465 matches
-
la ora 4, să zicem. E groaznic să te trezești la o asemenea oră. Mai ales în weekend. E oribil să iei micul dejun când știi că prietenii tăi ronțăie undeva chipsuri cu aromă de curry, după o noapte de pomină în oraș. Duminica, din nu știu ce motiv, nu pot să scap de zborul de noapte spre Bruxelles. Înainte să începeți să vă întrebați de ce ar vrea cineva să zboare spre Bruxelles la ora aia, lăsați-mă să vă explic faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
De ce am ajuns să mă îmbăt așa de tare? Adam o să mă creadă o fufă beată și fără principii. O să mă creadă genul de femeie care se culcă cu oricine. Mă ridic șovăind și bag oglinda în sperieți. Arăt de pomină. Să fac un duș? Mă uit la sticluța standard de șampon pentru păr și corp a hotelului și nu cred că o să-i facă vreun bine părului meu. Pe de altă parte, dacă mă întorc și mă bag în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
înființaseră Societatea literară botezată «Capul de rățoi». Numai că membrii ei, dedați la șotii și năzdrăvănii, cum mărturisea doctorul într-un interviu dat lui N. Crevedia și publicat în Universul literar nr. 21 din 18 mai 1930, au făcut de pomină acțiunile ei în toată școala. Ca să consfințească prin fapte de viață numele dat societății lor, membrii acesteia, niște copii, într-o noapte s-au introdus în curtea directorului școlii și au tăiat capetele tuturor rațelor. Urmau alte și alte farse
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
tabloul exact al acestor pseudoevenimente și mai ales de stabilit punctul din care ele se rostogolesc în cascadă. Mulți dau vina pe Dan Diaconescu și pe OTV. Însă zvonul privind eliberarea jurnaliștilor răpiți apăruse pe internet înaintea emisiunii sale de pomină. Sub rezerva lui „se pare că“, Diaconescu a anunțat, din surse irakiene, că Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Eduard Ohanesian au fost abandonați de răpitori pe o șosea lângă Bagdad și recuperați de trupele irakiene. Acestea mobilizaseră opt mii de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
strînsoarea lor ca de menghină sau temperatura ce creștea vertiginos. Era emoționat de-adevăratelea, așa cum nu-l văzuse niciodată în Vladia și doar fuseseră și acolo destule motive pentru aprinderea sufletului! Fie numai confruntarea cu Radul Popianu, în noaptea de pomină cînd cu Loteria vieții, ori atunci cînd s-a prăpădit domnișoara Sofie. Nu fusese, desigur, stană de piatră însă așa cum îl vedea, cum îl simțise și nu-l văzuse niciodată. Chiar niciodată. Apoi prințul i-a dat drumul din menghina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
între cei doi privind cînd la unul, cînd la celălalt, nu arătau a fi suferinzi, preocupați da, stînjeniți chiar de explozia lui de familiaritate. "Bărbat nemaipomenit Șerban Pangratty, cît a stat la noi, ultima dată am tras niște chefuri de pomină, nu l-am văzut niciodată beat, nici măcar amețit, știe să se stăpînească, domnilor, os domnesc, ce mai. Cum o mai duce cu sănătatea?" Era o întrebare-cheie, făcea parte din sistemul său de capcane, un prieten adevărat, unul dintre aceia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mănânce și să bea pe veresie la toate cârciumile din București. În plus, el e în stare să crească legume de dimensiuni hiperbolice, ceea ce-i va atrage atenția Securității, de unde nimeni nu mai iese. Mai mult însă decât isprăvile de pomină ale horticultorului Cazane, atmosfera fantastică este dată de gravitatea de documentar alb-negru a relatării, seriozitatea jucată, lăsând loc unei rezonabile îndoieli, care convinge eficient. Tonul detașat, ușor ironic al narațiunii face toată treaba. Soacra lui Ilie Cazane vrea să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
trei serii, în 1832, 1833, 1837. Restul, fragmentariat, rămâne în manuscrise. Avem, finisate și publicate, doar 30 de „drolatice“! Destul ca să ne desfătăm copios, lăbărțat, la gura sobei și-a iubitei ideale, cu savuroasele întâmplări ale unor vremuri vechi, de pomină nostimă și răspomină cruntă, dăruite miștocar, subtil, deșănțat, crinamitard, într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
