466 matches
-
în conversațiile sale cu Felix Chuev că România și Ungaria au fost țările comunizate cu cele mai mari eforturi (Chuev: 1993, 62-63). Însă, odată România intrată în colimatorul Moscovei, procesul a fost implementat după un mecanism articulat exclusiv la nivel politico-ideologic și deci indolent relativ la comportamentul societății sau al elitei politice (Roberts: 1969, 265). Chiar dacă au fost făcute concesii, ele au fost ghidate întotdeauna de rațiuni politice și în subsidiar ideologice. Moralitatea, sentimentul de vină sau pur și simplu preocuparea autentică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice, direct proporționale cu procesul de cristalizare a noii conduceri de la Moscova. Secretarul general al Partidului Muncitoresc Maghiar (PMM) care, așa cum se obișnuia în perioada leadership-ului stalinist, deținea și funcția de prim-ministru, era poreclit, aspect definitoriu pentru orientarea sa politico-ideologică, "pupilul favorit al lui Stalin". Mátyás Rákosi supusese Ungaria unui masiv și irațional program de industrializare rapidă, a cărui efecte economice erau resimțite din plin la nivel social. Pe cale de consecință, popularitatea PMM și a comunismului în general erau la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care se instalase pe străzile capitalei maghiare. Demonstrându-și, în ochii conducerii sovietice, incapacitatea de a gestiona adecvat situația, Gerő este înlocuit cu János Kádár. Până atunci unul din secretarii Comitetului Central al PMM, acesta este recunoscut pentru orientarea sa politico-ideologică moderată. Dând dovadă de empatie, până la un anumit punct, față de demonstranți, Kádár afirma că " Demonstrația unei secțiuni a tineretului care a început pașnic și în care majoritatea participanților au avut scopuri oneste a degenerat în câteva ore într-un atac
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
datorită unor convingeri ideologice profunde, fiind încredințat de victoria globală, mai devreme sau mai târziu, a comunismului. Brejnev, în schimb, deși format la rândul său la școala leninistă, a preferat să pună deoparte dinamismul revoluționar al acesteia în favoarea unei comodități politico-ideologice care nu mai avea nimic în comun cu leninismul revoluționar sau post-revoluționar, așa cum le cunoscuse fostul ministru de Externe al lui Stalin, Viaceslav Molotov. Acesta incrimina ""viața calmă"" pe care Brejnev o promisese mebrilor de partid în 1971, cu ocazia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spună: Ce mai vrem, în definitiv? Oamenii înțeleg lucrurile; de ce trebuie să mai desfășurăm o activitate atât de intensă de partid, politico-educativă?". Am arătat mai înainte că hotărârea cu care întregul nostru popor înfăptuiește politica partidului este tocmai rezultatul activității politico-ideologice, de educare a oamenilor, este urmarea realizărilor obținute în acest domeniu iar a admite să se dezvolte stările de lucruri negative la care m-am referit ar însemna ca, treptat-treptat, să asistăm la o gravă rămânere în urmă a activității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de educare a oamenilor, este urmarea realizărilor obținute în acest domeniu iar a admite să se dezvolte stările de lucruri negative la care m-am referit ar însemna ca, treptat-treptat, să asistăm la o gravă rămânere în urmă a activității politico-ideologice, a ridicării nivelului general al cadrelor noastre de partid și de stat, a conștiinței socialiste a oamenilor muncii ceea ce ar avea implicații negative asupra întregii activități de construcție socialistă din țara noastră (Rolul conducător al partidului...: 1972, 325-326). În traducere
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a inerției structurale a unui sistem politic dependent integral de Ceaușescu. Chiar dacă acesta nu era mulțumit de rezultatele majorității membrilor de partid aflați în funcții de conducere, pe care îi "rotea" permanent, pusese în practică un tip de organizare politico-ideologică aptă de a îi reflecta aproape mecanic ideile și comenzile. Prin plasarea celor care îi erau fideli în posturi cheie, Ceaușescu s-a asigurat că aceștia conștientizează faptul că îi datorau integral ascensiunea, fiind deci nevoiți să îl sprijine: "toți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de altă parte însă, recurența lor indică ferma convingere a lui Ceaușescu în procesul de extindere a forțelor socialismului la nivel internațional, în absența unui centru conducător, și în posibilitatea de a specula noile tendințe, reale sau imaginate, în scopuri politico-ideologice proprii. Concepția după care soarta omenirii stă exclusiv în mâinile marilor puteri nu mai corespunde noilor condiții ale dezvoltării sociale", scrie Gheorghe Dolgu, astfel că "edificarea relațiilor dintre state" ar fi trebuit antamată "pe fundamentul unor principii, norme, politici și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
