377 matches
-
monografia Ion Creangă. O biografie a operei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București) își face un titlu de glorie din a combate toate interpretările anterioare. Criticul bate însă uneori la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu toate acestea, sunt emise o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor” a povestitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
îi apar Călătorie în Africa și 24 de ceasuri la Balta-Albă. Încredințat că realizarea unității și a independenței Principatelor putea fi obținută numai cu ajutorul marilor puteri, V. Alecsandri include în sumar Melodiile românești, Prietenii românilor și o serie de „cântece poporale a românilor” din Moldova, Transilvania, Muntenia și Banat, scrieri prin intermediul cărora caută să demonstreze că Țările Române meritau încrederea și sprijinul Apusului. Se disting, de asemenea, poemul în proză Cântarea României și cele dintâi încercări de roman autohton: Serile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
Cf. Ioan Podea, Românii din America, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1912; Ion Iosif Schiopul, Românii din America. O călătorie de studii În Statele Unite, Tipografia W. Krafft, Sibiu, 1913; Idem, Emigrarea În America scrisă de unul care a fost acolo, Biblioteca Poporală a „Asociațiunii”, Sibiu, 1914; Șerban Drutzu, Andrei Popovici, Românii În America, cu o prefață de Dl Prof. N. Iorga, „Cartea Românească” S.A., București, 1926; Christine Avghi Galitzi, A Study of Assimilation Among the Romanians in the United States, Columbia University
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1906. Convins că folclorul constituie temelia pe care se poate dura literatura națională, S. străbate în 1855-1856 satele Horodnic de Jos și Voitinel, de unde adună un mare număr de povești, care aveau să fie tipărite abia peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
niște notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți, 1888; Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971. Ediții: Codicele Voronețean, introd. edit., Cernăuți, 1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și responsabilitățile pe care le avea. P.-P. publică în 1908 o broșură, Probleme teatrale, urmată de alte cărți în care discută, fără pretenții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un lux? (1912), Teatrul la țară (1914). Un poem, Faust și aviatorul (1921), câteva drame și comedii „poporale” precum În seara de Crăciun (1921), Gogu (1922), Între două focuri (1923), culegerile de versuri Pentru cei mici și buni (1919), Poezii (1938) sau de proză, cum sunt Pe pământ udat de sânge și alte schițe (1924), „Meșterul Nicu” (1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
lui N. Petra-Petrescu), Petre Olariu, Radu Mărgean sau Radu Paltin. Textele teatrale compuse de P.-P., utile în vremea când au fost publicate și probabil jucate de actorii amatori din Transilvania, și-au pierdut cu timpul și prospețimea, și interesul. „Poporale” ca intenție, adică adresându-se mai puțin celor cu știință de carte și mai mult oamenilor de la sate, În seara de Crăciun sau Între două focuri sunt, de fapt, comedii ocazionale, fără alte merite în afara unor vagi note de umor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
suplinitor în București, la liceele „Sf. Sava” și „Gh. Lazăr”, apoi ca profesor titular de limba și literatura germană la Seminarul Central și la Seminarul Nifon. Elev fiind, debutase în 1893, la „Gazeta de Transilvania”, cu articolul Codrul în poezia poporală română. Cooptat în 1905 de N. Iorga ca redactor la „Sămănătorul”, devine sufletul revistei, a cărei viață încearcă să o prelungească după demisia, în anul următor, a istoricului. Din 1908 devine și redactor al cotidianului „Minerva”, alături de Ioan Slavici. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
MacMillan, New York Malinowski, Bronislaw, 1993, Magie, știință, religie, Moldova, Iași Manganaro, Marc, 1992, Myth, Rhetoric and the Voice of Authority: A Critique of Frazer, Eliot, Frye and Campbell, Yale University Press, New Haven Mangiuca, Simeon, 1882, Călindariu Julianu, Gregorianu și poporalul roman, Tipografia Alexi, Oravița/Brașoviu Manning, Frank, 1983, „Cosmos and Chaos: Celebration in the Modern World”, În Frank Mander (coord.), The Celebration of Society: Perspectives on Contemporary Cultural Performance, Bowlin Green University Popular Press, Bowlin Green Manoliu, Vlad, 1999, Mic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Politehnica, apoi, din 1879, Facultatea de Filosofie. Este unul din factorii coagulanți ai studenților români din capitala imperială, luând parte la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit. (1982), 637
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stabilit profilul periodicului. A.r., se specifică într-un „anunț de prenumerație”, va tipări, alături de contribuții închinate vieții sociale, istoriei naționale și limbii, literatură originală, traduceri, corespondențe din toate părțile locuite de români, „într-un stil cât se poate de poporal”. Angajamentele redacției acestei „foi beletristice”, reluate în editorialul din primul număr și în anunțurile următoare, vor fi în bună măsură respectate. După ce, în urma unui conflict cu Ioanichie Miculescu, Vulcan se retrage din redacție, partea literară a revistei pierde din vioiciune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
intelectuali din societate, prezentau probleme de artă teatrală, țintind spre educarea auditoriului, sau sinteze asupra evoluției mișcării teatrale românești: Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu, Arta (în special drama) și morala de I. Bunea, Din taina culiselor de Sextil Pușcariu, Catharza de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui badea Simion, Când ceasul bate treisprezece, în Un ceas de șezătoare poporală, Sibiu, 1927, 49-64. Traduceri: John Stuart Mill, Libertatea, Sibiu, 1899; E. Raupach, Sâmbăta morților, Sibiu, 1906; G. S. Petrov, Calea spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori de toamnă”, CL, 1883, 10; Mefisto, „De pe la noi”, F, 1899, 17
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
că artistul își exercită rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd "Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de soarta ei. Sămănătorismul susținea că națiunea constituie societatea naturală. Așa cum scria Iorga: "... Nu există în lume o entitate mai naturală decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trei variante, apărute succesiv în calendarele Societății pentru cultura și literatura română (în 1878 și 1879) și în volum (1880), este menționabilă doar pentru utilizarea elementelor de mitologie populară. Într-un studiu introductiv, Unele puține asupra liricei și epicei române poporale și clasice, autorul afirmă că o literatură națională trebuie să-și afle resursele în cercetarea trecutului și a tradițiilor populare. Pentru o cultură în formare, susține el, influențele străine sunt primejdioase. A scris și câteva articole în care discută folclorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
interesul unui public străin. Jules Michelet în Légendes démocratiques du Nord207 se arăta interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția revistei „Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Manualul de istoria Principatului Moldavei redactat de Ioan Albineț, publicat la Iași în 1845; Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române 7 al lui Ioan V. Rusu (Sibiu, 1865), care trebuie cuplat cu Istoria Ardealului pentru școlele poporali al lui Ioan M. Moldovan (Blaj, 1866). Aceste ultime două manuale, deși cronologic vorbind nu sunt contemporane cu cele publicate în celelalte două principate române, ele aparțin aceleași prime generații de manuale specializate de istorie apărute în spațiul românesc. Condițiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manual de istoria Principatului Moldavei (1845), afirmă exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române (patria însemnând, bineînțeles, Ungaria), V. Goldiș (1896) continuă să susțină atât teza explicită aoriginii pur latine a românilor, cât și teza implicită a exterminării dacilor (p. 17). Față de aceasta, o primă torsiune prin care pozițiile clasice ale paradigmei latiniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei primare rurale: Anul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]