448 matches
-
în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru a se înregimenta în vreun partid. Natură capricioasă, el semnează când la „Timpul”, ziar conservator, când la „Voința națională”, organ liberal, dar și la „Constituționalul” junimist, la „Gazeta poporului”, foaie liberală, și iarăși la un ziar conservator, „Epoca”. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
se amplifică monstruos, revelând, de fapt, hidoșenia morală a semenilor săi. În cele din urmă, înfrânt, convins de inutilitatea protestului său, el reintră în mediul domestic, rutinier. Odată cu romanul Băiatul popii (1933) gazetarul-romancier e hotărât să atace mecanismul viciat al politicianismului, o zonă a vieții publice bine cunoscută lui. Tonurile devin acum excesive, pendulează între alb și negru, iar acțiunea se mută în lumea satului: politicienii veroși, în frunte cu ministrul de interne, ajutați de notabilitățile locale (primar, șef de post
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
jos de către boieri, căci exploatarea seculară ajunge acum aproape de culmea ei. Toată străduința boierilor, încă de la începutul veacului, se cheltuise în direcția aceasta. Toate proiectele de constituție pe care le ignorează dl Rădulescu-Motru (vezi cartea d-sale: Cultura română și politicianismul 1), și acea de la 1802 și cele de la 1821, concepute în Bucovina de boierii fugari, toate sunt legiferarea exploatării desăvârșite a claselor de jos - în ultimă analiză, a țărănimii. Constituția de la 1834 e, în sfârșit, realizarea aproape completă a dorințelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
formei fără fond, adică a civilizației, cum se putea transplanta, dar acest spirit eminamente negativ n-a spus, pe cât știm, nicăierea, ce, cât și cum trebuia de importat. N-a spus-o nici dl Rădu-lescu-Motru, care (în Cultura română și politicianismul 1) are pretenția de a fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi în „România liberă”, apoi în „Cotidianul” și în alte ziare, o cronică morală a vieții politice, arătându-se din ce în ce mai dezgustat de politicianismul românesc și de ipochimenii lui. La început vituperează pe intelectualii „apolitici”, apoi înțelege zădărnicia de a părăsi literatura, recunoscând, loial, că a greșit. Face publicistică angajată în stilul lui Mihai Eminescu și al lui N. Iorga, cu note acide. „Bizantinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
ansa unei evolu? îi autonome (sau �organice�, cum i? ar spune Iorga) care, prin natura ei, s? fereasc? de ruptur? culturile autohtone. Dup? p? rerea junimi? tilor, sistemul acesta de �form? f? r? con? inut� a fost men? inut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era �n opinia junimi? tilor doar un instrument menit s? dovedeasc? faptul c? politicienii ? i avoca? îi angaja? i �n politic? erau indispensabili existen? ei statului rom�n. Junimi? ții au �n? eles c? nu exist? cale de �ntoarcere �n zilele Regulamentului Organic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evolu? îi autonome (sau �organice�, cum i? ar spune Iorga) care, prin natura ei, s? fereasc? de ruptur? culturile autohtone. Dup? p? rerea junimi? tilor, sistemul acesta de �form? f? r? con? inut� a fost men? inut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era �n opinia junimi? tilor doar un instrument menit s? dovedeasc? faptul c? politicienii ? i avoca? îi angaja? i �n politic? erau indispensabili existen? ei statului rom�n. Junimi? ții au �n? eles c? nu exist? cale de �ntoarcere �n zilele Regulamentului Organic, dar Titu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
