414 matches
-
nu voi mai avea 23-24 de ani și posibilitatea de a vedea aceste țări minunate printr-o singură călătorie”, Calcutta, 17 aprilie, cf. Europa, Asia, America..., pp. 264-265), fie ca alternativă salvatoare la exasperantele probleme financiare („Dacă totuși prostia și politicianismul îmi vor suprima bursa, eu voi continua să lucrez aici și voi face cerere de schimbare a cetățeniei în cea americană, iar după doi ani mă voi stabili în America, profesor la Harvard University”, Calcutta, 12 iunie, ibidem, pp. 269-271
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
economice). Într-un articol din 1930, face cîteva observații de o îngrijorătoare actualitate pentru noi: "Astăzi țara nu mai crede în virtuțile parlamentarismului, astăzi țara este chiar potrivnică, nu numai parlamentarismului, dar într-o egală măsură chiar ideii de partid. Politicianismul cu excesele sale, cu abuzurile, cu dezlănțuirea poftelor hrăpărețe, a asimilat ideea de partid cu imaginea unei bande în acțiune. Există astăzi un faliment general al partidelor, o pornire vrăjmașă a întregii țări împotriva partidelor, iar drumul spre dictatură este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că trebuie să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al doilea război, nici ea dusă până la capăt, acea Românie pe care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce relele noastre de azi, corupția, politicianismul, grava discrepanță Între sat și oraș, Între Nord și Sud etc. Dar, se știe, drum Înapoi nu există, În sensul că suntem „locuiți, Îmbibați” de-o mentalitate, bună-rea, formată ca reflex - tot de adaptare! - În această jumătate de secol comunist
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vechi. Ceva trist și lugubru; ceva grozav de rușinos într-un oraș în care cei vii și-au bătut joc de mormintele strămoșilor. Zice-că Țiganii strâng aceste oase și le vând pentru fabricele de zahăr. La Câmpulung, pe-semne, din pricina politicianismului, au ajuns lucrurile că numai munții au creieri. Cu un român răzăș, la o horă. Flăcăii și fetele joacă înfloriți și veseli. Zice răzășul. "Uite, vezi d-ta, hora nu-mbătrânește." D. [...]* în articolele sale încearcă a fi subtil și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
județ și pe persoane și nu pe liste chilometrice contra voinței alegătorilor"81. Alte articole ca "Tot Ion Măgură"82, "Ce fac Statele Unite ale Americii și ce noi"83 sau "Cum știu dușmanii să ne dezbine"84 Gh. Rădășanu critică politicianismul și corupția vieții politice interbelice, nefiind deloc departe de avatarurile dezbaterii politice din epocă, cu puternice accente naționaliste. În afară de articole în care urmărea îndrumarea țărănimii pe calea unei gospodării temeinice și civilizate, Gh. Rădășanu a mai vizat și alte obiective
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care au dorit să-l vadă introdus în România. Din păcate, cele două partide se confruntau adesea din zona politică în aceea a politicianismului, adică din zona servirii intereselor naționale în aceea a servirii intereselor personale. România apare în jurul anului 1900 ca o țară a contrastelor, pendulând între Orient și Occident: lux rafinat la nivelul elitelor, trai cu moșteniri orientale la nivelul claselor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale aceluiași. De altfel, o primă precizare asupra operei politice a lui Eminescu este revelatoare în ceea ce privește unghiul abordării. Geta Deleanu vede această operă elaborată "în contextul general al epocii", când "la cârma statului român alternau partidul liberal și partidul conservator", "politicianismul devenind profesia de credință a păturii conducătoare în stat". Așadar, "privită în lumina acestor condiții istorice", opera eminesciană poate fi "corect înțeleasă". Punctând, în acest temei, teoria despre societate și critica realităților social-politice din articolele lui Eminescu, autoarea sintetizează totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia nu căpătase un temei rasist, iar antisemitismul avea evidente cauze economice, iar publicistul Eminescu nu este "deloc politically correct"". În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vedere noi, câteva dintre operele eminesciene în care fiorul creștin pulsează subtextual. Așa bunăoară, relectura poemului Doina mi se pare întru totul de reținut. Refuzând acea "inadecvare a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei populare, căreia Eminescu i s-a circumscris în mod voit". Doina nu este, ne avertizează el, în esență o "scriere ideologică", ci o "creație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care atingeau de aproape soarta țărei, precum a fost chestiunea Unirei, ei preferau să se ocupe de gospodăriile lor, decât să se ducă în capitală să voteze alb la alb și negru la negru sau viceversa. Nu le intrase boala politicianismului în măduva oaselor ca generațiunelor de astăzi. În întreaga țară nu știu dacă erau pe atunci două sau trei ziare politice, care și acestea serveau mai mult la legatul gavanoaselor 74 cu dulceți și astupatul ferestrelor sparte. Ce diferență de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
