5,976 matches
-
și nimic pe dinainte. Însă destinul este același, și-ntr-un loc, și-n altul. Așa că din dorința lor de a conduce casa nu rămâne decât pretenția. Sunt, apoi, familiile dezintegrate, săpate de un secret care le ruinează. Degeaba încearcă Popa Niță, din Păcat, să dreagă ce-a stricat nesăbuința tinereții. Nu reușește să facă decât o nenorocire și mai mare. De ce? Poate pentru că familia, pur și simplu, nu e să fie. Cum nu e nici la Ana, căreia i-a
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
zburat peste bord... Așadar, există o victimă, și există o audiență. Jocul, în aparență comic, este destul de crud. Amicii se întrec în a smulge secretul care, altminteri, trebuie îndurat pe cont propriu. Stau mărturie Stavrache sau Dragomir, soțul Anei. Ori popa Niță, din Păcat, o punere în scenă foarte potrivită a ponoaselor gustate cu delicii de cei pe care nu-i inculpă. Ascensiunea unora se hrănește din căderea celorlalți, și secretul alimentează acest joc între gura lumii și forul interior. Sunt
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
ar fi dorit să-i ceară ajutorul într-o problemă care îl depășea, apoi își turnă în paharul din care băuse subalternul său. Sunt nebuni sau trădători!... altă explicație nu găsesc. Să-l aresteze la domiciliu? Dumnezeii mamei lui de popă! Să știe mâine toată Timișoara că pe ,,Sfântul “ lor l-a priponit securitatea!? De ce, paștele mamei lor de tâmpiți, nu l-au legat într-o noapte, să-l ducă unde nici dracul să nu mai știe de el, și să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pus mâna, Dumnezeu știe. Am cunoscut-o la un chef, într-o duminică noaptea, în camera unui senator. Am jucat poker până spre ziuă. Sonia a pierdut tot. Nu mult, vreo două-trei mii de dolari. Am prins un careu de popi, am cerut două sute iar cucoana a plusat. Ceilalți au aruncat cărțile. I-am spus că ,,masa plânge”, că trebuie să pună dolăreii, și ce crezi că a făcut nebuna? Parcă o văd și acum. S-a ridicat în picioare și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
creează o cascadă și un lac subteran; Peștera Baia lui Schneider (în apropiere de stațiunea Valea Vinului), Grota Zânelor ș.a. Munții Rarău cuprind un relief ruiniform cu turnuri, vârfuri piramidale și pereți verticali. Cele mai cunoscute obiective sunt Pietrele Doamnei, Popii Rarăului, Piatra Zimbrului, Piatra Șoimului, dar nu lipsesc nici peșterile (Peștera Lilieci); Munții Hășmaș constituie unitatea montană cu cea mai mare atracție din Carpații Orientali. Se impun abrupturile de peste 300 m unde dezagregarea a creat o asociere de stânci înalte
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dumnezeu, Atotputernicul. Eu doar numai mă rog pentru tine fiule, înțelegi? Nu, nu înțeleg, părinte, cum, tu nu mă poți ierta? Atunci la ce ai mai venit? Ai venit să te văd, părinte? Crezi că eu nu am mai văzut popi? Adică, oameni cu fustă ca a ta? Hhh? Apoi, fiule, se vede bine că ești stăpânit de cel rău și acum hai, spune ce ai pe suflet, fiule? Spun, părinte, spun, numai să mă asculți. Părinte, când eram eu flăcău
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vene când îl aud. Aș fugi, părinte, dar nu pot, m-aș ascunde, dar unde, părinte, că-i peste tot un iad, părinte, numai jale și durere, părinte ... Apoi, părinte, l-au adus în sat și l-au înmormântat fără popă și am fost și eu la înmormântare. Parcă-i văd plângând, îi văd ... îi văd părinte ... îi văd. După aia m-am însurat, părinte, m-am pus perceptor, de ăla cu cotele, cu impozitul și i-am stors pe toți
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
n-am porci ... Cu gerunziul. Ia te uită, că mă sufoc de cald și dumneata îmi zici de ger, de parcă ar fi iarnă. Ghiță, Creangă, în câteva cuvinte, a făcut atâta lectură și nu a fost școlit, a fost doar popă la o bisericuță. Apoi Eminescu, câte hârtii a scris până când a ajuns unde este acum, și I.L. Caragiale, ce mai dialoguri a făcut și tot fără carte. Și tu vrei să fii coleg cu Liviu Rebreanu? O, nu departe de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
