1,013 matches
-
consimțămîntului principelui, pentru ca alesul să devină Episcop; de aceea se organizau multe Concilii, Prelații erau în permanentă mișcare, se făceau adunări de Cardinali împotriva concesiunii smulse Papei, ca în final să amenințe că nu vor mai da ascultare acelui preasfînt Pontif. Pentru a liniști atîtea suflete în fierbere era nevoie de eroica smerenie a Pontifului. Acesta a recunoscut că a depășit limitele îndatoriri; a convocat un Conciliu în Biserica din Laterano, aici s-a prezentat ca vinovat, s-a acuzat singur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau în permanentă mișcare, se făceau adunări de Cardinali împotriva concesiunii smulse Papei, ca în final să amenințe că nu vor mai da ascultare acelui preasfînt Pontif. Pentru a liniști atîtea suflete în fierbere era nevoie de eroica smerenie a Pontifului. Acesta a recunoscut că a depășit limitele îndatoriri; a convocat un Conciliu în Biserica din Laterano, aici s-a prezentat ca vinovat, s-a acuzat singur, a depus însemnele pontificale, a declarat că este gata să renunțe la pontificat pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
accidentală, ci numirea tuturor Episcopilor din regatul său, pentru totdeauna? Cum ar fi fost privită libertatea Bisericii în acele vremuri în care s-ar fi transpus în viață un astfel de proiect? Nu ar fi fost pîngărită amintirea acelor înalți Pontifi care păstrau ideile nobile și adevărate ale libertății pe care Isus Cristos le-a dăruit Bisericii sale249, dacă ar fi spus cineva că modul de gîndire al Pontifilor era exagerat, după cum întotdeauna se grăbesc să spună ignoranța și lăcomia omenească
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un astfel de proiect? Nu ar fi fost pîngărită amintirea acelor înalți Pontifi care păstrau ideile nobile și adevărate ale libertății pe care Isus Cristos le-a dăruit Bisericii sale249, dacă ar fi spus cineva că modul de gîndire al Pontifilor era exagerat, după cum întotdeauna se grăbesc să spună ignoranța și lăcomia omenească. Eu mă refer la cei mai mari, sfinți și buni oameni care au înflorit în Biserica acestor vremuri; mă refer la Sf. Bernard, al cărui catolicism era dat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mult decît Clerul secular; atunci cînd Conciliul al III-lea de la Laterano (1179) a reinstaurat zeciuielile din partea laici-lor, aceștia în marea lor majoritatea le-au trimis la Mănăstiri iar nu Bisericilor de care țineau, lucru care fusese permis chiar de Pontifi, dacă exista și permisiunea din partea Episcopului 296. 151. Un al treilea și prețios principiu al antichității era acela prin care "Clerul să nu folosească bunurile ecleziastice decît pentru necesitățile proprii de întreținere, folosind majoritatea acestor bunuri pentru opere de caritate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sînt vremuri bune pentru a publica ceea ce a scris pentru mîngîierea sufletului său mîhnit de starea gravă în care era Biserica lui Dumnezeu. Dar acum (1846) că nevăzutul Cap al Bisericii a făcut să urce pe Scaunul lui Petru un Pontif care pare menit să reînnoiască epoca noastră și să dea Bisericii acel nou impuls care trebuie să o împingă pe căi neumblate, urmînd un curs pe cît de neprevăzut pe atît de minunat și glorios, autorul și-a amintit de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
6. Creștinul cunoaște, prin cuvintele lui Isus, că Biserica în curs de desfășurare de aici de pe pămînt este așezată pe o temelie asupra căreia nu pot prevala forțele infernului; deci în capul unghiului este Sf. Apostol Petru și urmașii săi, Pontifii romani, vicarii supremi ai lui Isus Cristos pe Pămînt. Cunoscînd, așadar, prin descoperire dumnezeiască faptul că acest scaun a fost ales prin bunăvoința Întemeietorului dumnezeiesc și că, de aceea, nu poate să ajungă vreodată să se deprecieze, se poate spune
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
întîmplătoare, dat fiind că luate în mod singular nu au primit făgăduința de nezdruncinat că nu trebuie să piară pentru o vreme. Așadar, creștinul va trebuie să nutrească o afecțiune, un atașament și un respect nemărginit față de Sfîntul Scaun al Pontifului roman; el va trebui să iubească nemăsurat și să urmărească adevărata și sfînta slăvire, venerarea și bunăstarea acestui mădular esențial al neprihănitei mirese a lui Isus Cristos. 7. De aceea, în privința acelui mădular al Sfintei Biserici, care a ajuns deja
