3,781 matches
-
putea fi zăgăzuit, iar factorul național în calculele politice europene dobândea noi temeiuri la sfârșitul deceniului prin recunoașterea autonomiei Serbiei și independenței Greciei. Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974, pp. 610-616. II.2.4. EMIGRAȚIA POLONĂ ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN VREMEA REVOLUȚIEI DIN 1848-1849 (I) Socotim inutil să demonstrăm că anii revoluției din 1848-1849 se constituie într-un moment distinct și de cea mai mare importanță în istoria modernă (de după prăbușirea statului polonez) a raporturilor româno-polone
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mare importanță în istoria modernă (de după prăbușirea statului polonez) a raporturilor româno-polone. Aceasta va rezulta limpede, sperăm, și din studiul de față deși, ce-i drept, nu ne-am propus o dezbatere a relațiilor româno-polone, ci numai urmărirea acțiunii emigrației polone pe teritoriul românesc în acei ani. Interesul pentru această temă n-a scăzut simțitor nici astăzi, în pofida unei literaturi mai vechi, relativ bogată. Faptul este firesc, de vreme ce istoricii continuă să scoată în lumină noi surse documentare și, pe baza lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vrea și o încercare de bilanț. De regulă, un articol, prin însăși întinderea sa restrânsă, nu are nevoie de un cuvânt înainte. Dată fiind însă complexitatea temei de față, ne-am simțit datori cu un avertisment, și anume: activitatea emigrației polone pe teritoriul românesc în anii 1848-1849 a angajat, ineluctabil, contacte și cultivarea lor cu românii. Pătrunderea și descifrarea lor corectă ar fi grav alterată în cazul ignorării a două elemente fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în anii 1848-1849 a angajat, ineluctabil, contacte și cultivarea lor cu românii. Pătrunderea și descifrarea lor corectă ar fi grav alterată în cazul ignorării a două elemente fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la confundare: 1) emigrația polonă țintește la un front al colaborării, dar un front pus în serviciul, deci subordonat, cauzei polone; 2) corifeii mișcării naționale române recunosc însemnătatea europeană a cauzei polone, dar, firește, nu pot accepta nici cea mai mică atingere la adresa țelurilor proprii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
corectă ar fi grav alterată în cazul ignorării a două elemente fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la confundare: 1) emigrația polonă țintește la un front al colaborării, dar un front pus în serviciul, deci subordonat, cauzei polone; 2) corifeii mișcării naționale române recunosc însemnătatea europeană a cauzei polone, dar, firește, nu pot accepta nici cea mai mică atingere la adresa țelurilor proprii naționale. Terenul pe care se situează românii este cel al colaborării, în care fiecare parte oferă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fundamentale, în ciuda simțămintelor și străduințelor în epocă, de apropiere până la confundare: 1) emigrația polonă țintește la un front al colaborării, dar un front pus în serviciul, deci subordonat, cauzei polone; 2) corifeii mișcării naționale române recunosc însemnătatea europeană a cauzei polone, dar, firește, nu pot accepta nici cea mai mică atingere la adresa țelurilor proprii naționale. Terenul pe care se situează românii este cel al colaborării, în care fiecare parte oferă ceea ce are. Compromisurile n-au lipsit, dar cele două linii directoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Xavier Branycki, pe care Teleki ni-l înfățișa drept groful polonez emigrat foarte bogat, mare acționar, după 1855, la „Creditul mobiliar”, aflat în legătură cu revoluționarii unei jumătăți din Europa, nutrind mari planuri, ca fiind reprezentativ pentru o anume parte a emigrației polone. Spunem o anume parte, pentru că, alături de un Branycki, fuseseră aruncați pe drumurile continentului alte mii de compatrioți de origine modestă, ducând o existență precară. Este vorba, așadar, de o emigrație eterogenă, împărțită în partide, facțiuni și curente ce se deosebeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mod hotărât. Pe plan social, partida aristocratică n-a acceptat ideea abolirii iobăgiei decât în preajma revoluției din 1848, mai precis, după răscoalele galițiene din anul 1846. Tactic, partida aristocratică urmărea să repună la primul punct al agendei internaționale cauza polonă, s-o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri, care trebuiau s-o soluționeze fie pe cale diplomatică, fie printr-un război. Îndeosebi în acest din urmă caz, Imperiul Otoman și popoarele din sud-estul continentului dobândeau o mare însemnătate în planurile antițariste ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
