerizare anionică, Kehayoglou a estimat concentrația unităților de octanolactamă (OL) în faza amorfă. Sa constatat că seria de copolimeri 8.12 se împarte în două grupe: la copolimerii cu un conținut sub aproximativ 40% greutate OL, cantitatea de OL în faza
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
de sinteză are un oarecare efect asupra acesteia [138]. Dacă PA 6T/6I este preparată printr-o reacție de policondensare interfacială într-o soluție apoasă de HMD cu o soluție de clorură de tereftaloil și clorură de izoftaloil (procesul de polimerizare 1), temperatura de descompunere este cu aproximativ 10 °C mai mică decât dacă polimerul copoliamidic este preparat din HMD, dimetiltereftalat și dimetilizoftalat prin polimerizare hidrolitică și o postpolicondensare în fază solidă ulterioară (procesul de polimerizare 2). Punctele de topire ale
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
apoasă de HMD cu o soluție de clorură de tereftaloil și clorură de izoftaloil (procesul de polimerizare 1), temperatura de descompunere este cu aproximativ 10 °C mai mică decât dacă polimerul copoliamidic este preparat din HMD, dimetiltereftalat și dimetilizoftalat prin polimerizare hidrolitică și o postpolicondensare în fază solidă ulterioară (procesul de polimerizare 2). Punctele de topire ale copolimerului sintetizat prin polimerizare interfacială sunt cu 20 °C mai scăzute. Absorbția de apă este influențată negativ de procesul 1, dar valorile alungirii la
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
clorură de izoftaloil (procesul de polimerizare 1), temperatura de descompunere este cu aproximativ 10 °C mai mică decât dacă polimerul copoliamidic este preparat din HMD, dimetiltereftalat și dimetilizoftalat prin polimerizare hidrolitică și o postpolicondensare în fază solidă ulterioară (procesul de polimerizare 2). Punctele de topire ale copolimerului sintetizat prin polimerizare interfacială sunt cu 20 °C mai scăzute. Absorbția de apă este influențată negativ de procesul 1, dar valorile alungirii la rupere sunt mai mari decât în cazul polimerilor obținuți prin procesul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
descompunere este cu aproximativ 10 °C mai mică decât dacă polimerul copoliamidic este preparat din HMD, dimetiltereftalat și dimetilizoftalat prin polimerizare hidrolitică și o postpolicondensare în fază solidă ulterioară (procesul de polimerizare 2). Punctele de topire ale copolimerului sintetizat prin polimerizare interfacială sunt cu 20 °C mai scăzute. Absorbția de apă este influențată negativ de procesul 1, dar valorile alungirii la rupere sunt mai mari decât în cazul polimerilor obținuți prin procesul de polimerizare 2. Studiind comparativ copoliamidele statistice și cele
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
Punctele de topire ale copolimerului sintetizat prin polimerizare interfacială sunt cu 20 °C mai scăzute. Absorbția de apă este influențată negativ de procesul 1, dar valorile alungirii la rupere sunt mai mari decât în cazul polimerilor obținuți prin procesul de polimerizare 2. Studiind comparativ copoliamidele statistice și cele alternante, s-au constatat diferențe importante în ceea ce privește comportarea lor termică. În tabelul 18 sunt prezentate comparativ temperaturile de topire ale unor copoliamide statistice și alternante. Ordonarea alternativă a monomerilor conduce la temperaturi de
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
de laurolactamă deoarece, având temperaturi de topire mai − absența/prezența și dozarea conținutului de plastifiant în compoziția polimerului termoadeziv; − utilizarea de polimeri cu diferite compoziții chimice; − utilizarea de copolimeri în care diferă raportul monomerilor; − utilizarea de polimeri cu grade de polimerizare diferite. O altă variantă de obținere a inserțiilor cu depuneri de termoadeziv constituite din două straturi suprapuse, ce diferă prin comportarea la topire și curgere, se bazează pe modificarea conținutului de plastifiant. Pe suprafața materialului inserției, se depune un singur
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
precum și pentru cazurile în care se impune o rezistență chimică deosebită a îmbinărilor la hidrocarburi clorurate (inclusiv aromatice) (tabelul 28). În prezent, procedeele de formare prin reacție (formare centrifugală, formare rotațională, formarea prin injecție reactivă − RIM, extrudere reactivă etc.) via polimerizare anionică cu deschidere de ciclu a lactamelor, reprezintă noi metode de obținere a unor produse din poliamide sau copoliamide tehnice cu caracteristici superioare. Formarea centrifugală a copoliamidelor via polimerizare anionică constituie un procedeu de formare utilizat pe scară largă pentru
