1,140 matches
-
differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit postfață la traducerea în românește a lucrării La fine d’ella modernita (Garzanti, 1985; trad. rom.: Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, traducere de Ș. Mincu, Pontica, Constanța, 1993), Vattimo mărturisea: „Expresia pensiere debole am folosit-o la sfârșitul anilor ’70, într-o perioadă în care în Italia noi trăiam experiența terorismului. ș...ț Termenii «în relief», din dezbaterea filosofică din timpul acela, erau gândirea dialectică, marxismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
credința că ar putea ajunge un reformator al literelor românești. V. este un publicist infatuat, un poligraf impenitent, care nu poate fi descurajat de nimeni și de nimic. Versurile cuprinse în placheta Zori sau în Limba iubirei și Raiana (1892), Pontice (1898), împovărate de stângăcii și de sărăcie imaginativă, îi imită palid pe Mihai Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă trecutul macedoromânilor, cu viziunea ridicării lor la o viață glorioasă, versificările capătă o oarecare substanță. De altfel, în
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
însemnări de călătorie pare să se închege câte o secvență mai interesantă. SCRIERI: Zori, Craiova, 1889; Limba iubirei și Raiana, Craiova, 1892; Dragomir. Medgeea. Baba Sanda. La bacalaureat, Craiova, 1895; Lilice de la Pind, pref. V.A. Urechia, Târgu Jiu, 1897; Pontice, Constanța, 1898; Fecioara, Constanța, 1900; Asasinarea lui Ștefan Mihăileanu, Constanța, 1900; Acropolis, Constanța, 1901; Icoane din viață, Constanța, 1903; Armâna, Constanța, 1904; ed. îngr. Dina Cuvata, Fayetteville, NY - Constanța, 1996; Albumul național al Dobrogei, București, 1906; Istoricul orașului Constanța (în
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
Sole, Cuvânt ce tremură, Craiova, 2000; Lorenzo Renzi, Cum se citește poezia, Constanța, 2001; Marco Lucchesi, Grădinile somnului - Giardini del sonno, ed. bilingvă, pref. trad., Craiova, 2003; Aldo Onorati, Sincopele iubirii, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Poeți promovați de „Pontica”, TMS, 1993, 12; Marin Mincu, George Popescu, PRA, I, 269-270; Mircea A. Diaconu, Două experiențe poetice, CL, 2000, 4; Peter Quince, Marin Mincu în miezul realului, „Euphorion”, 2002, 1-3; Firan, Profiluri, II, 190-191; Ștefania Mincu, Despre starea poeziei, Constanța, 2003
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
lapidar și astenic (modele ca Ion Pillat, Jules Renard sau Eugenio Montale au fost remarcate aici), gravitând cu o serenitate amară, pe tema clipei inundate în milenii. Nouă ca stare a eului e reflexivitatea calofilă asupra morții: „Estetică, pe țărmul pontic, Moartea”. Un memento mori, de astă dată sub emblematica expresă a macabrului, e și volumul Mineralia, care adâncește conștientizarea unei răsturnări a destinului - „sârmă de echilibrist pe care calc,/ cu capul în jos”, proiectând propria carcasă minerală într-un abis
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
cânturile XIII-XXIV (1912) și textul integral în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta mediteraneană veche și totodată de cea pontică, clasicistul și poetul captează spiritul homeric și îl transmută pe terenul limbii și prozodiei românești, dovedind că sevele Antichității pot fi turnate, cu profit estetic, în tipare moderne. Apariția Iliadei în românește [...], în versiunea macedoneanului G. Murnu [...], constituie un moment
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
București, 1926; Teocrit, Idile, introd. trad., București, 1927; ed. București, 1969; Tacit, Germania lui..., introd. trad., Sibiu, 1943; ed. (Despre originea și țara germanilor), pref. Nicolae Lascu, București, 1957; Ovidiu, Scrisori din exil, introd. Nicolae Lascu, București, 1957; ed. (Tristele. Ponticele), cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1972; Lucrețiu, Poemul naturii, pref. Tudor Vianu, București, 1965; Supplex Libellus Valachorum, note D. Prodan, București, 1967; Catul, Poezii, introd. trad., București, 1969. Repere bibliografice: N. Iorga, Virgil, „Bucolice”, „Neamul românesc”, 1923, 5 aprilie
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
lui Plotin, îngr. și introd. Cristian Bădiliță, Iași, 1998; Epicurea, îngr. și introd. trad., București, 1999 (în colaborare cu Constantin Balmuș); Plutarh, Viețile paralele: Demostene și Cicero, îngr. și pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: A. Suceveanu, „Istoria epocii elenistice”, „Pontica”, 1997, 30. G.Dn.
