466 matches
-
la originea postulatului monosemiei lui"14. Un termen trebuie să aibă, așadar, într-un anumit domeniu de specialitate, un singur referent, nu mai mulți. Deși există numeroși termeni polisemantici, ei sunt utilizați cu sensuri diferite în domenii distincte ale cunoașterii. Polisemia unui termen se datorează tocmai apartenenței sale la mai multe domenii de specialitate, dar nu este admisibilă în cadrul unui singur astfel de domeniu. Termenul este "o unitate semnificantă constituită dintr-un cuvânt (termen simplu) sau din mai multe cuvinte (termen
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs după cum reiese parțial și din definițiile citate mai sus la diverse clasificări ale tipurilor de elipse, cărora li s-au atribuit fie denumiri speciale 18, fie calificative exprimate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
chiar corespunde condensării lexico-semantice: absorbția lexicală. Termenul absorbție este folosit și chiar explicat în mai multe lucrări ale cercetătorului german A. Blank 21, care, pe lângă faptul că include și el fenomenul printre tipurile de schimbări semantice (care duc, desigur, la polisemie, nu la formarea a noi cuvinte), folosește în paralel ambele denumiri, "elipsă lexicală" și "absorbție lexicală", arătându-și totuși preferința pentru acest din urmă termen: "Tipul 5, elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea unui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
inedit, îmbogățindu-și conținutul semantic. Dacă este vorba doar de o modificare de sens, urmează în mod logic că rezultatul nu este un cuvânt nou, ci același cuvânt, care a achiziționat un înțeles suplimentar. Orice tip de schimbare semantică creează polisemie, deci toate cuvintele al căror sens s-a modificat în urma condensării devin, nu-i așa, polisemantice. Dacă am adopta acest punct de vedere, ar trebui să ajungem la concluzia că procedeul condensării nu duce decât la o extindere a sensurilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensurilor cuvintelor; reținerea dintr-o sintagmă sau dintr-un compus a unui singur element ar fi însoțită de o reinterpretare semantică a acestuia; ar fi vorba de același cuvânt, care a dezvoltat un nou sens, devenind polisemantic ori sporind complexitatea polisemiei sale, și care, eventual, și-a schimbat și categoria lexico-gramaticală. În concepția unuia dintre semanticienii germani contemporani de marcă, Andreas Blank, tipurile de schimbări semantice lexicale sunt următoarele: metafora (de ex. engl. mouse "șoarece" > "maus [la computer]"), transferul cohiponimic (fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sensului 79. Ca mecanism de schimbare semantică, "elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea dintr-un cuvânt complex dat care absoarbe sensul acestuia. Sincronic însă, absorbția este identică fie cu rezultatul restricției semantice, realizând o polisemie taxonomică, fie cu efectul sincronic al metonimiei. Astfel, absorbția ca proces diacronic nu are o realitate sincronică proprie"80. Cele două subtipuri sunt absorbția în determinat (de pildă sp. coche "trăsură" a dobândit și sensul "automobil, autovehicul", ca urmare a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensării nu trebuie și nu pot fi confundate, în sincronie, nici cu efectele simplei restricții sau specializări semantice, nici cu acelea ale unei metonimii obișnuite. Acesta este, de fapt, motivul pentru care "absorbția nu are o realitate sincronică proprie" în privința polisemiei: ea produce cuvinte noi, nu cuvinte polisemantice. Ca să folosim exemplele date de autor, sensul "automobil" al substantivului sp. coche nu constituie, în opinia noastră, o restrângere (sau o specializare) a înțelesului "trăsură" al aceluiași termen, ci o scurgere în elementul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
element comun sau, altfel spus, sensul lui cremă a fost înglobat de înghețată fiindcă cele două cuvinte se găseau alăturate într-un grup sintactic. Din punctul nostru de vedere, explicația prin relația de contiguitate, ca și aducerea în discuție a polisemiei ca rezultat al transferului de sens prin contiguitate între nume, constituie un mod mecanicist, unilateral și formalist de analiză, care ignoră alte aspecte ale fenomenului și chiar și substanța acestuia. Pe de o parte, simpla prezență într-o sintagmă a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
perspectivă formală și sincronică, constituentul menținut își pierde semnificația inițială, deoarece preia înțelesul întregului grup; acest proces reprezintă, de fapt, nu o schimbare semantică propriu-zisă, care s-ar datora dezvoltării unui sens nou dintr-unul vechi și ar duce la polisemie, ci o inovație lexicală prin care se creează o formație inedită, care funcționează la început ca variantă a termenului complex din care provine, creată printr-un tip particular de scurtare a sintagmelor și compuselor, ca metodă de economie lingvistică. De
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt de același gen, pe care l-au preluat de la etimoanele lor : fr. portable 1 s.m. "telefon portabil, celular" < [téléphone] portable // portable 2 s.m. "calculator portabil, laptop" < [ordinateur] portable. Omonimia unor astfel de cuvinte nu poate fi confundată, desigur, cu polisemia. Concordanța sau neconcordanța dintre genul unui cuvânt și al corespondentului său dintr-o sintagmă din care ar putea să provină ne aduce uneori indicii prețioase relative la etimologia lui. Substantivul masculin rom. combustibil s.m. este împrumutat din franceză (combustible s.m.