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o ceremonie!?) 139 Origen, în Omilia XXIII asupra Numerilor și în cea de-a VI-a asupra Leviticului, spune că "hirotonirea unui Episcop, în afara de alegerea făcută de Dumnezeu, implică și prezența poporului, pentru ca toți să fie încurajați de alegerea Pontifului celui mai bun și mai dotat posibil, a celui mai sfînt și mai distins în orice virtute. Poporul va fi, așadar, prezent, căci nimeni nu trebuie să sufere și orice piedică trebuie îndepărtată". 140 Un astfel de concept al sacerdoției
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să i se acorde atenție! 145 Totuși se dorea ca odată cu votul împăratului să se facă și alegerea canonică de către Cler și popor. Spre exemplu, Epifanie, pe principiul din secolul al VI-lea al Patriarhului Constantinopolului, relatînd despre alegerea sa Pontifului Roman Ormisda, după ce a spus că a fost ales de împăratul Justin și de toți cei mari, a adăugat că "nu a lipsit consesnul Sacerdoților, monahilor și plebei" (Simul et sacerdotum et monacorum et fidelissimae plebis consensus accessit). Astfel, în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spus că a fost ales de împăratul Justin și de toți cei mari, a adăugat că "nu a lipsit consesnul Sacerdoților, monahilor și plebei" (Simul et sacerdotum et monacorum et fidelissimae plebis consensus accessit). Astfel, în același secol, scrisoarea supremului Pontif Agapit care a fost citită la Sinodul de la Constantinopol ținut sub Patriarhul Menna, vorbind despre alegerea acestuia, exprimă faptul că a existat acordul imperial, dar numai ca un accesoriu, și insistă asupra regulii canonice a alegerii de către Cler și popor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Clericilor care au obținut scaune episcopale de la rege, nu prin virtute pastorală, ci prin bani. 155 Regii goți, uzurpîndu-i numirea însuși Suveranului Pontif, au tulburat alegerile canonice. Goniți fiind aceștia din Italia, Justinian și-a rezervat dreptul de a confirma Pontifii; succesorii săi au cerut o mare sumă de bani de la noul Papă pentru a-l confirma, sumă care a fost plătită pînă la Constantin Pogonat, care a urcat pe tron în anul 668. 156 II. Ind. c. II, ep. 22
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-lea) Episcopul era ales și de Clerul de la țară, nu numai de cel din orașe. El i-a scris Episcopului Edenulf din Laudun, trimițîndu-l să prezideze alegerile episcopale din Cambrai în această manieră. 176 Clement al V-lea a fost Pontiful care în anul 1306 a extins rezerva pontificală asupra Episcopilor. Benedict al XII-lea, care a preluat Scaunul apostolic în anul 1334, le-a făcut aproape univer-sale. Bonifaciu al IX-lea, la încheierea acestui secol al XIV-lea, a extins
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea de-a XXI-a și de-a XLV-a. Un alt renumit Arhiepiscop de Reims, Gerbert, de data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea principilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de persoana regală, împreună cu alți Episcopi lombarzi de aceeași factură au făcut atîta rumoare, amenințînd cu rebeliunea, de prea multa rîvnă pe care o aveau, pentru că fusese dezonorată demnitatea regală a lui Henric care se umilise în acel mod înaintea Pontifului; încît, așadar, Henric a cedat presiunilor lor și s-a întors la ceea ce a vomat. Era unica logică a acestor prelați! Demnitatea regală era dezonorată pentru că regele se lăsase corectat în viciile sale de către Papă; de aceea aveau intenția să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
regele se lăsase corectat în viciile sale de către Papă; de aceea aveau intenția să-l pedepsească ei pe rege et quidem, în fapt. 222 Iată adevărata origine a învestiturilor feudele. 223 Ep. XXII. 224 Alții îl vor acuza pe marele Pontif că nu a susținut, prin aceasta, îndeajuns drepturile Bisericii, abandonînd lăcomiei unora bunurile temporare ale Acesteia. Să-mi fie iertată o observație apropo de aceasta, căci îmi iau libertatea de a supune judecății celor ce văd mai bine decît mine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fermitate, cu mai multă onoare; căci prin domnia ta va domni divina autoritate". 226 Primei misiuni diplomatice pe care a trimis-o Henric I la Roma pentru a obține de la Pascal al II-lea dreptul de a învesti Episcopii, acest ilustru Pontif i-a răspuns printr-o scrisoare demnă de Capul Bisericii, unde printre alte lucruri îi spunea: "Tu ai cerut să ți se dea din partea Bisericii Romane dreptul și facultatea de a învesti Episcopii și Abații și să se supună puterii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eodem separetur officio. Conciliul de la Tours din același an, 1096, canonul 6, Nullus laicus det vel adimat Presbyterum Ecclesiae sine consensu Praesulis. 233 În Profesiunea de credință făcută de Pascal al II-lea la Conciliul din Laterano, din anul 1112, Pontiful spune că era de acord cu decretele Pontifilor care l-au precedat, et praecipue decreta Domini mei Papae Gregorii VII, et beatae memoriae papae Urbani: quae ipsi tenuerunt, teneo, quae confirmaverunt, confirmo; quae damnaverunt, damno; quae repulerunt, repello; quae interdixerunt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
