893 matches
-
și papalității (în 754). Pepin, în schimb, se angajează să "dea înapoi" papei exarhatul Ravennei. Într-adevăr, în sprijinul pretențiilor sale, Ștefan II emite un document care va cunoaște un destin aparte: "Donația lui Constantin". Acest fals, capodoperă a cancelariilor pontificale, fabricat de circumstanță, se prezintă ca un act emis de Împăratul Constantin și adresat Papei Silvestru I în semn de recunoștință pentru învățăturile care i-ar fi îngăduit să îmbrățișeze credința creștină. Tot programul de revendicări pontificale se găsește juștificat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
capodoperă a cancelariilor pontificale, fabricat de circumstanță, se prezintă ca un act emis de Împăratul Constantin și adresat Papei Silvestru I în semn de recunoștință pentru învățăturile care i-ar fi îngăduit să îmbrățișeze credința creștină. Tot programul de revendicări pontificale se găsește juștificat prin acest fals. Constantin acordă Papei întîietatea asupra celor patru sedii episcopale Antiohia, Alexandria, Constantinopol (care datează de pe vremea lui Teodosius) și Ierusalim. Îi dăruiește palatul de la Lateran și Biserica Vaticanului. Îi permite să poarte însemnele imperiale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o serie de cuceriri menite a asigura pe de-o parte securitatea frontierelor regatului, dar și a extinde limitele creștinătății. Primii care suportă consecințele acestei politici sînt longobarzii. în 773, după ce regele Didiei a invadat, în ciuda tuturor angajamentelor sale, teritoriile pontificale, după ce a pătruns în Roma și supus Papalitatea, Carol răspunde apelului noului pontif, energicul Adrian I, își alungă soția, fiică a regelui longobard, traversează Alpii și cucerește Pavia și Verona. Didier este aruncat în închisoare, în timp ce fiul său fuge la
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Haitii unității lor politice, ceea ce va conduce la modificarea pelticii sale față de Papă, recunoscîndu-i acestuia, la început, o totală independență în statele sale, reluînd, mai apoi, și întărind, pogramul tatălui său, pentru a sfirși, în 824, prin a reduce statul pontifical la rangul de protectorat franc. În acest timp, consilierii ecleziastici ai lui Ludovic spaniolii Benedict de Aniana și Agobard, abatele Corbiei Adalhard și fratele acestuia, Wala, îl vor trimite la Roma pentru a fi încoronat și uns împărat de către Pascal
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din popor sau nobili romani, fie că e vorba chiar de deținătorul coroanei Sfîntului Imperiu. Reforma hotărîtoare se operează în timpul lui Grigore, un fost călugăr clunisian, Hildebrand, originar din Toscana, devenit unul dintre capii mișcării reformiste și inspirator al politicii pontificale sub Alexandru II. Ales Papă în 1073, Grigore se apucă neîntîrziat să reformeze Biserica Romană în profunzime. După ce condamnă, și el, traficul de beneficii ecleziastice și moravurile desfrînate ale anumitor prelați și după ce-i depune pe mulți dintre ei prin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
capitala creștinătății, fiind încoronat la 2 februarie 962 și reînnodînd, astfel, o tradiție inaugurată de Carol cel Mare: își ia titlul de "Împărat August" și promulgă un edict care face din jurămîntul față de împărat condiția sine qua non a consacrării pontificale. Cît despre Imperiul "roman", Otto nu domnește din acesta decît peste Germania și Italia. Și însăși această parte, a cărei arie meridională rămîne în sfera de influență bizantină, este pradă revoltei prinților italieni și a Papilor. Îi vor trebui împăratului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
desemna drept pontifi pe aceia care erau partizani ai totalei independențe a Sfîntului Scaun față de împărat: Ștefan IX în 1057, apoi Nicolae II (1059-1061). În 1073, călugărul Hildebrand, după cum știm, partizan hotărît al reformei spirituale a clerului și al întîietății pontificale, accede la tronul Sf. Petru. Henric IV avea pe atunci 23 de ani. Dornic să restaureze autoritatea coroanei imperiale, el reacționează cu extremă violență atunci cînd, doi ani mai tîrziu, Grigore VII publică un decret interzicînd învestitura laică, după ce va
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
avea pe atunci 23 de ani. Dornic să restaureze autoritatea coroanei imperiale, el reacționează cu extremă violență atunci cînd, doi ani mai tîrziu, Grigore VII publică un decret interzicînd învestitura laică, după ce va fi impus printr-un conciliu principiul teocratici pontificale și va fi trimis în Germania legați însărcinați să-i depună pe clericii simoniaci. Atunci începe o interminabilă luptă între cele două puteri, temporală și spirituală, fiecare dintre ele străduindu-se să-și impună propria concepție asupra Imperiului Creștin și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Hristos asupra puterii temporale a suveranilor. Pretențiile sale depășesc cu mult pe cele ale lui Alexandru II, pentru care regii nu aveau decît un exercițiu al puterii delegat de Papă, dar care se ferise să intervină în calitate de prinț temporal. Proiectul pontifical de dominium mundi pare, în aceste condiții, cu atît mai realizabil cu cît Împărăteasa Constanța îi încredințează, înainte de a muri, tutela fiului său, ceea ce lasă cîmp liber noului Papă spre a conduce după bunul plac afacerile Imperiului. Legații săi în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