perioadă de contrarevoluție și de reflux revoluționar, a diminuat influența partidei democratice, fenomen ce s-a manifestat incipient chiar în cursul desfășurării evenimentelor din 1848-1849. Existența unui „Comitet polonez” în 1831-1832 în Moldova coincide cu începutul acțiunii organizate a emigrației polone în Principatele Române în perioada premergătoare anului 1848. „După 1835 și sigur după 1836 - spune Marceli Handelsman - anturajul prințului Czartoryski începe să arunce priviri mai atente asupra Principatelor”, pentru ca după criza politică din 1840-1841 Adam Czartoryski să-și traseze linia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Handelsman - anturajul prințului Czartoryski începe să arunce priviri mai atente asupra Principatelor”, pentru ca după criza politică din 1840-1841 Adam Czartoryski să-și traseze linia de conduită față de Poartă și să stabilească în 1841, la Constantinopol, o agenție permanentă a emigrației polone. Principatele Române vor fi străbătute de emisari polonezi, unii dintre ei rămânând aici ca agenți. După proiectul din 1834 de unire a țărilor române, al polonezului Adolf David, anii 1837-1839 ni se înfățișează ca un moment de culme a raporturilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră. Prin tradiție și cultură, marele boier român, îndeosebi în stânga Milcovului, rămânea atașat de ceea ce reprezentase ca tip social nobilul polonez, în vreme ce păturile sociale angajate activ în lupta pentru emanciparea socială și națională a românilor vedeau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în patria noastră. Prin tradiție și cultură, marele boier român, îndeosebi în stânga Milcovului, rămânea atașat de ceea ce reprezentase ca tip social nobilul polonez, în vreme ce păturile sociale angajate activ în lupta pentru emanciparea socială și națională a românilor vedeau în emigrația polonă nu numai un aliat, ci și o expresie a martirajului îndurat pentru cauza sfântă a „reînvierii naționalităților” - imperativul vremii. Această mare simpatie a românilor pentru polonezi a fost atestată de emisari și agenți polonezi, de agenți consulari, ca de pildă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Sobieski și Kosciuszko, care ornau cabinetul lui D. Rallet, nu mai constituiau un fapt de senzație. La mijlocul deceniului al IV-lea al secolului trecut, studenții români aflați la Paris au stabilit contacte și au închegat relații cu fruntașii emigrației polone. N. Kretzulescu a evocat în amintirile sale numele polonezilor pe care îi vizita: Adam Czartoryski, Zamoyski, Czajkowski. Democratul J. Lelewel nota, în 1836, contactele sale cu Filipescu, I. Ghica și N. Kretzulescu. Tinerii noștri compatrioți au fost, în felul acesta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
local într-un spirit internațional, ca și formarea concepției privitoare la locul și rolul poporului român în Europa orientală sunt rodul gândirii românilor înșiși, ajunși în stadiul când bazele edificării ideologiei naționale era un fapt împlinit. În această privință, experiența polonă, contactele cu emigrația polonă, care s-au derulat crescând până la încercări de armonizare a acțiunilor și cooperare definită au avut o înrâurire pozitivă. Precăderea acordată caracterului național (în dauna celui social) al mișcării de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
internațional, ca și formarea concepției privitoare la locul și rolul poporului român în Europa orientală sunt rodul gândirii românilor înșiși, ajunși în stadiul când bazele edificării ideologiei naționale era un fapt împlinit. În această privință, experiența polonă, contactele cu emigrația polonă, care s-au derulat crescând până la încercări de armonizare a acțiunilor și cooperare definită au avut o înrâurire pozitivă. Precăderea acordată caracterului național (în dauna celui social) al mișcării de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea chestiunii române de cea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în dauna celui social) al mișcării de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea chestiunii române de cea a eliberării Poloniei, Ungariei