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
regimului dualist austro-ungar (1867-1918), București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987; Românitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988; Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
George Duma, colectivul redacțional schimbându-se pe parcurs. În editorialul-program, intitulat Sub două îndemnuri, se arată: „S-au strâns, prin urmare, laolaltă, toți cei d-aci, care s-au manifestat pe terenul istoric, arheologic, artistic în general, și au fundat «Ponticele», în amintirea celui dintâi poet care a trăit, a visat și s-a stins pe țărmul mării noastre”. Sunt publicate versuri de Al.T. Stamatiad, George Gregorian, N.I. Herescu, Ion Minulescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Ion Pillat, Alexandru Gherghel, Al.
PONTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288881_a_290210]
-
1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secțiile română (1962-1967) și franceză (1970-1974). Lucrează ca profesoară la Liceul Agricol din Poarta Albă (1967-1974), apoi la Liceul de Construcții nr. 18 din București (1974-2001). Este director administrativ la Editura Pontica (din 1991) și redactor la revista „Paradigma” (din 1992). În 2002 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea Miorița - o hermeneutică ontologică. Debutează cu poezie în „Contemporanul” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Cum eu... (1974). Colaborează la „Luceafărul
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Alain, 1969, La Société post-industrielle: naissance d’une société, Editions Denöel, Paris. Touraine, A.; Khosrokhavar, F., 2000, La Recherche de soi. Dialogue sur le sujet, Editions Fayard, Paris. Vattimo, Gianni, 1993, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Pontica, Constanța. Verdery, Katherine, 2006, Viața politică a trupurilor moarte. Reînhumări și schimbări postsocialiste, Editura Vremea, București. Vinsonneau, G., 2002, L’Identité culturelle, Editions Armand Colin, Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions Armand Colin, Paris. Vlăsceanu, Lazăr
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune deliberat didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis, activității misionare și culturale a scriitorilor creștini din perioada străromână le sunt consacrate paragrafe succinte, dar relevante. Într-o tratare sintetică, despovărată de tentația recurgerii excesive la taxinomie și la recenzarea corpusurilor, este panoramată
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
profesor la Facultatea de Litere din Constanța. Este unul din membrii fondatori ai Universității „Ovidius” din Constanța (al cărei prim rector este) și decan al Facultății de Litere, Istorie, Teologie și Drept a Universității „Ovidius” (1990-1998). În 1991 înființează Editura Pontica (1991), în cadrul căreia coordonează colecția „Biblioteca italiană” și colecția de poezie „Euridice” (care promovează poezia tânără). În 1993 înființează revista culturală „Paradigma”. În 2002-2003 conduce cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor, ulterior transferat la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1964, la
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
asupra sensului istoriei și al maladiilor ei. O reflecție asupra politicului își poate găsi locul într-o inspirată vecinătate cu meditația monastică. Este o descoperire făcută pe cont propriu, parcurgând câteva scrieri ale unor autori duhovnicești din vechime (e.g., Evagrie Ponticul) sau contemporaneitate (e.g., arhimandritul Sofronie din Essex și arhimandritul Emilianos Simonopetritul). Complementar, am inclus câteva „Stații teologice” care trec în revistă condiția lui Zaheu înaintea Crucii Domnului, problema reprezentării vizuale a Patimii lui Iisus, statutul lecționarului biblic și câteva glose
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
somnul căldicel al maselor. Pentru binele întregului popor, sufletele se întrec în arta reculegerii. Dopajul cu somniferele docilității știe să mențină în vigoare zapisul legii vechi. Îndrăzneala necredinței din partea unui ucenic al apostolului Toma va fi exilată dacă nu în ponticul Tomis, atunci măcar în musonicul Malabar. Studiu și liturghietc "Studiu și liturghie" Fiind vorba de o asociație studențească, importanța studiului (I Timotei 4, 13) s-ar fi cuvenit poate apreciată mai mult de către membrii ASCOR. Ne-a descumpănit lipsa unor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a laudei. Epilogtc "Epilog" Eliminarea „înțelegerii greșite” nu presupune deci dispariția „neînțelegerii”, mai ales atunci când inima noastră este expusă unor iradierii supralumești. În rugăciune, care este „convorbirea minții cu Dumnezeu”, se ivește bucuria solară a mirării „însoțită cu lauda” (Evagrie Ponticul). Aici, mirarea, prudentă, preparatorie și orientativă, nu poate da naștere unor „crampe mentale” (Wittgenstein), nici unei „temeri nedeterminate” (Heidegger). Mirarea însoțește în sfera doxologică bucuria unei ascensiuni liturgice. Pe parcursul acestei distanțe, obligatoriu infinită, etapele neînțelegerii sunt multiple; dar tot ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