an, 1096, canonul 6, Nullus laicus det vel adimat Presbyterum Ecclesiae sine consensu Praesulis. 233 În Profesiunea de credință făcută de Pascal al II-lea la Conciliul din Laterano, din anul 1112, Pontiful spune că era de acord cu decretele Pontifilor care l-au precedat, et praecipue decreta Domini mei Papae Gregorii VII, et beatae memoriae papae Urbani: quae ipsi tenuerunt, teneo, quae confirmaverunt, confirmo; quae damnaverunt, damno; quae repulerunt, repello; quae interdixerunt, interdico; quae prohibuerunt, prohibeo in omnibus, et per
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Papae Gregorii VII, et beatae memoriae papae Urbani: quae ipsi tenuerunt, teneo, quae confirmaverunt, confirmo; quae damnaverunt, damno; quae repulerunt, repello; quae interdixerunt, interdico; quae prohibuerunt, prohibeo in omnibus, et per omnia, et in iis semper perseverabo. 234 Toți acești Pontifi, chiar și cei care au domnit puțin, au luptat cu mare putere și măreție de spirit pentru libertatea alegerilor, au ținut concilii, au emis decrete. Fiind imposibil să expun întreaga lor operă, mă voi referi aici numai la unele dintre
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Părinți. 235 Ep. XIII. 236 Anul 1245. 237 Anul 1343. 238 Primul dintre aceste două concordate a fost încheiat la Frankfurt, iar cel de al doilea la Aschaffenburg, sub Frederic al III-lea. 239 Am făcut deja observația că, abținîndu-se Pontifii romani să intervină, dacă nu este necesar, în alegerile episcopale, puteau vorbi cu mai multă vigoare principilor, distrăgîndu-i de la a încerca să-și exercite influența. Aceea cu care Papa Adrian i s-a adresat lui Carol cel Mare era o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
optamus in talem rem incumbere. Sed qualis a Clero et Plebe... electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solita traditione illum ordinamus? (Tom. II, Conc. Gall, pp. 95 120). Și în timpul perioadei învestiturilor de către laici, acei mari Pontifi nu mai pridideau să-i asigure pe principi că, prin susținerea libertății Bisericii, ei nu aveau vreun scop secundar de a-și însuși alegerile sau de a le influența; și nu au precupețit nimic pentru a îndepărta din inima principilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fost atît de atent cu o astfel de chestiune, încît după construirea orașului Alexandria și numirea primului său Episcop, a declarat că nu are nici o intenție de a influența următoarele alegeri episcopale. Atît de delicat și nobil procedau în privința alegerilor Pontifii din acele vremuri! 240 În Anglia, cu puțin înaintea Concordatului dintre Leon al X-lea și Francisc I, fusese cedată Regelui numirea Episcopilor, printr-o suspendare pontificală. Or, s-ar putea să fie adevărat că succesorul lui Leon al X
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie adevărat că succesorul lui Leon al X-lea, Adrian al VI-lea, i-a cedat lui Carol al V-lea și regilor Spaniei ce îi vor urma, numirea Episcopilor din acel regat, ca dovadă a gratitudinii sale, ca și cum un Pontif i-ar fi fost îndatorat în vreun fel unui monarh care era ucenicul său? Este posibil ca libertatea Bisericii să fie atît de grav vătămată încît să devină ca un ban cu care se plătește pentru obligațiile private și personale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din cauza avidității personale a conducătorilor, cît din cauza naturii acelor guvernări, sub care proprietățile nu erau apărate în mod egal, ci erau mai bine apărate cele aparținînd conducerii; din avantajul acelor bunuri feudale provin în mare parte feudele monastice. 247 Acest Pontif s-a condamnat într-un alt Conciliu ținut în Biserica din Laterano în anul 1116. Cît de înduioșătoare sînt împrejurările pe care le descrie el în ceea ce îl privește pe Henric! Și cîtă smerenie și demnitate inspiră! După ce, povestește el
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]