suveran temporal dornic să-și mărească statele susținîndu-1 pe Filip August împotriva coaliției suscitate de Ioan Fără Țară, excomunicînd suveranii rebeli, impunîndu-și suveranitatea celorlalți (regilor de Aragon, de Castilia, ai Portugaliei, Ungariei, Suediei, Danemarcei, Poloniei, Bulgariei și Angliei), anexînd statului pontifical Romagna cu Ravenna, regiunea Marches, Ancona și fostul ducat Spoleto, lansînd, în sfîrșit, două cruciade: a patra, care va fi, după cum am mai spus, deturnată către Constantinopol, și expediția împotriva albigenzilor. Conciliul de la Lateran, din 1215, în cursul căruia el
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai ales Ligii Lombarde, susținută de suveranul pontif, care predică împotriva Împăratului o adevărată cruciadă. Un război aproape permanent și de o cumplită cruzime se instalează astfel în peninsulă, opunîndu-l pe Frederic și partizanii săi ghibelini cetăților guelfe și Statului pontifical pe care-1 domină parțial suveranul Hohenstaufen. În 1241, Grigore IX convoacă un conciliu general la Roma, cu scopul de a-1 detrona pe Împărat; acesta, însă, pune mîna pe corăbiile genoveze eare-i transportau pe părinții conciliari și-i trimite în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
vor mai reuși să-1 urnească de aici, în ciuda cruciadei purtate împotriva Aragonului de regele Franței, Filip III. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, monarhia angevină, retrasă la Neapole, constituie încă o putere care intervine în întreaga Italie, beneficiind de sprijinul pontifical. Italia de Nord și Italia Centrală rămîn în tot acest timp pradă luptelor care se dau între guelfi și ghibelini. În principiu, primii sînt partizanii Papei, iar adversarii lor cei ai împăratului, în realitate, lucrurile nu sînt atît de simple
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al XIII-lea ca o adevărată putere europeană. Desigur, ea n-a avut numai succese. N-a reușit să relanseze cruciada, nici să restaureze unirea Bisericilor din Occident și Orient, nici, mai ales, să impună tuturor teoria sa despre tcocrația pontificală. Regii Franței au refuzat mereu să aducă omagiu pontifului roman, opunînd doctrinei sale pe aceea a regelui "împărat în regatul său". Pentru a fi făcut un pas mai mult în conflictul ce-1 opunea lui Filip cel Frumos, Bonifaciu VIII
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
făcut un pas mai mult în conflictul ce-1 opunea lui Filip cel Frumos, Bonifaciu VIII a trebuit să îndure, în 1303, umilința de la Anagni. Și totuși, în clipa în care "marele secol" al Evului Mediu ia sfîrșit, prestigiul instituției pontificale rămîne considerabil. Eforturile făcute de către pontifi în domeniul legislației canonice și al administrației fac din statele lor o adevărată monarhie centralizată, care întîmpină, de altfel, ace leași dificultăți ca și omoloagele lor laice în privința dotării cu o fiscalitate permanentă. Ceea ce
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la trei nivele. În primul rînd prin reforme care sînt opera mai multor concilii, mai ales al celui de la Lateran, în 1215. Apoi prin represiune, Contele de Toulouse permițînd ereziei cathare să se dezvolte pe pămînturile sale, unde un legat pontifical este asasinat în 1208, Papa Inocențiu III predică o cruciadă împotriva catharilor. Condusă de Simon de Montfort, o armată de mici seniori ai Franței de Nord invadează Languedoc-ul și-1 pradă, masacrîndu-1. Războiul durează mulți ani și nu ia sfirșit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute, ca și monahismul oriental, din dorința de a reveni la izvoarele creștinismului originar, ordinele de cerșetori apar, în plin Ev Mediu clasic, ca o armă spirituală, întru totul devotată instituției pontificale și consacrată sarcinii sale de recucerire a spiritelor înspre ortodoxia romană. De la Poverello din Assisi și pînă la tribunalele Inchiziției, unde-și vor afla loc repede frații "minori" și "predicatori", distanța este uriașă. Cu franciscanii și dominicanii, Papalitatea dispune de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
numai primul embrion de birocrație în Europa, dar fiind, totodată, și cei dintîi autori și apărători ai ideii de suveranitate regală, pe care -deși mulți dintre ei erau membri ai clerului au justificat-o sistematic împotriva teoriei theocratice și universaliste pontificale (v. în acest sens, inter alia Histoire de France, sous la direction d'Andre Burguière et Jacques Revel. L'Etat et ses pouvoirs, par Robert Descimon, Alain Guery, Jacques Le Goff, Pierre Léveque, Pierre Rosanvallon, Paris, Éditions du Seuil, 1989