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o creație spontană cu o istorie seculară sau milenara, este creată de una sau mai multe persoane, de multe ori fără specializare lingvistică. Dintre motivațiile creării unei limbi artificiale, enumerate cel mai frecvent sînt eliminarea "imperfecțiunilor" limbilor naturale: ambiguitatea, redundanta, polisemia, creația metaforica și metonimica, construcțiile ilogice etc., care ar îngreuna învățarea ei și ar face-o greu de folosit. Limba artificială presupune un efort intelectual conștient și are printre scopurile programatice reducerea arbitrariului din limbile naturale și transformarea ei într-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Paradise News își îngăduie să răsufle, să surâdă, să simtă. Și totuși, în ansamblu, e un Desperado căruia îi e cu neputință să se destindă. 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici Thinks... este un titlu intraductibil prin polisemia lui. De la "gândește", la "fiecare gândește altceva, are alt punct de vedere", și la "gândește, deci există", la "gândește ca profesie (de unde și versiunea românească, inevitabil insuficientă, Gânduri ascunse economia unui titlu nu-și permite să explice), titlul e o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Analiza semiotică a limbajului politic eminescian / 175 5.1. Sintaxa / 176 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) / 177 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) / 181 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale / 183 5.2. Semantica / 185 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate / 186 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională / 194 5.2.3. Categorii semantice / 197 5.2.4. Dihotomii semantice fundamentale / 200 5.3. Pragmatica / 204 5.3.1. Mijloace de persuasiune / 208 5.3.2. Metamorfoze ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și referențial epocii, discursul politic eminescian
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiunea simbolică a vieții politice la expresia verbală, considerăm că limbajul verbal joacă un rol privilegiat atât prin potențialul său semnificativ, cât și prin capacitatea de a traduce informațiile vehiculate prin intermediul altor mijloace de comunicare, limitând astfel ambiguitatea generată de polisemia lor. În acest sens, demersul nostru vizează, într-o primă etapă, identificarea semnificațiilor termenului politică, pentru a distinge ulterior criteriile, atributele care conferă unui limbaj calitatea de a fi politic. Practică de a institui sau de a modifica o ordine
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o întâlnim la nivelul semnelor. La polul opus, funcția autoreferențială sau poetică exprimă tendința discursului de a trimite la sine și nu la ceva exterior. Monosemia, prin maniera în care funcționează, pare a se corela cu referențialitatea discursului, în vreme ce polisemia, ambiguitatea semnificației globale și pluralitatea sensurilor se corelează cu autoreferențialitatea discursului 76. Prin raportare la cele două planuri, al sensului și al referențialității, putem caracteriza și clasifica manifestările discursive culturale. Astfel, limbajul științific se definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raportare la cele două planuri, al sensului și al referențialității, putem caracteriza și clasifica manifestările discursive culturale. Astfel, limbajul științific se definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce limbajul poetic, aflat la polul opus, se distinge prin cultivarea autoreferențialității și a polisemiei. Limbajul filosofic are un statut aparte: el nu se caracterizează prin monosemia riguroasă a limbajului științific, dar nici nu atinge polisemia discursului artistic; nu înregistrează gradul de referențialitate a limbajului științific, dar este superior celui definit de limbajul poetic, chiar dacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce limbajul poetic, aflat la polul opus, se distinge prin cultivarea autoreferențialității și a polisemiei. Limbajul filosofic are un statut aparte: el nu se caracterizează prin monosemia riguroasă a limbajului științific, dar nici nu atinge polisemia discursului artistic; nu înregistrează gradul de referențialitate a limbajului științific, dar este superior celui definit de limbajul poetic, chiar dacă această referențialitate vizează lumea în întregul ei. Autonomizarea unui limbaj politic cu identitate specifică se realizează la mijlocul secolului al XX-lea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai întâi un discurs al semnificării. Din această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor, limbajul filosofic manifestă tendința de restrângere a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicării politice și a condițiilor concrete de generare. Aflat la incidența a trei discipline subsumate (sintaxă, semantică și pragmatică), demersul semiotic urmărește: descrierea parametrilor sintactici ai limbajului politic și a mecanismelor de realizare a coeziunii sintactice; analiza fenomenelor de semie/ polisemie, a dimensiunii intensionale, respectiv extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracteristică comunicării specializate într-un domeniu de activitate, respectiv limbajelor tehnice și științifice, în vreme ce vocabularul politic înglobează ansamblul unităților lexicale utilizate în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate de referențialul politic, de obicei sensuri secundare, dezvoltate prin metaforizarea unor cuvinte comune sau proprii (antonomază). În zona denominației sau a referinței politice, sunt atrase unități lexicale care aparțin unor câmpuri semantice variate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil, fiziocrați, germanofil, monarhist, reformă, remaniere, utilitarism, tiranie ș.a. dobândesc sensuri variate, în funcție de contextele lingvistice în care apar și de intențiile discursive ale jurnalistului. 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX-lea, fără a exclude însă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]