avea pe atunci 25 de ani, a refuzat. Din notele Profirei Sadoveanu aflăm că neica Marin ar fi existat cu adevărat. Păcat boieresc este și cea mai cunoscută și comentată nuvelă din acest volum. În prefața deja menționatei antologii de pomină Istorisiri vechi și nouă, această povestire ilustra „neomenia boierului exploatator“. În pădurea Petrișoruluitc "În pădurea Petrișorului" Era pe la sfârșitul lui august, și pădurea Petrișorului, bătrână și nestricată de mână de om, își desfășura tăcută bolțile de frunzișuri. Urca domol coline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-l omoare nu alta. Spre norocul lui, Mopsul a fost iute de mână și de picior. A doua oară, tot el i-a convins pe Hingherul și pe Anton să-l ajute". Se mai vorbea încă despre această întîmplare de pomină pe care mi-a relatat-o chiar Mopsul înainte de izbucnirea conflictului dintre noi: "Hingherul s-a dus înainte să îmblînzească bestia. Eu și Anton ne-am dus pe urmă. Dar n-am putut să intrăm. Hingherul n-a vrut să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mai întrerupe ca să obții efecte ieftine. — Păi, scriitoarele sunt din ce în ce mai importante. Pastenague e de a dreptul furios. Furia lui, precum și tipul de argumentație îmi aduce aminte de o dispută pe aceeași temă cu Ion Negoițescu. Era în primăvara anului de pomină 1989. Discuția a avut loc la München, unde Nego se afla în exil de aproape zece ani. Eu eram în trecere spre Budapesta: mă duceam să fiu de față la ceremoniile legate de reabilitarea lui Nagy Imre. Nu mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
cuvântul „alianță” s-a pierdut pe drumul tranziției...), era lume multă. Foarte multă. Vreau să spun că eram mulți disidenți, opozanți și rezistenți (mai ales aceștia din urmă, care au rezistat și la ce-a urmat după acel decembrie de pomină). Președinta Fundației a luat cuvântul și ne-a spus că Mișcarea Goma „reprezintă, oficial, începutul disidenței în România”. Cuvântul „oficial” m-a destabilizat și n-am îndrăznit să mă ridic și să spun că, după părerea mea, deci neoficial, înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
ori, Pythia nu-ți dăruiește decât impresia primului vers. Nefericitul Grainger a rămas în analele literaturii doar ca autor al unora dintre cele mai proaste compoziții lirice în limba engleză (una dintre acestea se cheamă, sugestiv, Trestia de zahăr). De pomină este însă un incident (consemnat cu fidelitate de neobositul James Boswell în masiva sa lucrare cu caracter biografic, Life of Johnson) petrecut la o serată organizată de pictorul Joshua Reynolds. Grainger, cu toată seriozitatea unui profet din Antichitate, declama un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai mult, mai eficient și mai bine.” Cam stahanovistă formulă! Ce mi-o fi venit?! Dar, oricum, umple bine retorica frazei, ideea ei generală. Capul și stomacul mă dor, parcă, mai tare, mult mai tare. Ca după un chef de pomină. Și, când te gândești că am și uitat când am făcut ultimul chef, pentru că, în primul rând, nu am timp de așa ceva și, pe urmă, n-am nici “condiția fizică” necesară în astfel de cazuri. De fapt, chefurile mele s-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
aici nu te prea pricepi, la viață de combinat, nu zic nu, n-o cunosc, dar când e vorba de școală, iartă-mă, dar e dreptul meu să am păreri proprii. Și să știi că poate fi și mai de pomină: să fii apreciat după numărul orelor state în școală, ai, n-ai treabă, rămâi pe baricade. N-are nici o importanță faptul că ești intelectual, că trebuie să mai citești o carte, să consulți ceva nou în domeniul tău, ori, pur
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și acolo, soțul dumneavoastră făcea de toate: emisiuni de versuri, concursuri de poezie pe rime date, comentarii hazlii ale etapei fotbalistice... Mai era, la nevoie, și disc-jockey, și câte și mai câte. Ți-amintești cum ai comentat meciul ăla de pomină, Politehnica Iași - Sportul Studențesc? Hazliu tare! La urma poemului ai adăugat: După-această întâlnire/ Foarte categorică/ Oare, ce o să mai scrie/ Reporteru-n cronică? Doxat băiat, nimic de zis. Și n am spus totul, stimată doamnă. Paulică al nostru avea și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pomeni victimele nevinovate sau inconștiente ale groaznicului măcel. Va striga: „Jos armele!” și zângânitul de oțel va fi semnalul înfrățirii omenești. Nimeni nu va mai mușca pământul, cu pântecul sfâșiat și măruntaiele scurse, ca brigadierul Steilă în ziua cea de pomină. Nimeni nu va mai duce mâna la capel, ca pentru salut, în