476 matches
-
să vină în mers cât mai grațios dintr-un punct îndepărtat al terenului, în timp ce un "membru al juriului", chircit, privea printre picioarele lor, strigând "se vede Brăila!" sau "se vede până la Viena!" După ce le-au măsurat sânii cu cupa unui polonic și fundul cu un ceaun, a urmat proba de seducție. Un tip, ales cu multe râsete din asistență, stătea pe un 136 scaun în mijloc privind în gol, pe când fiecare candidată-n parte se străduia să-l emoționeze. Au dansat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe draga de țâțoasă. Wilt se duse în grădină, puse pe masă sticla adusă de el și se uită în jur după un tirbușon. Nu era nici unul. în cele din urmă își aruncă privirea spre o găleată încăpătoare, cu un polonic vârât în ea. în lichidul purpuriu pluteau o jumătate de portocală și fragmente de piersici vandalizate. își puse și el din băutură într-un pahar de hârtie și o gustă. După cum anticipase, avea gust de cidru amestecat cu alcool metilic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
rapiță, radieră docilă, depou de locomotive veștede, fără mecanici, fără fochiști, cu tenderele nimicite de rugina galben-pai-de-păpădie-destrămată. Debara năpădită de metamorfoze (Gregor Samsa ți-a trebuit?; na, ține o mie de Gregori! gâdilându-te cu lăbuțele), cercevea de lele dulce, polonic poltron, pezevenghiule și ghiujule, șchiopârlă de melc cu dioptriile în sos remoulade, scriitor de vagonete abandonate pe linia moartă, crin vitros, bulion cu bube verzi, coropișniță scopită, lenevoi cu petecile-n creier, prag putred de casă scursă în uitare, protoplasmă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
searbădă care avea însă totdeauna la fundul gamelei câteva boabe de fasole, care se mâncau la sfârșit, cu reculegere, unul câte unul, mestecate îndelung. Marea artă, cu adevărat dibace, era cea a polonicarului, care știa să învârtă, la fiecare porție, polonicul în hârdău în așa fel, încât boabele erau puse în mișcare și se răspândeau în mod egal în conținutul hârdăului. Nu oricine putea fi polonicar! Cel ales pentru misiunea asta avea grijă ca în fiecare polonic boabele de fasole să
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
învârtă, la fiecare porție, polonicul în hârdău în așa fel, încât boabele erau puse în mișcare și se răspândeau în mod egal în conținutul hârdăului. Nu oricine putea fi polonicar! Cel ales pentru misiunea asta avea grijă ca în fiecare polonic boabele de fasole să fie între 16 și 20 la număr pentru fiecare porție. Toți ochii erau ațintiți în gamelele celorlalți, la sfârșit, când se mâncau, pe numărate, boabele de fasole. Era un moment intens, majoritatea erau fascinați de numărătoarea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de aviditate concentrată pe care îl declanșa supa de fasole. Erau câțiva experți care, observându-l, au zis că a venit momentul sancțiunii. Cei doi de sub Hâncu, așezați pe patul de jos, și-au primit, fiecare, porția de câte un polonic de supă, au sorbit-o în tăcere și, când au apărut boabele la fund, au început să se tragă înapoi, ușor și metodic, spre interiorul patului, lăsând să se vadă din ce în ce mai puțin conținutul gamelei lor. Hâncu, dresat, întindea capul pe măsură ce
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
întunecos sufrageriei. Ritualul era mereu același: Bucătăreasa aducea tava cu supiera din porțelan, o punea pe masă în dreptul mamei și se îndepărta, în timp ce servitoarea avea grijă să aducă pe tabletă - începând cu tata - farfuria adâncă mamei, care o umplea cu polonicul, și s-o așeze la loc. Felul doi bucătăreasa îl aducea pe platou, încredințându-l servitoarei, care-l prezenta în stânga - începând cu mama și continuând cu tata - spre servire fiecăruia din jurul mesei. Urmau salatele sau murăturile și se termina cu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
