1,621 matches
-
internă și internațională, pe lângă tacticile prezentate anterior, pot fi folosite și altele, cum ar fi: amplificarea stării de panică și instabilitate politică și militară prin răpirea, sechestrarea și asasinarea unor personalități de marcă; organizarea de atentate în locuri publice, dens populate, care să aibă un impact psihologic puternic, să producă panică și nesiguranță în rândul populației, neîncredere în capacitatea statului de a asigura ordinea publică și protecția cetățenilor; organizarea unor sabotaje în întreprinderile de transport și bazele de aprovizionare; distrugerea sistemelor
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
matematică, e că și proprietarii mari dau îndărăt, că moșiile încap pe mâni străine și împreună cu ele influența determinantă asupra sorții istorice a acestei țări. Stările de lucruri din Moldova de nord cată să fie înspăimîntătoare. În Dorohoi, județ puțin populat, au murit într-un singur an (1877) cu 1126 țărani mai mult decum s-au născut, în Botoșani cu 300, tot astfel în Iași, în Suceava, pe când în aproape tot restul țării populația rurală e 'n continuă creștere. Vlașca, Rîmnicu-sărat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primarul trecut zeci de rânduri pe după zăbrelele mănăstirii Văcăreștilor, să întrebe numai a cui e moșia și va afla desigur numele vreunui ilustru amic politic al său. Iar satul în care va vedea semnele curăției și averii, biserica frumoasă, școala populată și cârciuma pustie va afla aproape totdauna că e proprietatea vreunui reacționar, a vreunui Pașcanu, Rosnovanu, Gr. Sturza. Căci degeaba am tăgădui-o: una din cauzele sărăciei țăranului și a relelor raporturi este suplantarea vechei și patriarhalei clase de proprietari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
redactorii "Romînului" n-au ochi de văzut, n-au oglindă în care să se uite. În unele județe populația scade, în cele mai multe stagnează și s-apropie de scăderea absolută, numai în câteva de-a lungul Dunării, prin locuri mai puțin populate, sporește. E verisimil că nici școala nu ajută în contra mizeriei. Ea poate ridica un popor sărac, dar sărăcia dispune de condiții de existență; unde e mizerie acolo condițiile de existență sunt nefavorabile, cel mizer se zbate în zadar, puterile cheltuite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
loc, și tendența de-a emigra e vie în toți. Deocamdată lipsește ținta ademenitoare și mulți nu emigrează decât în alte părți ale Ungariei sau în Bulgaria, căci aci numai e loc pentru ei. Cum vine însă că Ungaria, aci populată, dar în mare parte pustie, retrogradează din deceniu în deceniu în privirea populației sale, că întreaga ei prosperitate economică e lovită de regres? Cifrele ce pătrund penibil în publicitate sunt spăimântătoare, nici acum, în anul cel bun, nu se vede
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aceste fenomene nu se opun unul altuia, în blocuri separate într-o parte naratorul personalizat care acționează în mod vizibil și audibil în fața cititorilor și în altă parte directorul scenei, lucrînd în umbră. Mai degrabă, ele alcătuiesc un continuum intens populat cu forme intermediare și de tranziție. Acest lucru este valabil și în cazul distincției dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea auctorială la persoana a treia. Acestea au în comun un narator personalizat, însă unul a cărui prezență și a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cea conservatoare caută să rezolve problemele cu ajutorul mecanismelor economice și politice, și nu cu ajutorul solidarității morale. Astfel, dacă i-am da fiecăruia posibilitatea să se realizeze, orice altceva se va rezolva de la sine. Numai că lumea acestor ideologii nu este populată. Această lume ideologică este una fără familii. Este de asemenea una fără cartiere, comunități etnice, Biserici, orașe și municipii, chiar națiuni (privite ca opuse statului)" (Bellah, 1998: 16). Lumea vie care lipsește în aceste ideologii este locul în care comunicăm
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
puternic exogamă. Și aceste aspecte sunt argumente în favoarea ideii unei tradiționale existențe a satelor compuse din mai multe familii în România. Satele devălmașe ofereau o soluție alternativă la problema defrișărilor, a economiei pastorale și a insecurității într-o zonă puțin populată. De aceea nu erau motive pentru organizații de tip zadruga. Existau structuri sociale diferite ce îndeplineau cam aceleași funcții. Rămânea de văzut care au fost consecințele. Chirot consideră hazardate ideile celor care caută consecințele existenței zadruga pentru Yugoslavia. Însă chiar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Traian Băsescu din funcția de președinte. Schimbându-și tactica, Traian Băsescu nu a mai demisionat după votul din Parlament, ci a decis să joace cartea victimizării politice. După un discurs nu tocmai reușit, ținut, într-o Piață a Universității puțin populată, chiar în seara de 19 aprilie, în care și-a motivat renunțarea la demisie prin faptul că până când Curtea Constituțională va constata oficial suspendarea sa, continuă să fie președintele României, Traian Băsescu și-a intrat perfect în noul său rol