picioare, cu pieptul rezemat de muchia de sus a chesonului, cu creerii scurși din tâmplă în mânecă, așa cum l-am văzut pe sergentul Pătulea pe malul fluviului, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-Dikman-Stelian (ne-a părăsit și el) Urmează o scenă de mare interes, intitulată cu inspirație „Să-i ardem la bacalaureat” Director, nimeni altul decât Mitică Vâlceanu, care era gata gata să se și ardă la bacalaureat, organizând o copiere de pomina la metematică. Dar mai era acolo și Nicu Sorea care îi explică lui Valceanu cât de „leneși și răi” sunt elevii care, culmea, au scos și porecle la unii profesori și trebuie învățați minte măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
fizice pe care le-au suportat până pe frontul îndepărtat din Kuban sau deasupra infernului de la Stalingrad. Citiți aceste povestiri atât de vii, pe care autorul a avut inteligența și delicatețea să le redea în chiar cuvintele venerabilei eroine. Scene de pomină ca acea aterizare forțată în spatele frontului, în câmp, în stepă, cu riscul apariției unor partizani... Femeie-pilot încercând disperată să repare singură avaria când apare, în amurg, ca un deus ex machina, automobilul unui ofițer de artilerie care o ajută să
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Secției I a Escadrilei 108 Transport ușor, celebra Escadrilă Albă. A transportat, în total, nu mai puțin de 200 de răniți grav, pe durata stagiului ei pe front. Dintre multele întâmplări trăite atunci, Stela nu poate uita un zbor de pomină, pe o vreme atât de potrivnică, încât numai o minune a făcut să scape cu viață. "Cu o săptămână înainte, plecasem în misiune de la Simferopol, cu doi ofițeri superiori de aviație, germani. Era furtună, și mai erau două avioane, pilotate
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
în Escadrila Albă, însă fără succes. După acea volte-face de la 23 august 1944, respectiva se încadrase în divizia "Horia, Cloșca și Crișan", unde primise gradul de locotenent. Femeie îndrăzneață și răzbătătoare, se apropiase de ruși, la ale căror chefuri de pomină participa uneori. Într-o seară, un ofțer rus o întreabă ce reprezintă insigna pe care o poartă la uniformă. "Este o insignă de pilot militar" îi răspunde amica Stelei. "Locika?" întreabă rusul, și o poftește într-o cameră, unde îi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cândva, a babei ce, având cojones la purtător, ar fi ajuns ministru de rezbel. Dacă Hitler nu se năștea, dacă Aliații îl băteau în 1939, dacă România nu accepta ultimatumul sovietic și, împreună cu Finlandezii, le trăgea moscoveților o bătaie de pomină, continuarea fericită e lesne de închipuluit romancierului consolator, prompt în a urzi victorii contra Ungariei, reforme politice și economice adecuate & restul. Viu mi-i în minte opul Gomii titulat Altina, pululând de proiecte din soiul acesta: amenajarea Insulei Maria Brăilei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în timpul Revoluției am scris pe furiș versuri pe biroul luxos al fostei primei-secretare PCR a județului, Niculina Moraru (care pe 22 decembrie 1989 s-a ascuns în munți; mi s-a predat la un moment dat, printr-o scrisoare de pomină, și eu am rugat Armata să o ia în custodie), lăsat singur. Dacă m-am întâlnit cu "revoluția celorlalți"? Îți reamintesc, am refuzat să primesc un certificat de revoluționar sau o indemnizație de revoluționar și avantaje care și azi mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Buga de la Putna sună De străbate tot norodul; Geme-n cripta lui străbuna Domnul Ștefan Voevodul... De când alții te prădară N-avem soare, nici hodina, Fără ține n-avem țară, Bucovina, Bucovina... Cand întindem hora mare Să le fie de pomina, Din hotare în hotare, Bucovina, Bucovina...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
acolo, asupra mării, fie cu un tîlhar care și-a preschimbat porecla În renume, „rubare“ Însemnînd În italiană nici mai mult, nici mai puțin decît „a fura“, iar „Ruba“ tălmăcindu se prin „furt“. Vasăzică, „una grande ruba“ - un jaf de pomină. Singurul nume la care am tresărit a fost cel al lui Aivrain (Avram) Ruba, 1876, New Haven, Connecticut. Parantezele explicative cu „(Avram)“, precum și anul indicat mă conving că e vorba de moșul moșului meu Ștefan Ruba, amintit uneori de bătrîn
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]