În toate lagărele de muncă de pe Canal (În anul 1950 erau 14 lagăre principale, ce se Înșirau de la Cernavoda la Capul Midia), baza alimentației deținutului politic era rația zilnică de 750 grame de pâine; mâncarea că la penitenciare: dimineață - un polonic de fiertura Închisă la culoare, așa-zisa „cafea”, făcută din orz prăjit, la prânz - un polonic cu o fiertura de cartofi, arpacaș, mai rar fasole, si, si mai rar, mei (casă), iar seara - aceeași mâncare că la prânz. Closetul constă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Înșirau de la Cernavoda la Capul Midia), baza alimentației deținutului politic era rația zilnică de 750 grame de pâine; mâncarea că la penitenciare: dimineață - un polonic de fiertura Închisă la culoare, așa-zisa „cafea”, făcută din orz prăjit, la prânz - un polonic cu o fiertura de cartofi, arpacaș, mai rar fasole, si, si mai rar, mei (casă), iar seara - aceeași mâncare că la prânz. Closetul constă dintr-o groapă, la un colț al lagărului, peste care erau așezați trei dulapi de lemn
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o parte din calea lui când îl văd venind. Se oprește să-l vadă pe vânzătorul de dulciuri care face jalebi, introducând bucăți rotunde de cocă dulce într-o tigaie imensă, cu ulei încins. Scoate apoi bucățile prăjite cu un polonic mare, le trece prin zahăr caramelizat și le prăjește din nou. Le introduce, le prăjește, le introduce, le prăjește. Arată nespus de bine. Disperat, Pran se năpustește asupra dulciurilor, înșfacă bucățile și o ia la fugă pe stradă. Îl aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a nu spori și mai mult temperatura trupului. Cum să mănânci pe o asemenea căldură, se plânge Udi, dar se învoiește să stea la masă cu noi, ne privește concentrat, cu fruntea încrețită, cum decojim oul, cum turnăm supă cu polonicul, adunând parcă noi și noi date la cercetarea despre lume pe care o face, Noga îl privește precaută de câte ori îi cere ajutor la lecții, eu, desigur, încerc să trag cu urechea, stau lângă ușă, pregătită să aud ce se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în care să stea măcar 24 de ore în aer. Pe pământ oamenii sunt înnebuniți de secetă și Băsescu vrea înc-o ruptură de cei care l-au apărat la referendum: mai întâi e împotriva legii pensiilor, deci îi arde la polonic pe pensionari, adică taman pe cei care l-au sprijinit masiv, iar acum, când pământul arde, vitele mor, țăranii n-au ce să adune de pe câmp, orășenii mor de căldură și de sete, el, Băsescu și instituția prezidențială vor avioane
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
liber, pe un soi de postament, atelierul de tâmplărie... Adio liniște și răsfăț. Cum aș mai fi putut să citesc, cu dânsul trebăluind alături, geluind scânduri, foindu-se? În general, visul era disconfortabil, răutăcios... Când m-am trezit am regăsit polonicul dispărut de câteva zile... Era amestecat printre niște rufe proaspăt spălate... Mai rămâne să găsesc unul din cele două ibrice în care fac cafeaua, absent și ăsta de vreo 3-4 zile... Afară e frig, copacii sunt goi, fără frunze, bat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
într-adevăr, vitaminoasa plantă tăiată masiv se lăfăia într-un dulce balans în gura de crater a cazanului. Fără să mai piardă timp, vioaia slujnicuță, căreia să-i fi dat vreo 17 ani și vreo 13 de când servea, apucă perfect polonicul și lăsă tuturor în farfurii părți exasperant de egale. Apoi signora le ură poftă bună și, împingând cazanul, ieși cu slujnicuță cu tot. Ce-i de făcut? - păreau a se-ntreba toți. Primul care râcâi cu furculița în pasta verzuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
inima cu la-la-la, ca să uit de foame. Intră În ogradă, În goana mare, doi flăcăiandri; fiecare cu câte două căldări goale zdrăngănind În capetele coromâslei. O femeie groasă, țâțoasă, curoasă - nu poate fi decât gazda - ia din ceaun cu un polonic pentru zmei, pune În căldări: - Fugulița, la școală, pân’ nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu se răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n brâu? C-odată vin ai noștri, să ne scape de păgân! O parte dintre femei lasă găinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așează. Ascultători, cu mâinile pe genunchi și privirea drept Înainte. Sunt murdari pe obraz, au mâinile murdare, picioarele goale, negre, zgâriate. Se vede de-aici. Moș Iacob intră-n casă, iese, urmat de Mătușa Domnica. Bătrâna umple două străchini cu polonicul dintr-o oală și le trece lui bărbatusău. Acesta le Întinde tunșilor Întovărășite și de câte un coltuc de pâine: - Cușite, cușite! Harașo, harașo! Cușite, că-i bun, Măt’șa Domnica l-o făcut! - și râde. Grozav, Moș Iacob al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