art? , de preferat f? r? nici un con? inut social. Accentu�nd asupra diferen? ei dintre civiliza? ie ? i cultur? , Rom�nia r? m�nea, dup? p? rerea lui R? dulescu? Motru, o caricatur? gigantic? a Occidentului, o situa? ie �n care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o �pseudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic influen? at de critică junimist? , cum au fost ? i R? dulescu? Motru ? i Simion Mehedin? i. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: �n primul r�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi marilor eforturi depuse. A murit la v�rsta de treizeci ? i nou? de ani. Printre scrierile lui se num? r? peste trei sute de articole politice publicate �n �Timpul�, �n care atacă regimul politic ? i realit?? ile pseudooccidentaliz? rîi. A atacat politicianismul, care, dup? p? rerea lui, �printr? o mă? în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în? politic? nemiloas? a pl? țiț salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, cre�nd un proletariat al condeiului! �. El numea o astfel de democra? ie democra? ie bugetar? , pun�nd? o �n contrast cu una real?: o democra? ie a muncii. Patriotismul politicianismului este grijă iubitoare mai cur�nd fă?? de bugetul ?? rîi ? i nu fă?? de ? ar? , exploat�nd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Că ? i Carp, Eminescu �i critică pe liberali pentru c? �mpiedicau ajungerea la o democra? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoriei medievale a gurilor Dun? rîi a ap? rut tot �n aceast? perioad? 96. Scrierea lui Iorga fusese acceptat? spre publicare de c? tre Academia Rom�n? de ? tiin? e, de? i nu a primit nici un ban. Au intervenit �ns? liberalii ? i Politicianismul, sus? în�nd c? �Nu trebuie s? public? m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a primit nici un ban. Au intervenit �ns? liberalii ? i Politicianismul, sus? în�nd c? �Nu trebuie s? public? m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia lui �n cadrul Universit?? îi era periclitat?. A cerut s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ntors ? i el �mpotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al �nv??? m�ntului, a? a c? Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigant? , prefer�nd confruntarea direct? , compromisurilor. �n timp ce mă? ina? iile Politicianismului ? i intrigile duceau la tergiversarea public? rîi lucr? rilor sale, Iorga �? i amintea cum str�nsese documentele, dr? muindu?? i mijloacele financiare p�n? c�nd (la Vene? ia) fusese nevoit s? cumpere m? m?lig? ? i s? o m? n
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mul? i intelectuali rom�ni �ntrebau, pe drept cuv�nt, cu ce se alegea conducerea Rom�niei din toate acestea? Despo? i orientali denatura? i posed�nd instinctul politic s? n?tos caracteristic rom�nilor, dar care era programul politic? Politicianismul. Partidele Conservator ? i Liberal veneau pe r�nd la putere, dar etichetele politice erau doar o acoperire pentru voin? a elitei de a monopoliza puterea. Pentru Iorga ? i pentru na? ionali? ți, acest sistem bipartit conservator ? i liberal aducea aminte de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de aristocra? ie: Nicolae Filipescu, Gheorghe ? i Barbu ? tirbei ? i al? i descenden? i ai familiilor istorice f? ceau dona? îi. Iorga vorbea despre familia ? tirbei că despre �prieteni statornici ai ?? rănilor�173. Este mai probabil c? intrase �n ac? iune politicianismul: regimul inten? iona s?? l manipuleze pe Iorga a c? rui naivitate, al c? rui na? ionalism cultural antirevolu? ionar ? i a c? rui popularitate �n r�ndul studen? ilor �i puteau servi interesele. Ulterior, Iorga va fi de multe ori victima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ia? i �n 1912. Dup? ruptură de conservatori, Iorga voia s? fondeze o Organiza? ie Democratic? Na? ionalist? pentru a transpune filosofia s? m?n? torist? �n practică politic?. Ales candidat independent, na? ionalismul s? u excludea toate celelalte ideologii ? i partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil s? aprecieze importan? a alia? ilor �n atingerea ? elurilor sale; alian? a implic? compromis. Prin 1908, ideile lui �n privin? a propriului s? u partid ? i a programului acestuia �ncepeau s? se contureze. �n sf�r? it, �n aprilie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