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
încât, la un moment dat, se putea spune: nu se dezvoltă China, ci companiile străine aflate în China. Ceea ce era și nu era adevărat. Era, întrucât companiile dețineau o pondere impresionantă atât în producția, cât și în exportul celei mai populate țări ale lumii. În același timp, China ca atare se dezvolta, și se dezvolta potrivit unei strategii care îngloba companiile străine ca simpli actori într-un proces de mult mai mare anvergură. Încât, atunci când și-a etalat întreg potențialul, China
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de secol mai târziu, această discrepanță s-a dublat, raportul ridicându-se la 35... Numai un număr mic de țări a avut ritmuri de creștere rapidă și susținută în ultimele decenii, între acestea numărându-se China și India, cele mai populate țări ale lumii. Din moment ce numai aceste două țări dețin o treime din populația lumii, atunci și statisticile globale arată că inegalitatea dintre oamenii planetei s-a atenuat. Cu toate acestea, atunci când cele două țări, mai ales China, sunt excluse din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a intrat într-un lung proces de stagnare. Ceea ce a pus capăt discuțiilor despre competiția economică americano-niponă. Nu trebuia să se apeleze la o asemenea analogie și dintr-o perspectivă geopolitică. Japonia este un "pitic geopolitic". China este cea mai populată țară a lumii și a treia țară din punct de vedere al suprafeței. În același timp, și modelul de capitalism pe care l-a îmbrățișat China este diferit de cel japonez. Am mai vorbit despre dezechilibrele comerciale dintre China și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
țării. Nu ne putem da seama dacă acest lucru este considerat subînțeles ori neimportant. Din punctul nostru de vedere, datele naturale joacă în cazul acestei țări un rol mai important decât suntem înclinați să considerăm sau să acceptăm. Cel mai populat stat al lumii cu peste 1,3 miliarde de locuitori, ceea ce înseamnă aproape o cincime din populația globului este al treilea ca suprafață, după Rusia și Canada. Având 20% din populația lumii, China ocupă 7% din suprafața globului. Deci din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
uităm, provincia Xinjiang are graniță directă pe o lungime de circa 30 de kilometri cu Afganistanul. Cohen 187 sesizează corect că unul dintre dezavantajele cu care se confruntă China în această regiune este acela că partea ei dezvoltată și intens populată se află situată la mare distanță, în timp ce zonele populate ale țărilor vecine sunt plasate lângă granița chineză, ceea ce le sporește, implicit, influența. 6. "Istoria unei țări stă în geografia sa" Când vorbim de caracteristicile naturale ale unei țări, nu avem
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de circa 30 de kilometri cu Afganistanul. Cohen 187 sesizează corect că unul dintre dezavantajele cu care se confruntă China în această regiune este acela că partea ei dezvoltată și intens populată se află situată la mare distanță, în timp ce zonele populate ale țărilor vecine sunt plasate lângă granița chineză, ceea ce le sporește, implicit, influența. 6. "Istoria unei țări stă în geografia sa" Când vorbim de caracteristicile naturale ale unei țări, nu avem în vedere doar portretul geografic al statului respectiv (poziție
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dezaprobare cvasi-generală pe toate meridianele lumii și au provocat o vizibilă izolare a Chinei pe plan internațional. Au urmat doi-trei ani de reașezări interne, în care China apărea din nou ca o necunoscută. Ce va face, în continuare, cea mai populată țară a lumii? Va persevera pe drumul pe care îl inaugurase sau se va reîntoarce la mecanismele și sistemul de conducere economică de care se desprinsese așa de greu? În 1992 începe faza liberală a economiei socialiste de piață, care
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este ritmul ei de dezvoltare în ultimii 30 de ani. Un ritm care impune prin intensitate, prin durata, am putea spune, istorică sunt, totuși, trei decenii de creștere neîntreruptă -, dar și prin realitatea socială unde are loc, în cea mai populată țară a lumii. Chiar și în perioada crizei, ritmul a rămas constant și, în orice caz, a fost mult mai mare decât al altor țări. După cele mai multe evaluări, un asemenea ritm se va menține pentru o perioadă destul de lungă, de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