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Imperiul, au dat Bisericii romane posibilitatea de a-și impune influența în noile state formate în jurul anului 1000 în Europa Centrală (Polonia și Ungaria). După cum au demonstrat cercetările întreprinse de istoricii maghiari încă din prima jumătate a acestui secol, diploma pontificală menită să consfințească înmînarea așa-zisei coroane este un fals din secolul al XVII-lea, în timp ce coroana propriu-zisă care s-a păstrat pînă astăzi este, de fapt, de origine bizantină, reprezentînd o diademă de sebastocrator trimisă în aceeași perioadă regelui
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1623 s-a reîntors iarăși la Roma. A expus situația și a vorbit despre aceasta cu Pr. General Michelle Miserotti, O.F.M. Conv. (1622-1623), sub a cărui ascultare a dorit să rămână. S-a reîntors în Misiune cu două scrisori pontificale, una pentru domnitorul Valahiei Radu Mihnea Corvin (1623-1626) și o alta pentru cel al Moldovei, Ștefan Tomșa II (1621-1623). În același an (1623), probabil la Roma, a compus o descriere foarte detaliată despre situația Misiunii din Moldova, Valahia și Bulgaria
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Schimbarea acestei ierarhii a Început să se producă foarte curând după anul 1000, definitivându-se În cel de-al XIII-lea veac, când, În Împrejurările - asupra cărora nu am timp să insist aici - „reformei gregoriene”, continuată prin instituirea theocrației (hierocrației) pontificale (În timpul lui Inocențiu al III-lea, 1198-1215), tradiționala superioritate morală (auctoritas) a clerului și a instituției ecleziastice și-a asociat și atributul conducerii efective a lumii, Înțeleasă ca un drept suveran de jurisdicție (potestas jurisdictionis). Strategia de legitimare a acestei
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
instituției ecleziastice și-a asociat și atributul conducerii efective a lumii, Înțeleasă ca un drept suveran de jurisdicție (potestas jurisdictionis). Strategia de legitimare a acestei suveranități a recurs la varii argumente, menite să probeze caracterul necesar și firesc al imperium-ului pontifical. Interpretarea guvernării papale ca o urmare a delegației christice prin care Petru fusese instituit succesorul lui Hristos, iar Clement I succesorul lui Petru, parabola celor două săbii, alegoria Soarelui și a Lunii etc. sunt câteva dintre cele mai cunoscute și
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
lexicale importante („corpul mistic al lui Hristos” și „corpul mistic al Bisericii”), să desemneze Biserica instituționalizată, devenind, odată cu secolele XI-XII, o piesă de bază În eșafodajul menit a demonstra nu numai rolul predominant al sacerdoțiului În societate, dar și primatul pontifical În cadrul Bisericii și al Creștinătății, legitimat prin asocierea sistematică a Papei cu statutul și funcțiile vitale ale capului În organismul uman. Expunerea dogmatică cea mai completă a noii analogii, potrivit căreia instituția ecleziastică nu mai este doar „corpul lui Hristos
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
papae, al cărui autor, anonim, este un partizan convins al suveranității regale); b) De ecclesiastica potestate (o scriere din 1302 a lui Aegidius Romanus, alias Egidio Colonna sau Gilles din Roma, un binecunoscut, În epocă, jurist și apărător al intereselor pontificale) și c) De potestate regia et papali (un tratat datat Între aprilie 1302 și iunie 1303, al cărui autor, Jean de Paris - Johannes Quidort - vădește, mai curând, o afiliere incertă, Între Papă și rege). Lor le mai pot fi alăturate
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
fiecare din textele examinate, Într-o formă care nu este, nici ea, Întâmplătoare, ci depinde de scopul ultim al demonstrației autorilor, adică de tipul de dispunere a spiritualului și temporalului, pe care Îl apără fiecare. Bunăoară, dacă În scrierile partizanilor pontificali (cum este Aegidius Romanus) trupul este evocat, În conformitate cu paradigma paulină, prin prisma unității și a unicității conducerii, sub egida suverană a Papei („capul” Bisericii și al Întregii Creștinătăți), În tratatele care apără prerogativele monarhice (Rex pacificus și Defensor
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ierarhiei bisericii catolice, le-a propovăduit În toate vizitele efectuate pe meridianele lumii. Inaugurarea statuii papei Ioan Paul al II-lea s-a făcut la scurt timp după trecerea acestuia În neființă, la 19 aprilie 2008. Într-o cunoscută predică pontificală, intitulată Fides et Ratio, papa Ioan Paul al II-lea atrăgea atenția asupra raportului dintre religie și știință: „Omul de știință este foarte conștient că cercetarea adevărului, și când se referă la o realitate limitată a lumii sau a omului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]