veșnice recunoașteri. Înțelegerea acestei mirabile „neînțelegeri” trasează în sufletul fiecăruia un hotar, păzit de îngeri și de tot atâtea lumini 1. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Întâlniri monasticetc "Întâlniri monastice" Ei, de care lumea nu era vrednică... Evrei 11, 38 Evagrie Ponticul și conflictele interpretăriitc "Evagrie Ponticul și conflictele interpretării" Mea grammatica Christus est. Petru Damian, Ep. 8, 8 (PL, 144, 476) Un avva enciclopedictc "Un avva enciclopedic" Cum trebuie introdusă o operă patristică într-o cultură modernă? Aceasta este întrebarea-cheie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neînțelegeri” trasează în sufletul fiecăruia un hotar, păzit de îngeri și de tot atâtea lumini 1. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Întâlniri monasticetc "Întâlniri monastice" Ei, de care lumea nu era vrednică... Evrei 11, 38 Evagrie Ponticul și conflictele interpretăriitc "Evagrie Ponticul și conflictele interpretării" Mea grammatica Christus est. Petru Damian, Ep. 8, 8 (PL, 144, 476) Un avva enciclopedictc "Un avva enciclopedic" Cum trebuie introdusă o operă patristică într-o cultură modernă? Aceasta este întrebarea-cheie pe care o prilejuiește traducerea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Petru Damian, Ep. 8, 8 (PL, 144, 476) Un avva enciclopedictc "Un avva enciclopedic" Cum trebuie introdusă o operă patristică într-o cultură modernă? Aceasta este întrebarea-cheie pe care o prilejuiește traducerea românească a două lucrări importante ale lui Evagrie Ponticul (346-399) - patriarh spiritual al regiunii Kellia din deșertul Egiptului, către sfârșitul secolului al IV-lea1. Inițiativa aparține lui Cristian Bădiliță, care, în 1997, a publicat la Editura Polirom o ediție comentată a Tratatului gnostic și a Tratatului practic. Versiunea nouă îmbogățește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Versiunea nouă îmbogățește comentariul prin diverse paralele între învățătura lui Evagrie și textele rămase de la alți părinți ai pustiei (în special prin referințe la Pateric). Care sunt cercetătorii români care s-au dedicat pentru întâia oară restituirii operei lui Evagrie Ponticul? Să menționăm înainte de toate că, în școala românească de teologie, primele eforturi de reabilitare a personalității monahului egiptean aparțin lui Iustin Moisescu (ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), autorul unei teze de doctorat susținute la Atena, redactată în limba greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pontifical Oriental din Roma, responsabil pentru stabilirea paternității evagriene a Tratatului despre rugăciune - atribuit, până în anul 19346, Sfântului Nil Sinaitul. Același iubitor al tradiției răsăritene, I. Hausherr, a încercat în nenumărate studii și cărți 1 să-l recupereze pe Evagrie Ponticul în toată splendoarea sa spirituală și teologică. După al doilea război mondial, marele artizan al redescoperirii călugărului din Pont a fost Antoine Guillaumont (1915-2000), cel care a publicat în Franța la Editions du Cerf (colecția Sources Chrétiennes) o primă ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apare ca rezultat al unei munci titanice în câmpul filologic și exegetic, pe care Antoine Guillaumont 2 a depus-o în scopul facilitării unei mai bune recepții și înțelegeri a operelor Părinților deșertului egiptean, dar mai ales a lui Evagrie Ponticul. Punctul culminant al muncii lui Antoine Guillaumont l-a constituit descoperirea în câteva manuscrise siriace (păstrate la Londra) a Capetelor Gnostice; editarea lor a urmat în anul 1962. Legatarul operei savantului francez, fostul titular al catedrei de „Creștinism și gnoză
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al tradiției ecleziale, se rostește tot mai rar în mediile academice, care prin metodologia reductivistă aplicată textelor religioase sfârșesc adesea prin a-și anihila obiectul de studiu. Exegeza monasticătc "Exegeza monastică" De partea interpreților „teologici” și „ecleziali” ai lui Evagrie Ponticul se află mai ales preotul Gabriel Bunge OSB1, alături de monahul benedictin și profesorul de spiritualitate răsăriteană la Universitatea „San Anselmo” din Roma, dr. Jeremy Driscoll 2. Învățând poate mai bine ca nimeni altul lecția de viață ascetică a monahului din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conferința „Un filozof în deșert”, reluată în volumul colectiv despre „fenomenologia monahismului”). În prefață, traducătorul român se opune oricărei „înregimentări” ecleziastice a monahului din Kellia. Ni se reamintește că, mai ales după condamnarea sa în contumacie din anul 553, Evagrie Ponticul a suferit o regretabilă damnatio memoriae, mai cu seamă în cercurile conservatoare ale ortodoxiei răsăritene 1. Dimpotrivă, Bisericile necalcedoniene (siriacă, georgiană, armeană) au păstrat numele marelui ascet în calendarul sfinților, fiind pomenit în ziua de 11 februarie. Își pot revendica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]