istorie. Sunt două mari discipline guvernate de principiul ireversibilității: termodinamica și istoria. KANT Kant spunea că el e propriul său legiuitor și stăpân. Lucru la care eu am făcut așa: pârț! Așa e el legiuitor și stăpân cum sunt eu popă în cartier. Nu e om, Kant. N-a reușit să fie om cu toată subtilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizează cu clopotele de la biserică, e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant. Eu am citit Critica rațiunii pure ca
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
e păgânul, care interpretează falsa lectură a vieții și universului — și asta se cheamă mitologie. Preotul creștin nu tălmăcește misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca și credincioșii. Dogma euharistiei, dogma Trinității... ce, e de nasul unui popă să le comenteze, comportă asta comentarii? Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului. MÂNTUIRE A ști, la scară umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găești decât Platon. MOARTE
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ori pe săptămână... Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor?— Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința să nu-i lase cu gura căscată și tot ce spune un popă de la Cucuieții din Deal să considere adevăr ritualic. La români prostia e o infracțiune, căci vorba ceea: „Poți umbla două ore în galop prin București și să nu dai de un prost.“ Întotdeauna când gândesc în spiritul poporului român, mă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
într-o masă de oameni culți. Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență. Nivelul meu intelectual, chiar dacă sunt savant, nu depășește nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o știință nu te duce acolo. Știința se mișcă asimptotic la absolut. Arta se mișcă asimptotic la absolut. Știința
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
credință. Păi nu e realitate! Cum putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că taică-meu a fost popă și mama țărancă, și tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un țăran în cioareci nu trebuie să te îndoiești, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definiție. Ăla duce cioarecii la primărie și îi dă certificat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de plăcere mass-media când citește gogoșile astea. Zice: aoleu, ce drăguț e ăsta! Eu nu sunt un om drăguț, eu sunt un om solemn. I-am spus eu părintelui Stăniloae că nu mă consider un Socrate. Dar cum vă socotiți? Popă, zic. Și unde aveți parohia? — N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot. Și eu sunt un om greoi de munte, ca Eminescu, fără să am îndrăzneala să mă compar cu el — un pisc. Dar și eu sunt un om
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
am ajuns la nivel de colonel. Unul din ăștia m-a întrebat zilele trecute de ce ponegresc regimul la Restaurantul Scriitorilor. I-am răspuns: Domnule colonel, eu la Restaurantul Scriitorilor întâlnesc tot felul de lume: oameni deștepți, imbecili, scriitori, curve și popi. Eu nu știu cu care din ăștia stați dumneavoastră de vorbă. Dar, decât să vă spună ei, mai bine să vă spun eu cine sunt: sunt român, naționalist, creștin, ortodox și militarist. Părerea mea este următoarea: trebuie să ne înmulțim
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
este: Petre Țuțea, românul. Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire și suferință. Și convingerea mea este că suferința rămâne totuși cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu. Eu n-adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipiți așa, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concepția regelui Franței în materie de risipire a ideilor mele. Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ai, chiar dacă ai fost servit. Profesorul: Evelin, ai să lași garanție costumul de zbor. Evelin: Profesore, eu plătesc, dar te sfătuiesc să te mai uiți o dată la cărți. Profesorul: Plătește și-ți mai cer poate... Evelin: Profesore cu careu de popi vrei să căștigi? Profesorul: Careu de popi? De unde știi? Evelin: Te-am privit în ochi și am văzut ce cărți ai. Profesorul: Ai văzut în ochii mei ce cărți am?! Evelin: în știința pe care voi o numiți criminalistică se