340-348; Socor: 1976, 701-732). Mai persista însă între cele două state problema Basarabiei asupra căreia, cum era de altfel de așteptat, nu s-a putut ajunge la un consens. Disputa se purta la nivel academic, dar avea în subsidiar orientarea politico-ideologică a celor două state: naționalismul vociferant de factură romantic leninistă a lui Ceaușescu, respectiv păstrarea și recunoașterea necondiționată a statutului de mare putere al Moscovei (King: 1976c, 1-17). Deși Uniunea Sovietică obținuse din partea "imperialismului" detensionarea relațiilor internaționale prin semnarea acordurilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rezista în raport cu presiunile unui regim tot mai puțin stăpân pe situație (Constantin: 2007, 89-92). Jaruzelski, oricât de paradoxal ar părea, făcea tot posibilul să transforme acest fait accompli în beneficiul PMUP, subordonând capacitățile mobilizatoare și civice ale catolicismului polonez intereselor politico-ideologice ale comunismului polonez. Îndemnând-o "să fie folositoare statului și poporului", Jaruzelski spera că "Biserica va putea să armonizeze misiunea ei pastorală cu respectarea intereselor interne și internaționale ale orânduirii noastre de stat". Nu ni se spune însă cum putea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în societatea poloneză", iar "forțele și elementele antisocialiste au devenit active", fiind deci responsabile pentru recentele turbulențe sociale (SR/Romania: 31 October 1980, 2-3; Fischer: 1982, 7). Indirect, Ceaușescu dădea Poloniei exemplul în care PCR organizase economia română pe baze politico-ideologice, ținând astfel sub control cu succes societatea (Fischer: 1982, 6-7). Cel puțin până atunci. La sfârșitul anilor '80, după ce susținuse la început atât de ferm neintervenția externă în afacerile interne poloneze, copleșit de îngrijorarea că exemplul mesei rotunde poloneze și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inutile", i.e. acele țări care au puține șanse de a reuși în economia globală (Cox: 2003, 84, subl. în orig.). Deși perspectiva analitică este, spre deosebire de modelele propuse de Wallerstein și Wolf, inductivă, accentul cade pe factorul social, nu pe cel politico-ideologic. Este tocmai ceea ce diferențiază marxismul de regimurile leniniste, care funcționează, după cum am văzut, "de sus în jos", nu "de jos în sus", trădând încă o dată distanțarea față de concepțiile originare ale lui Marx. Leninismului romantic nu i se poate aplica deci
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
despre democrație, libertate și drepturile omului. Necesitatea unei atitudini ferme, combative împotriva oricăror activități denigratoare ale cercurilor reacționare de peste hotare privind libertățile și drepturile omului în țara noastră", în Probleme fundamentale ale educației revoluționare, patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția Propagandă a C.C. al P.C.R., pp. 251-259. Baciu, Nicolae (1991), "Din arhivele diplomatice românești: Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944", în Buzatu, Gheorghe (coord.), România cu și fără Antonescu, Iași, Moldova, pp. 274-279. Banu, Florian
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
naționalitate. Sarcinile organelor și organizațiilor de partid privind întărirea unității și prieteniei dintre oamenii muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități, în lupta pentru înflorirea României socialiste", în Probleme fundamentale ale educației revoluționare, patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția de propagandă a CC al PCR, pp. 233-241. Bohlen, Charles (1991), "The Yalta Negotiations", în Stokes, Gale (ed.), From Stalinism to Pluralism. A Documentary History of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford University Press, pp. 19-27
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dezvoltate, București, Editura Politică, pp. 39-56. Ceaușescu, Nicolae (1977), "Cuvântare la Congresul uniunii generale a sindicatelor din România, (26 aprilie 1976)", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 340-345. Ceaușescu, Nicolae (1977), "Expunere cu privire la activitatea politico-ideologică și cultural-educativă de formare a omului nou, constructor conștient și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate și al comunismului în România", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 345-347. Ceaușescu, Nicolae (1977), Raport la conferința
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu privire la dezvoltarea națiunii socialiste. Rezolvarea justă, marxist- leninistă a problemei naționale în România. Întărirea unității de nezdruncinat a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, în slujba înfloririi României socialiste", în Culegere de teze pentru toate formele și cursurile învățământului politico-ideologic, București, Secția de propagandă a CC a PCR, pp. 220-232. Gheorghiu, Simion (2008), "Agonia regimului comunist din România: schimbul de mesaje dintre N. Ceaușescu și M. Gorbaciov, noiembrie 1989", în Arhivele Totalitarismului, nr, 3-4, pp. 228-241. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1956), "Raportul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Caracteristicile de bază ale patriotismului revoluționar al comuniștilor. Sarcinile organelor și organizațiilor de partid privind educarea maselor în spiritul patriotismului", în Probleme fundamentale ale educației revoluționare, patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția de propagandă a CC al PCR, pp. 113-120. Mironov, Alexandru-Murad (2006), "În vâltoarea "contrarevoluției": mărturia unui membru de partid român", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Florea, Ion (1982), "Concepția P.C.R., a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la corelația dialectică dintre dezvoltarea de ansamblu a societății socialiste și exigențele făuririi conștiinței socialiste, revoluționare a maselor", în Culegere de teze pentru toate formele și cursurile învățământului politico-ideologic, București, Editura Politică. Hendrich, Jiri (1998), "Cu privire la întărirea unității societății noastre socialiste, ținând seama în special de problemele tinerei generații", în Pătroiu, Ion, (coord.), Îngheț în plină vară Praga, august 1968, București, Paideia, pp. 27-42. Hrușciov, N.S. (1959), " Cu privire la unele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