occidentali. Era bine organizat? ? i documentat? , Iorga ad? ug�ndu? i un caracteristic capitol final despre politica Rom�niei contemporane scris mai mult ca ziarist dec�ț ca istoric. �n el �i critică cu o ironie mu? c?toare pe adversarii lui politici ? i politicianismul. A trimis prompt cele dou? volume la Palatul regal. B?tr�nul rege a fost at�ț de furios �nc�ț nici m? car nu i? a mul? umit232. A urmat Inscrip? îi din bisericile Rom�niei, Bucure? ți, vol.1 (1905), vol.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de criz? , Iorga scria �ntotdeauna c�teva editoriale pe zi, retip? rîțe �n cotidianul de larg? circulă? ie �Universul�). Instrumentul prin intermediul c? ruia Iorga avea acces la o audien?? mai mare era Liga cultural?. O p? r? sise �n 1912? 1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga, pre? edintele Ligii Culturale era P? rintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s? au al? turat ? i al? i intelectuali refugia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi �nf? ptuite �mpotriva voin? ei regelui�. A ad? ugat c? , spun�ndu? i acest lucru regelui, ? i?a u? urat mintea ? i ? i?a desc? rcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urm? rirea intereselor de clas? ? i dedarea la jocurile politicianismului; �mprejur? rile erau prea serioase pentru aceasta. Astfel �nc�ț criză s? a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrar? drept un fel de �supap? de siguran?? � pentru clasa conduc? toare. Care a func? ionat eficient, �ntr? adev? r. Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
at�ț de important �n realizarea ? i �n punerea temeliilor intelectuale ale Rom�niei Mari. Alexandru VaidaVoievod ? i politicienii ardeleni care uniser? recent Transilvania cu Rom�nia erau ? oca? i; nu erau �nc? obi? nui? i cu interesele meschine de partid ? i cu politicianismul de la Bucure? ți, dar aveau s? se �nve? e. De partea ungar? , to? i intelectualii au fost mobiliza? i că s? fac? parte din delegă? ia la Conferin? a de Pace. Printre ace? tia se num? rău contele P�l Teleki
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toarea s�ngeroas? a r? zboiului avea s? aib? o via?? at�ț de scurt?! Cea mai mare parte din ace? ți oameni nu voiau s? se �ntoarc? la inechit?? ile sociale ? i la corup? ia Rom�niei de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate rom�neasc? �n care 1% erau privilegia? i, iar 99% teroriza? i. Dar tocmai acest lucru voia Br? tianu s?? l reinstaureze ? i pentru acest lucru depunea el toate str? daniile: că s? restabileasc? �n cadrul circumstan? elor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. Dar tocmai acest lucru voia Br? tianu s?? l reinstaureze ? i pentru acest lucru depunea el toate str? daniile: că s? restabileasc? �n cadrul circumstan? elor schimbate vechiul sistem politic (? i puterea lui), care s? semene c�ț mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de r? zboi. Drept consecin?? , �n aceast? perioad? , to? i cei din genera? ia tran? eelor erau �Iorghi? ți�. �n Adunarea aleas? liber �n urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel pu? în 300 de deputa? i fo? ți studen? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i fă?? de familia regal?. Averescu era �total lipsit de experien?? � �n ceea ce privea guvernarea ? i politică 43. Generalul nu avea nevoie de prea mult? experien??; regimul politic ? i Palatul de? ineau toat? dib? cia ? i experien? a politic? , organizarea ? i politicianismul că s? le pun? la dispozi? ia lui Averescu ? i a partidului s? u. ? i s? nu uit? m de r? pitorii eficien? i ? i cu circulă? ie �n mas? ai presei liberale. La 13 martie 1920, s�ntem deci martorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Viteazul. Lui Iorga �i pl? cea de fostul lui student; afec? iunea lui pentru Carol a fost o gre? eal? ? i s? a dovedit fatidic? �n ultim? instan??. Iorga era loial fă?? de Palat �ntruc�ț consideră Coroană drept un bastion �n fă? a politicianismului egoist al partidelor politice. Se punea problema: era oare Iorga un monarhist sau pur ? i simplu era palatist? R? spunsul lui a fost c? nu era nici una, nici altă, ci �regalist�! A explicat c? a �ncercat s? fie un slujitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]