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
formare rotațională, formarea prin injecție reactivă − RIM, extrudere reactivă etc.) via polimerizare anionică cu deschidere de ciclu a lactamelor, reprezintă noi metode de obținere a unor produse din poliamide sau copoliamide tehnice cu caracteristici superioare. Formarea centrifugală a copoliamidelor via polimerizare anionică constituie un procedeu de formare utilizat pe scară largă pentru obținerea a diferite produse cu secțiune circulară: − tuburi, [73, 77-79, 242, 243]; − roți de curea, inele, șaibe, bucșe și lagăre, [80, 244]; − cilindri de calandrare pentru industria textilă, [80
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
În cele ce urmează, se face o punere în temă adaptând, cu permisiunea autorilor, o secțiune din [293] care, la rândul său, comentează numeroase cercetări derulate în acest sens. După cum se știe, poliamidele sunt substanțe macromoleculare ce rezultă, principial, prin polimerizarea lactamelor sau prin policondensarea acizilor dicarboxilici cu diamine. Încă de la o primă privire, prin legătura definitorie amidică, identică cu cea peptidică, deși apare între un acid și o amină, nu între doi aminoacizi, poliamidele ar avea multe puncte comune cu
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
refolosite de circa zece ori. Cu toate aspectele sale pozitive, tratamentul vinului cu capron și nylon este limitat, întrucât sa constatat că alte poliamide sunt și mai eficiente. În acest sens, se pot cita polivinilpolipirolidona și polivinilpirolidona ce rezultă prin polimerizarea vinilpirolidonei. Ambele posedă legături amidice, mai mult sau mai puțin angajate în constituirea policatenei, ceea ce a generat încadrarea lor între poliamide. Prin structură și acțiune, ele jalonează o trecere de la adsorbție - specifică grupului nylonului - la floculare, mai întâi ca o
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
structură și acțiune, ele jalonează o trecere de la adsorbție - specifică grupului nylonului - la floculare, mai întâi ca o adsorbție nuanțată de absorbție (polivinilpolipirolidona), iar în cele din urmă o absorbție dublată de floculare (polivinilpirolidona). Polivinilpolipirolidona nu se formează printr-o polimerizare propriu zisă, la nivelul restului vinilic, ci prin cea a unui produs radicalic apărut, într-o primă fază, prin scindarea inelului pirolidonic. În urma polimerizării acestuia, apar legături amidice. Unele dintre legăturile amidice se pot realiza și între catene diferite, rezultând
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
în cele din urmă o absorbție dublată de floculare (polivinilpirolidona). Polivinilpolipirolidona nu se formează printr-o polimerizare propriu zisă, la nivelul restului vinilic, ci prin cea a unui produs radicalic apărut, într-o primă fază, prin scindarea inelului pirolidonic. În urma polimerizării acestuia, apar legături amidice. Unele dintre legăturile amidice se pot realiza și între catene diferite, rezultând o structură reticulată tridimensional, cu proprietăți adsorbante evidente. Polivinilpolipirolidona (v. reacția de formare) poate fi însă mai greu considerată o poliamidă în adevăratul sens
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formată din spire cuprinzând șase resturi de glucoză. Din această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pă trunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
N acetilglucozamină. 117 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
În natură se întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
fiind formată din spire cuprinzând șase resturi de glucoză. Din această cauză în interiorul helicoidal al spirei pot pătrunde molecule străine mai mici (iod) formând compuși de incluziune. Masa moleculară a amilozei variază între 32.000 100.000, iar gradul de polimerizare între 1000 4000. Amilopectina (Izoamiloza) este componenta ramificată a amidonului. Macromolecula sa este alcătuită din resturi de * glucopiranoză legate 1,4 și 1,6 *glicozidic. Legăturile * 1,4 (de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul de polimerizare este de cca 1 . 104. Amilopectina formează cu iodul o colorație violet roșcat, iar în apă caldă formează un sistem dispers stabil cu vâscozitate mare. Deosebirile structurale ale amidonului au putut fi evidențiate și datorită acțiunii diferite a unor enzime
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
formare de Nacetilglucozamină. 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]