130/1972 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului de Interne, devenit Legea nr. 38/1972”. Prin noul act legislativ sunt introduse, la art. 4, punctul VIII, lit. a, noi atribuții pentru Ministerul de Interne: „a) organizează și asigură desfășurarea muncii politico-ideologice, precum și pregătirea militară și profesională de specialitate a militarilor și personalului civil din Ministerul de Interne, în vederea cunoașterii și înfăptuirii politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, a educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, al dragostei nețărmurite
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
preia funcția de șef al Direcției Politice a Trupelor M.A.I., de la col. Iani Nicolae, acesta din urmă fiind trimis să urmeze cursurile Școlii de partid „Ștefan Gheorghiu”. Dilema conducerii partidului, dacă îndrumarea și conducerea activității de partid, precum și pregătirea politico-ideologică, ar fi realizată în mod optim de o structură centrală din cadrul M.A.I. sau de către organele locale de partid, a fost greu de rezolvat și în etapa următoare. După o perioadă în care a fost aleasă o soluție de compromis
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și învățători sau funcționari); d) să aibă originea socială muncitorească, țărani colectiviști (care până la intrarea lor în G.A.C. au fost țărani cu gospodărie mică sau mijlocie), funcționari; e) să aibă vârsta între 18-24 ani; f) să posede o pregătire politico-ideologică și de cultură generală bună și să aibă posibilități intelectuale și aptitudini pentru specialitatea respectivă; g) să fie sănătoși, prezentabili și bine dezvoltați din punct de vedere fizic”. Candidații necesari școlilor de ofițeri de securitate și miliție urmau a fi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
eforturilor susținute ale Partidului de a-și consolida controlul deplin asupra Securității, numeroase segmente ale activității temutei instituții continuau să se eschiveze. Pentru a elimina complet aceste practici și pentru a organiza și desfășura „într-o concepție unitară” întreaga „muncă politico-ideologică” din cadrul Ministerului de Interne, la 20 septembrie 1977 a fost înființat, așa cum am menționat anterior, Consiliul Politic al Ministerului de Interne, „ca organ de partid subordonat C.C al P.C.R”. Totodată, a fost înființată funcția de locțiitor politic al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Direcția, sala de conferințe și cinci seminarii. Restul seminariilor vor funcționa la Comandamentele de Armă și Direcțiile generale. Studenții vor fi selecționați dintre membrii de partid cu munci de răspundere din aparatul politic și profesional al Ministerului, care au pregătire politico-ideologică corespunzătoare pentru a urma Universitatea. Programul Universității serale de pe lângă Direcția Generală Politică va avea la bază programul Universității serale de marxism-leninism adaptat la specificul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru consultații individuale se va organiza un Cabinet de Consultații Politice. Director al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bază față de conducerea profesională, gâtuirea completă a criticii și autocriticii, invocând menținerea neștirbită a autorității conducerii profesionale. Atribuțiile principale ale organizației de partid în cadrul S.S.I.-ului a fost (sic!): ținerea de referate despre marxism-leninism, care să contribuie la ridicarea nivelului politico-ideologic, sancționarea unor tovarăși, grija față de bunul mers al garajului, etc. Legătura strânsă cu munca profesională, cu lupta pentru lichidarea lipsurilor și greșelilor în muncă, cu grija pentru ridicarea permanentă a calității muncii, combaterea actelor de indisciplină sau deconspirarea secretelor serviciului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
HOTĂRÂRE cu privire la unele schimbări organizatorice în activitatea organelor de partid din Ministerul Securității Statului În vederea organizării unor legături permanente a organelor Securității Statului cu organizațiile de partid teritoriale și pentru întărirea muncii de educație politică și de ridicare a nivelului politico-ideologic al membrilor de partid, candidaților și utemiștilor din organele Securității Statului, în vederea întăririi luptei împotriva elementelor dușmănoase, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, HOTĂRĂȘTE: 1)Desființarea Direcției Generale Politice și trecerea tuturor organizațiilor de partid și U.T.M. ale organelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]