punct de vedere al încrederii, chinezii se află la un punct de maxim. Sunt 30 de ani de succese care legitimează o asemenea stare de spirit. La care se adaugă modul în care țara a făcut față crizei. Cea mai populată țară a lumii a avut cel mai mare ritm de creștere economică în timpul crizei. Până acum se vorbea despre două locomotive globale ale creșterii economice: SUA și China. Cel puțin pe perioada crizei, lumea a funcționat cu una singură, cea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
deci cu 30 de milioane mai mult decât cea a Japoniei) și va avea 210 milioane în 2020 (aproape dublu față de populația niponă). De ce am ales comparația cu Japonia? Pentru că la mijlocul secolului trecut această țară figura printre statele cele mai populate ale lumii. Datorită faptului că evoluția ei demografică a fost lentă imediat după aceea, iar astăzi suntem chiar martorii unei contracții demografice, Japonia este rând pe rând întrecută ca număr de locuitori de către Indonezia, Pakistan, Nigeria, Bangladesh, urmând ca în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a avut rolul ei, dispun de sume uriașe și reprezintă instrumente prin intermediul cărora statele respective își promovează politica investițională. Ca să nu mai amintim de faptul că ridicarea Chinei s-a produs în plin proces de afirmare a globalizării, cea mai populată țară a lumii dovedind o rară abilitate în a folosi avantajele noului proces. Nu ar fi o exagerare să considerăm ridicarea Chinei un simbol al valorificării inteligente a contextului creat de procesul globalizării. În plus, China beneficiază și de o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ajuns să-l simbolizeze. Aproape nimeni nu mai pune la îndoială faptul că această țară va deveni, într-un deceniu sau două, puterea economică numărul unu a lumii. Problema este de timp. Sunt autori care consideră că ridicarea celei mai populate țări ale lumii este atât de masivă, cu implicații atât de mari, încât ea nu poate fi analizată doar pe relația cu SUA. De pildă, într-un articol din Foreign Affairs, John Ikenberry propune două etaje de analiză. Analiza raportului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
la echipe eficiente de tehnicieni cadastrali care merg pe teren și transformă haosul proprietății colective În mici ferme ordonate. În realitate lucrurile stăteau altfel. De fapt, visul unor câmpuri dreptunghiulare uniforme se realiza cât de cât numai pe teritoriile nou populate, unde administratorul Întâlnea puțină rezistență geografică sau socială. În rest, reformatorii eșuau de obicei, În ciuda presiunii enorme de a crea ferme complete. Existau și consolidări neautorizate, deși acest lucru era interzis, după cum erau și „consolidări pe hârtie” - cazuri În care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că fondatorii Brasíliei, În loc să conceapă un oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun că aici nu sunt „colțuri de stradă”, referindu-se la faptul că nu există intersecții complexe, situate În cartiere populate, unde să se afle locuințe, cafenele și restaurante, dar și locuri de recreere, birouri sau magazine. Chiar dacă Brasília satisface În mod eficient anumite nevoi umane, separarea funcțională a locului de muncă de locuințe, de spațiile comerciale și de cele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a populației rurale tanzaniane era În afara controlului statului din punct de vedere al lizibilității și aproprierii. La momentul obținerii independenței, se estima că 11 din cele 12 milioane de locuitori de la țară trăiau „răsfirați” pe Întregul teritoriu. Cu excepția zonelor dens populate situate În munți, unde vremea este răcoroasă și umedă și unde se cultivau și se comercializau cantități importante de cafea și de ceai, cei mai mulți trăiau dintr-o agricultură de subzistență sau din păstorit. O mare parte din ceea ce vindeau ei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
viață și de lucru al oamenilor Îi va transforma profund pe aceștia. Lui Nyerere Îi plăcea să pună În contrast ritmul de lucru autonom și lipsit de strictețe al cultivatorilor tradiționali cu disciplina interdependentă și strictă din fabrici. Satele dens populate, cu regim de producție cooperatist, aveau să apropie populația tanzaniană de acel ideal. Este de Înțeles că locuitorii de la țară ezitau să se mute În noile comunități planificate de stat. Experiența lor trecută, fie de dinainte de independență, fie de după obținerea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]