257,490 matches
-
Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse et alii (eds.), The American
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Lothair, vol 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1870. 31 Thomas Babington Macaulay, Speeches. Corrected by himself, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. 32 Thomas Babington Macaulay, Discursuri de Macaulay, trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. Bibliografie ARDELEANU, Constantin, Evoluția intereselor economice și politice britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008. BENTHAM, Jeremy, Ăn Introduction to the Principles of Morals and Legislation, Wilson, Londra, 1823. BENTHAM, Jeremy, Théories des peines et des récompenses, Bossange Frères, Paris, 1825-1826. BLAGA, Lucian, Spațiul mioritic (Trilogia culturii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983. HARRINGTON, Joseph F., Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, Lil, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the Politics of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations and discussions political, philosophical and historical, vol. 1-3, Longman, London, 1875. MILL, John Stuart
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations and discussions political, philosophical and historical, vol. 1-3, Longman, London, 1875. MILL, John Stuart, Le gouvernement
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 60-603, 632. 67 Ibidem, pp. 760-761. 68 Ibidem, p. 61. 69 Ibidem, pp. 832-837; 842. 70 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 52. 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988, p. 377. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, p. 32. Vezi și Peter Singer, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001. KANT, Immanuel, Critică facultății de judecare, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu și Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. KANT, Immanuel, Critică rațiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
datorită unei civilizații bazate pe intensificarea și rapiditatea comunicărilor și a schimburilor de capital, de idei, de marfuri)9 se află și provocarea de a da o configurație juridică unui nou drept al omului. Astfel, propunem înscrierea într-o declarație politică asumată de statele membre ONU, la nivel juridic internațional, a unui nou drept al omului, menit să asigure ființei umane respectarea și exercițiul eficace, real, al celorlalte drepturi ale sale. În acest context, propunem să fie consacrat un "drept al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
strânsă interconexiune. Astfel, stresul negativ excesiv poate produce încălcarea gravă a dreptului la viață al persoanei, a dreptului sau la integritate fizică și/sau psihică, a dreptului sau la sănătate, a demnității, libertății și inviolabilității persoanei umane, a drepturilor sale politice (de a alege și de a fi ales în funcții și demnități publice, a dreptului sau de a se afilia la asociații, sindicate, de a participa la viață civică), a dreptului sau la muncă, la odihnă, la remunerație echitabilă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care le propunem a fi explorate și cărora ar trebui să li se dea un conținut juridic concret, la nivel internațional, printr-o altă propunere în acest sens, a României în cadrul AG.ONU, care să ia apoi forma unei declarații politice în acest sens, adoptate de state) sunt drepturi care se deosebesc de categoriile de drepturi ale omului de până la ele (generațiile I, ÎI, III, chiar si IV de drepturi ale omului) . Spre deosebire de toate aceste categorii de drepturi ale omului (care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai multor bunuri și drepturi: a unui ecosistem curat, sigur, sănătos, pe cât de mult posibil nealterat, dispunând de resurse naturale capabile să asigure generațiilor viitoare atât dreptul la dezvoltare, cât și satisfacerea nevoilor fundamentale de existență; a unui mediu global politic pașnic și sigur; a unui mediu global apt să asigure starea de armonie și de fericire a ființelor umane și a popoarelor; a unei planete bogate în resurse, capabilă să susțină avântul tehnologic și civilizațional din viitor și deci, dreptul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
efectiv, progresul civilizației umane în ansamblu). De asemenea, trebuie corelata prevederea de mai sus cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale/1966 și cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drepturile economice, sociale și culturale/1966 și cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții"necesare pentru făurirea unui anume tip de societate (în care ființă umană să aibă beneficiul drepturilor civile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții"necesare pentru făurirea unui anume tip de societate (în care ființă umană să aibă beneficiul drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale- adica a generațiilor I și ÎI de drepturi ale omului-, o lume în care "să trăiască eliberat de teamă și mizerie"), ne aflam din nou în fața unei obligații de rezultat, care întinde dimensiunea sa strategică, vizionara
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
categoriile a V-a și a VI-a de drepturi ale omului. O viziune mult mai detaliată despre lumea viitorului său societatea pe care națiunile, sub egida ONU, încep să o contureze pentru viitor, se află în multe din declarațiile politice emise în urmă conferințelor internaționale privind dezvoltarea durabilă. Astfel, Declarația de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă/2002, începe cu un preambul intitulat De la originile noastre către viitor, în care popoarele participante la acest summit privind dezvoltarea durabilă se angajează expres să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de felurite tipuri, desfășurându-se în multiple paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
5 aprilie 2015. 4 Idem. 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights. A dynamic and evolving process, Editura Pro Universitaria, București, 2015, pp. 42-43. 9 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 51-52. 10 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All-B, București, 1998, pp. 198-199. 11 Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Bibliografie BEDJAOUI, Mohammed, Pour un nouvel ordre économique inter național. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO. Paris:PUF, 1979. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul. București, Ed. Univers Enciclopedic, 1999. HELD, David, McGREW, Anthony; GOLDBLATT, David, PERRATON, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Iași, Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în general, din motive economice și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor care nu au reușit în totalitate să-și atingă visul, comparația cu situația economică și politică din țările din care emigraseră a funcționat ca factor de creștere a satisfacției; ei consideră că au avut un oarecare succes și, în orice caz, că au reușit să le ofere o viață mai bună și alte oportunități măcar copiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
militează pentru o inversare a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi că natura profesiei de jurnalist de investigații a condus-o către acest model de cercetare. Începând analiza lucrării, se observă din modul în care a fost construită, ca autoarea, a identificat mai multe forme de control ale puterii politice comuniste în raport cu presa. Acestea au fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]