băieț’! Cu hleba, hleba! - și arată, pe rând, pâinea din mâinile tunșilor. Tunșii dau din chilug, râd oleacă, dar continuă să mănânce borșul gol, pâinea o țin strâns, sub fundul străchinii. - Câte bordeie, atâtea obiceie, zice Mătușa Domnica, așteptând cu polonicul. A’ fi strângând pâne albă pintru zâle și mai negre... - Dă, Domnică - dacă vin din Țara Pânii..., oftează Moș Iacob. Ce pâne se făcè la ei ș’-amu mor de foame... Harașo?, Îi Întreabă pe ruși. Harașo, cușania? Cum alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
decât harașo...? Rușii nu răspund prin cuvinte, au gurile pline. Dau din căpățânile lor - și ele murdare (cine știe de când rătăcesc prin pădure) - că da, cușania-i harașo. Și horpăie. Mătușa Domnica le umple iar străchinile. Acum scurge oala, bate cu polonicul În doagă, ridică din umeri: - Puțân d’ la noi, mai mult d’ la Dumnedzău! - Spasiba, spasiba!, se reped Rușii cu gurile pline. Spasiba! - Cum să nu fie spasiba, dac-am făcut-o cu drag șî cu suflet ș-am dres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
după o carte de bucate foarte veche... Cel mai rău a fost când a ajuns acasă. A adulmecat nedumerit aroma din bucătărie și nici măcar nu m-a sărutat: s-a dus glonț la aragaz, a ridicat capacul și a plimbat polonicul prin oală... Cearta a fost cumplită: nu m-a crezut pe cuvânt când i-am zis că am cumpărat ciorba gata preparată, m-a făcut sălbatică și în acea seară a tăiat din program și cina, și sexul, și televizorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
trei beri. După ce o băuse pe nerăsuflate pe prima, Îi mai rămâneau două. După aceea, avea să se oprească. Da, putea face față disciplinei ăleia și fără jalnicele Îndrumări profesionale ale altora. După ce a luat acea hotărâre, a cumpărat patru polonice de migdale și le-a Îngrămădit În mijlocul mesei, astfel Încât toată lumea să poată ajunge cu ușurință la ele. Între timp, Armanoush era asaltată de o mulțime de gânduri. Îl urmărea pe chelnerul deșirat, cu figură rătăcită, luând comenzile tuturor și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a umplutără la buzunar. În via Domnului ie dă toate. O tărășenie care să pare ca toate alelante mi-a dat coraj. Pă când stăteam În salonu dă sofragerie, spate În spate cu masa mea Înveterată, c-o mână pă polonic și ailantă În coșu cu pâine, un picolo mi-a suflat că să mă trambalez la mesuța dă urgență, tomna lângă ușa du-te-vino, care personalu, când duce tăvile, o dășchide cu bulanu. Era să-mi ies dân bărci, da d-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lui o marmită uriașă cu mâncare. înaintea noastră erau alții care intraseră ca și noi, domnul le dădea câte o jumătate de pâine neagră, un castron, iar o femeie în halat alb de lângă marmită le turna în el ciorbă cu polonicul. Dobrinescu îi șopti ceva omului de la masă. El nu auzise nimic, dar dădu din cap și luă din ladă pâine și ne-o întinsei în timp ce femeia ne umplea castroanele mi se făcuse rușine. Ce căutam noi acolo, să mâncăm această
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tăiat julien, se călește timp de cinci minute, după care se pune smântâna și se adaugă sare, piper, delicat și usturoi. Coșulețul se face din albuș bătut spumă, în care se adaugă sare și puțină făină, apoi se unge un polonic cu acest aluat care se introduce în ulei încins până se întărește și așa se obține coșul. Pe un platou se pune un pat de orez și se întinde, peste el se pune coșul și în coș se pune pieptul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
inadecvare, cu imensa ei impudoare metafizică, Rezvan participă la ceremonia ceaiului, dar refuză să guste din licoare. Este ca și cum copilul care urmează să fie botezat ar refuza scufundarea în cazanul cu apă. Urmăresc, în timp ce mâinile mi se mișcă automat, scena: polonicul de bambus toarnă apă fierbinte în bol, bolul o scurge în recipientul pentru apa care s-a folosit la clătit, batistuța albă șterge bolul, capacul de la cutia lăcuită în care este păstrată pudra de ceai se deschide, lingurița de bambus
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]