consecvență ideea înfăptuirii unității naționale, după această dată, cercurile politice guvernante n-au mai putut oferi școlii un ideal care să încălzească inimile tinerelor generații și să le canalizeze energiile. Lozinca desăvîrșirii unității spirituale a tuturor românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a idealului dinaintea marii uniri. Așa se și explică dezorientarea politică a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fi fost sociolog prin formație, fără să fi făcut cercetări de teren, Motru a întreprins, în unele din lucrările sale, ample analize sociologice asupra realităților românești din primele patru decenii ale secolului XX. Prin lucrarea sa Cultura română și politicianismul (1904), Motru și-a afirmat, de pe poziții conservatoare, opiniile potrivnice "statului burghez" considerat ca fiind o creație artificială, neadecvată realităților românești. În deceniul al patrulea, întreprinde o nouă analiză, și propune, pentru contracararea orientării capitaliste a țării, o nouă "spiritualitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și să se ocupe de problemele cu adevărat importante pentru țara românească. Mă cuprinde jalea când văd plin de neputință situația deplorabilă a României, adâncirea ei în jaf, furt, înșelătorie, încălcarea legilor, neluarea nici unei măsuri eficiente, farsa Justiției și a Politicianismului hrăpăreț, angajat permanent și exclusiv în lupta pentru ciolan. Până când, Dumnezeule mare? Cine oare se mai gândește la interesele reale ale poporului român, cine mai poate face ceva pentru apărarea acestor interese? Și totuși, unde este viață, este și speranță
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este de a ne construi o patrie înfloritoare...pentru ea vom face din fiecare român un erou gata de moarte...Legionarii privesc pe evrei ca pe niște agenți potențiali ai comunismului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și apa trece prin pești. Unde sfârșește realul, și unde începe ficțiunea ? E imposibil de precizat” . Augustin-Doinaș realizează fascinația modelului, așa cum sesizează derapajul modelului Eminescu în o serie de întrebuințări inadecvate a căror ipostază elocventă o constituie extremismele. Un anumit politicianism împru- mută aparent ludic masca caragialescă fără să realizeze riscul de a o integra. „Ei bine, modelul Caragiale constituie astăzi în România alibiul unui anume tembelism care frizează iresponsabilitatea : grotescul stârnește veselia, în loc să provoace actul reflex al scârbei. Există, așadar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
jos de către boieri, căci exploatarea seculară ajunge acum aproape de culmea ei. Toată străduința boierilor, încă de la începutul veacului, se cheltuise în direcția aceasta. Toate proiectele de constituție pe care le ignorează dl Rădulescu-Motru (vezi cartea d-sale: Cultura română și politicianismul 1), și acea de la 1802 și cele de la 1821, concepute în Bucovina de boierii fugari, toate sunt legiferarea exploatării desăvârșite a claselor de jos - în ultimă analiză, a țărănimii. Constituția de la 1834 e, în sfârșit, realizarea aproape completă a dorințelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
formei fără fond, adică a civilizației, cum se putea transplanta, dar acest spirit eminamente negativ n-a spus, pe cât știm, nicăierea, ce, cât și cum trebuia de importat. N-a spus-o nici dl Rădu-lescu-Motru, care (în Cultura română și politicianismul 1) are pretenția de a fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Prin moartea lor, legionarii au rămas cei mai curați martiri ai istoriei noastre contemporane. Ei și-au dat viața de bună voie. Ei n-au fost siliți de nimeni să lupte până la moarte pentru credință și pentru neam, nici împotriva politicianismului de pe timpul regelui Carol al II-lea, nici de pe timpul comunismului. REPET: Toate crimele , tot jaful, tot dezastrul țării, toate suferințele și toate umilințele la care a fost obligat poporul nostru timp de 45 de ani, ar fi fost evitate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința și ne-a învrednicit să învingem toate durerile sufletești și trupești. Credința și rugăciunea nu au putut fi învinse, căci aceste două virtuți sunt mai presus de orice aspirație pământească. Politicianismul de totdeauna a dorit exterminarea Mișcării Legionare, mai puțin Iuliu Maniu, George Brătianu, Vaida Voevod și Ionel I. C. Brătianu. În plus, sceleratul rege Carol al II-lea anulează Constituția din 1922 și introduce dictatura personală pentru a se năpusti asupra
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă pentru creduli. Am sărit în ajutorul tău, Țara mea! Am dat alarmă pretutindeni precum și în munți, am mobilizat luptători
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a săvârșit fapte infamante. Singura vină a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, Neamul Românesc și credința creștină, în contrast cu opoziția ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Legionarii puși sub scutul Arhanghelului dreptății, Mihail, respectau cuvântul dat și era o constanță la toți, ca și noblețea cu care și-au iertat torționarii. Nu pot uita cuvintele Părintelui Justin Pîrvu: „De iertat, i-am iertat de mult
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pastorală și obștească. Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii și a țărăncii
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
se amplifică monstruos, revelând, de fapt, hidoșenia morală a semenilor săi. În cele din urmă, înfrânt, convins de inutilitatea protestului său, el reintră în mediul domestic, rutinier. Odată cu romanul Băiatul popii (1933) gazetarul-romancier e hotărât să atace mecanismul viciat al politicianismului, o zonă a vieții publice bine cunoscută lui. Tonurile devin acum excesive, pendulează între alb și negru, iar acțiunea se mută în lumea satului: politicienii veroși, în frunte cu ministrul de interne, ajutați de notabilitățile locale (primar, șef de post
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
mamele își petrec întregul timp afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau în familie. bucureștiul în 1871 [Politica. Revoluția din Ploiești. Scrisoarea către Ambron. Curentul francofil. Politicianismul. Petiția de la Iași. Literatura. Cestiunea evreie. Finanțele. Teatrul. Târgul Moșilor. Tragerea la semn. Orașul. Tipuri bucureștene. Viața bucureșteană. Moravuri și farse. Ziariștii și scriitorii. Oamenii zilei. Doctorul Drasch. Întâiul congres al presei.] politica La guvern era partidul conservator. Ministerul era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]