și a slavilor din sud, sunt cele trei direcții - nota P. P. Panaitescu - în care s-a exercitat influența polonă asupra ideologiei române, influența partidei aristocratice am preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aristocratice am preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă în Principatele Române era numeroasă și puternic ancorată. Zeci de preceptori, zeci de medici, mecanici și meșteșugari, arendași și administratori de moșii, negustori etc., erau răspândiți pe întreg teritoriul românesc, îndeosebi în stânga Milcovului, unde formaseră mari grupări la Iași, Botoșani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mari grupări la Iași, Botoșani, Mihăileni ș.a. și-și găsiseră adăpost la moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza, D. Rallet etc. Ajuns în Moldova în 1846, Anton Wasniewski constata că, „în anii din urmă, chiar și polonii emigrați caută în număr mare aici adăpostul”. Numărul emigraților polonezi în Principatele Române a sporit însă considerabil după evenimentele anului 1846 din Galiția, când „mulți polonezi au început să treacă în Moldova” - constata consulul rus la Iași, Kotzebue, într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sta la îndoială deloc să fie tratată cum a fost tratată Cracovia”. Istoricul V. Ja. Grosul a avansat chiar ideea potrivit căreia între cauzele intrării trupelor țariste la 1848 în Principatele Române ar fi fost și aceea a activității emigrației polone aici, Nicolae I declarând că „nu va îngădui ca Moldova să devină un focar polonez”. Fapt este că, încă în 1846, austriecii și rușii au trimis în Moldova agenți însărcinați cu catagrafierea emigraților polonezi și că Mihail Sturdza a procedat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de semnificație. În ajunul izbucnirii revoluției române, democrații aveau o poziție consolidată în Moldova, unde își propuseseră să alcătuiască o puternică forță de șoc, care să contribuie la răsturnarea regimului lui Mihail Sturdza și la formarea unei baze de acțiune polonă. În februarie 1848, șeful democraților polonezi în Moldova, Faustyn Filanowicz, primea, pe numele Privel, o scrisoare din Constantinopol, în care se spunea că scopul urmărit constă în sprijinirea pe bulgari, sârbi și românii moldoveni pentru răscularea Galiției. Aceste obiective erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe bulgari, sârbi și românii moldoveni pentru răscularea Galiției. Aceste obiective erau realizabile, de vreme ce în Moldova se acumulaseră condiții interne vădind existența tuturor trăsăturilor proprii unei situații revoluționare. Pe de altă parte, partida aristocratică plănuise să anihileze acțiunea partidei democratice polone în Principatele Române și să aducă sub ascultarea ei pe toți emigrații polonezi de aici. Aceasta a și fost principala misiune a emisarilor lui Adam Czartoryski, trimiși în Principatele, începând cu 1846: Mihail Budzynski, P. Butkiewicz etc. În mai 1847
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poloneze derivă tocmai din concepția care stă la baza acestora din urmă - o concepție îngrădită de o viziune egocentristă, deci îngustă, care plasa Principatele, unite sau nu, pe un plan secundar, cu rol secundar: de depozit sau instrument necesar cauzei polone. După cum se știe, în drum spre Berlin, Adam Czartoryski s-a întâlnit cu N. Bălcescu, cel dintâi promițând sprijin din partea guvernului francez și trimiterea la București a lui Desprez și a unui instructor militar polonez. Ce-i drept, promisiunea privitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
misiuni de răspundere în emigrație și că au fost atrași în acțiune de acei fruntași ai mișcării române pe lângă care dețineau diferite slujbe. Leon Manasievici, de pildă, era „slugă” la Zaharia Moldovan, de care era legat și Leon Vyczanski. Emigratul polon Leon Vișinewski avea să mărturisească că a fost chemat „de către boierii amploaiați la duel, la casele unde s-au întîmplat împușcările”, iar un compatriot l-ar fi asigurat că vor fi date „uneltele cuvenite [arme - n.n.] la vreme, de boieri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de elocvente pentru a demonstra că polonezii participanți la mișcare știau despre ce este vorba, dar ei acționau din rațiuni proprii la îndemnul moldovenilor („boierilor” spun ei) în serviciul cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo cincizeci de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]