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ai să lași garanție costumul de zbor. Evelin: Profesore, eu plătesc, dar te sfătuiesc să te mai uiți o dată la cărți. Profesorul: Plătește și-ți mai cer poate... Evelin: Profesore cu careu de popi vrei să căștigi? Profesorul: Careu de popi? De unde știi? Evelin: Te-am privit în ochi și am văzut ce cărți ai. Profesorul: Ai văzut în ochii mei ce cărți am?! Evelin: în știința pe care voi o numiți criminalistică se știe de mult că-n retina ochilor
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
voi o numiți criminalistică se știe de mult că-n retina ochilor unei victime rămăne imaginea criminalului dar nu s-a găsit cum să fie “developată”. Profesorul: Da, cunosc teoria. Dar, spune ce carte ai? Eu am un careu de popi! Evelin: O chintă într-o culoare... Profesorul: O chintă?! Evelin: Da, o chintă cu as de treflă în coadă. Le desfășoară pe masă. Profesorul: Mă predau. Intră Ela și-i poftește la masă. Continuăm după masă și te anunț domnule
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
domnule Evelin că am găsit antidotul privirilor tale! Evelin: Cum?! Profesorul: O să port niște ochelari prin care n-ai să mai vezi nimic. Evelin: Dar de ce, ochelarii nu pot reflecta cărțile din măna ta? Profesorul: Atunci o să jucăm șeptic sau popa prostu. Răsete. Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82 în costum de cosmonaut. Evelin poartă și casca costumului. Auditoriul se scoală în picioare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
era una normală, de toleranță și de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi a reînnoit lipovenilor aceste drepturi, iar succesorul său, Scarlat Callimachi le-a reconfirmat ulterior. Episcopul Melchisedek (1871) aprecia că, în Țara Românească, primii lipoveni s-au stabilit
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mămăiță... Să-și dea și ea cu părerea. Dar simți în gâtlej un hârâit care s-ar fi transformat cu greu într-o voce. Și-apoi, cum să întrebe? Nu vă supărați, nu cumva tinerii de lângă dumneavoastră au dat ortul popii? Se hotărî să se uite cu coada ochiului la ei, să le surprindă o mișcare, cât de mică, o ridicare a pieptului în respirație, o fluturare a genelor. Începu să-l doară spinarea și nervul sciatic îi aminti vârsta pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ea nu se va încadra niciodată în plutonul gospodinelor sociabile și joviale, ca orice gospodine. Aspect care nu o neliniști câtuși de puțin. Totuși, așa, într-o doară, își zise că dacă ea, Melania, Doamne ferește, ar fi să dea ortul popii, ăștia nici nu ar găsi-o decât după cine știe cât timp, după miros. Melania însă nu se grăbea să moară și, ca atare, îngrijorarea ei era mai mult așa, de amorul subiectului. O așteptau atâtea și atâtea pagini niciodată atinse de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
făcând curat prin suburbiile Bucureștiului țo zi de muncă se socotește ca o zi și-un sfert petrecută după gratii), o femelă elefant care a născut în captivitate, paișpe mineri, ziși și ortaci, care, ferească Dum nezeu, au dat ortul popii într-un accident provocat de o aglomerare de gaze și 33°C la umbră în zona Câmpiei Române. Ne ducem dracu’, dar à la guerre comme à la guerre, gândi Plescăială și își descheie nasturii de la cămașă, făcând inconștient o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe ce bază nu vrei să vii mîine la izirciț, domnule? LEONIDA: "Sînt bolnav domnule sergent!" RICĂ: Nu cunosc la așa un rezon fără motiv. LEONIDA: "Aduc martori, domnule sergent că am zăcut o lună de zile. Întreabă și pe popa Zăbavă! Alalatăieri m-a grijit!" RICĂ: N-am eu de-a face cu popa Zăbavă, nu-l am pe listă! LEONIDA: De ce, neică? De ce? RICĂ: Eu pe dumneata te am pe listă! LEONIDA: Pe mine...? RICĂ: Pe dumneata, pe dumnealui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]