376 matches
-
toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1898, IV+290 p. 20. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. II, "Păresimile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1899, III+310 p. 21. "Poesii poporale despre Avram Iancu"," adunate și publicate de...", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, IV+103 p. 22. "Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina", "Partea I. Inscripțiunile de pe manuscriptele și cărțile din districtul Câmpulungului", Editura autorului
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
și note de Petre Florea, Colecția "Mytos", Editura "Saeculum I.O"., București, 2002, 368 p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura "Lidana", Suceava, 2007, 109+III p. 54. "Sărbătorile la români", vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O"., București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
28 decembrie 1884). G. Coșbuc transmisese vasta compoziție din Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
șanse de a interpreta evenimentele politice ca o dovadă a luptei de clasă decât ca o emancipare națională, el a reacționat în special împotriva grupurilor conservatoare regionale (care încercau să încetinească restituirea puterii în Bucovina) și a nou-înfințatului Partid Național Poporal Român (PNPR) al lui Iancu Flondor (a cărui platformă era legată de renașterea națională românească). Divergența dintre "Freisinnigen Verband" și Flondor a fost escaladată când acesta din urmă și-a folosit poziția din Dieta Bucovinei pentru a respinge propunerea lui
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
1898, a fost nominalizat candidat guvernamental în alegeri, dar a pierdut în districtul Câmpulung Moldovenesc în fața dr. George Popovici (32 voturi contra a 37 de voturi obținute de contracandidatul său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
1890. Din anul 1903 a fost membru al conducerii "Centralei Însoțirilor Economice din Bucovina". A fost mare proprietar la Noua Sulița. În plan politic a fost deputat în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială din Viena. A activat în Partidul Poporal Național Român, apoi în Partidul Creștin Social Român. După 1910 va adera la fracțiunea conservatoare a Partidului Național Român din Bucovina, iar în anul 1912 ajunge în conducerea acestui partid, împreună cu deputatul Eusebie Popovici. A fost deputat dietal din partea colegiului
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
simplitatea stilului, prezentarea personajelor așa cum sunt ele în viață și mai ales adânca lor umanitate. Din Turgheniev traduce nuvelele "Clara Milici" și "Ceasul". În anul 1890, "Clara Milici" vede lumina tiparului în broșura separată tradusă de E. Hodoș pentru "Biblioteca poporală a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna" a editat publicații de popularizare a literaturii ca foița "Biblioteca poporală a Tribunei" și "Calendarul poporului". E. Hodoș a colaborat atât la ziar, cât și la aceste două publicații anexe cu schițe și traduceri. Articolele scrise de E. Hodoș în publicațiile vremii se referă la culegerile și studiile unor folcloriști ca
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
desfăsurat-o, E. Hodoș este considerat în primul rând un folclorist. I se atribuie pe bună dreptate această calitate, ținându-se seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și a voi al unei națiuni”". De asemenea arată că producțiile literaturii populare nescrise "„...ne dau forma pentru o limbă adevărată națională bazată pe expresiuni și ziceri frumoase românești”". Face următoarea clasificare
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
culese din comune ale Banatului timișean cu concursul tinerilor de la Institutul pedagogic-teologic din Caransebeș. Dă lista celor ce au cules și arată localitățile de unde s-a cules. Între 1889 și 1892, s-au cules mai mult de două mii de cântece poporale lirice și epice, dintre care a ales, cum spune autorul, pe cele mai importante. Cântecele de dragoste, leagăn, de cătănie, bocetele, colindele, descântecele, cât și baladele, basmele din aceste culegeri, oglindesc o gamă amplă a sentimentelor omului din popor. În
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
-o boul, boul a fost mâncat de lup, iar pe lup De la începuturile sale, folcloristica noastră a acordat atenția cuvenită epicii populare. E. Hodos își îndreaptă atenția înspre acest gen de creație populară și publică la Sibiu, în 1906, "Poezii poporale din Bănat", vol. 2, cu 25 de balade. Una dintre balade este "Mârza", în care se arată ce i se întâmplă lui Mârza la închisoare: O altă baladă din colecție este "Iancu și turcu". Iancu îl răpune pe turcul care
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
vor veni pețitori. Acesta, din dorința de a nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică rima populară în care abundă perioadele monorime. Seria de "Poezii poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cu caractere chirilice: "„Această cruce au făcut Ion Marmurac din Sloboziea 1888”". Preotul satului avea un rol important în comunitate, el impulsionând dezvoltarea localității. Astfel, preotul Vasile de Volcinschi și cantorul bisericesc Meftodie Ionașcu au înființat în anul 1902 Banca poporală din Dănila. Parohia Dănila avea în 1907 un număr de 946 enoriași, paroh fiind același preot Vasile de Volcinschi, născut în 1861 și hirotonit în 1891, iar cantor fiind, din 1900, Meftodie Ionașcu (născut în 1871). Lucrări de reparație a
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
peste 400 de femei de la țară în realizarea de țesături și cusături originale românești, comercializate la Viena, Berlin și Londra, cu ajutorul Asociațiunii din Viena pentru propagarea industriei casnice femeiești. În 1898 și-au deschis porțile, sub patronajul Societății, o “școală poporală pentru fetițe” cu limba de predare română, două aziluri pentru îngrijirea copiilor nevoiași (între 3 și 6 ani) și un atelier de croitorie, precum și un altul de confecționare a veșmintelor bisericești; Societatea și-a sporit în continuu fondurile prin donații
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
convingă despre identitatea românească a familiilor. A intrat personal prin mânăstirile catolice și s-a convins câte fetițe române se aflau în ele; mai departe, a cerut să i se facă cunoscut numele elevelor greco-orientale române de la școlile medii și poporale din Viena. De ce acest demers a fost tare important, se află mai departe: În trei mânăstiri au fost peste 60 de fetițe internate, care după informațiile trase, nu primeau nici o instrucțiune religioasă românească, ci se creștinau tot în sens romano-catolic
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
Națională de la Alba Iulia, unde a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român la 1 Decembrie 1918. Pe 11 decembrie 1918 a fost numit Consilier de Legație la Budapesta , unde a funcționat pe durata de existență efemeră a Republicii Poporale Maghiare și apoi a Republicii Sovietice Maghiare condusă de Bela Kun. Una din cele mai importante acțiuni la care a participat a fost cea a repatrieirii, la schimb, a membrilor Coloniei Române din Budapesta și a sașilor, cu membrii familiilor
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
VoI. 2) "Coruri din creația compozitorilor clasici". București, Edit. Muzicală, 1961 (în colaborare cu Costică Andrei) "Cărticica mea". București, Edit. Muzicală, 1962 (ediția I), 1964 (ediția a II-a), 1967 (ediția a III-a); "Emil Monția - 111 Doine și cântece poporale românești". București, Edit. Muzicală, 1966 "George Breazul - D. G. Kiriac". București, Edit. Muzicală, 1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
să scrie, iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1 octombrie 1875) și „Capra cu trei iezi” (1 decembrie 1875). Ion Creangă a fost bine primit la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost publicată în numărul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
să scrie,} iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1 octombrie 1875) și „Capra cu trei iezi” (1 decembrie 1875). Ion Creangă a fost bine primit la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost publicată în numărul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]