1,339 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, PORTIȚA VISELOR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului EUGEN DORCESCU PORTIȚA VISELOR Pentru Leonard Într-o seară, când toți se risipiseră care-ncotro și-o lăsaseră singură în grădinița din fața casei, Octavia
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, PORTIȚA VISELOR Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului EUGEN DORCESCU PORTIȚA VISELOR Pentru Leonard Într-o seară, când toți se risipiseră care-ncotro și-o lăsaseră singură în grădinița din fața casei, Octavia văzu, la un moment dat, cum înaintează spre ea, pe alee, desprinzându-se din umbra scării, o broscuță nemaipomenit
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
am crescut, continuă broscuța, a dat necazul acesta peste mine. Dar hai să ieșim din curte, să putem vorbi în liniște. Cotiră agale spre livadă și ajunseră la gard. Acolo broscuța dădu la o parte niște ierburi și descoperi o portiță cu două verigi de care atârna un lacăt mic, argintiu. Se aplecă în iarbă, luă o cheiță și lacătul se desprinse. — Așa! zise broscuța. Treci tu mai întâi, apoi trec și eu. Trebuie să încuiem portița pe partea cealaltă. E
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
ierburi și descoperi o portiță cu două verigi de care atârna un lacăt mic, argintiu. Se aplecă în iarbă, luă o cheiță și lacătul se desprinse. — Așa! zise broscuța. Treci tu mai întâi, apoi trec și eu. Trebuie să încuiem portița pe partea cealaltă. E și acolo un lacăt. Cheița o s-o ascundem în iarbă. Tu să nu uiți unde o punem, ca să poți intra când te-ntorci. Octavia se strecură dincolo de gard (portița era mică-mică, tăiată cam până la jumătatea scândurilor
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
apoi trec și eu. Trebuie să încuiem portița pe partea cealaltă. E și acolo un lacăt. Cheița o s-o ascundem în iarbă. Tu să nu uiți unde o punem, ca să poți intra când te-ntorci. Octavia se strecură dincolo de gard (portița era mică-mică, tăiată cam până la jumătatea scândurilor), urmată de broscuță, care încuie portița și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
acolo un lacăt. Cheița o s-o ascundem în iarbă. Tu să nu uiți unde o punem, ca să poți intra când te-ntorci. Octavia se strecură dincolo de gard (portița era mică-mică, tăiată cam până la jumătatea scândurilor), urmată de broscuță, care încuie portița și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de septembrie! exclamă broscuța. De fiecare dată când ajung să le văd, mă năpădește
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
merg uneori, noaptea, să văd curtea, dar nu mă prea trage inima. Mai mult îmi place la voi, e mai frumos, sunt multe flori, mai ales tufănici, care-mi sunt foarte dragi. De aceea am meșterit, ajutată de castorul Haralambie, portița și lacătul... Pe negândite au ajuns la râu. Aici era mai răcoare, pietrișul se vedea, alb, până departe și luna se bălăcea în adânc, plină, netedă, zâmbitoare. — Ce minunăție! șopti Octavia. — E frumos, nimic de zis, confirmă broscuța. Uite, lângă
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
i se făcuse somn? — Tot, răspunse broscuța. De altfel, văd că moțăi. Trebuie să te culci. Și eu sunt obosită... Apropo, știi să te întorci singură, pe potecuțele pe care am venit? — Asta-i bună! Firește. — Te descurci și cu portița și cu lacătele? — Bineînțeles. — Ești sigură? — Absolut sigură. Nu-ți face griji. Atunci, noapte bună. — Noapte bună. Se despărțiră. După câțiva pași, când broscuța tocmai se pregătea să sară în apă, Octavia se opri: Când ne mai vedem? strigă ea
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Nu știu, rosti broscuța. Dar o să mai vin. Tot așa, pe înserat, înainte de răsăritul lunii. După care își luă avânt și, despicând apa, dispăru în adânc. Octavia porni în grabă spre casă, ajunse cu bine, se descurcă de minune cu portița și, strecurându-se în așternut, adormi numaidecât. A doua zi se trezi târziu, aproape de amiază. Ceilalți se sculaseră de mult, li se auzeau glasurile prin curte și prin odăile vecine. Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Când să coboare din pat, Octavia își aminti brusc întâmplarea cu frumoasa Lina cea preschimbată în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
în broască. Se îmbrăcă în grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din volumul Eugen Dorcescu, Basme și povestiri feerice, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 227 - 236) Referință
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din volumul Eugen Dorcescu, Basme și povestiri feerice, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 227 - 236) Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Portița viselor / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1387, Anul IV, 18 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > COLO-N MUNTE, LA IZVOR Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului Bădiță, bădiță, ai trecut de-a mea portiță și te-ai dus, și te-ai tot dus, colo-n deal, către apus, colo-n munte, la izvor... Ți-era sete, ți-era dor?! Din fereastră, te priveam, pașii toți, ți-i număram nu știam.... să-ți ies în
COLO-N MUNTE, LA IZVOR de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349879_a_351208]
-
pașii toți, ți-i număram nu știam.... să-ți ies în cale să te-abat de la cărare? Dar mi-am zis așa-n tăcere ,,Du-te bade, n-ai durere când îți va fi dor de mine am să leg portița bine și-am să dau drumul la câine!..." Du-te bade, mergi cu bine!... http://www.youtube.com/watch?v=RN0DoDZvibw Referință Bibliografică: COLO-N MUNTE, LA IZVOR / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14
COLO-N MUNTE, LA IZVOR de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349879_a_351208]
-
putut să fi pe aproape. Și cum în acea dimineață nu prea avu somn, prăpădindu-se de dorul lui Nerun, ieși la fereastră. Când îl văzu în fața grădinii, Mona pe dată ieși afară din casă, străbătu în fugă drumul spre portiță, nespus de bucuroasă de sosirea iubitului ei drag. Acesta sări peste poartă, o îmbrățișă și-i zise: - Mona mea, îngerul meu drag! A venit timpul să plec din sat pentru ceva vreme, să încerc să câștig ceva bani, ca să-i
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
țină tăinut după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale procuratorului Ponțiu Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare nesperată iar speranțele sale se legau acum de ceea ce el reușise cu multă greutate și sacrificiu să țină ascuns, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acela fuseseră practic inexistente până cu puțin timp mai
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură, (R), Pâlc de porumbi să făcură, Ca un pâlc de porumbei, (R), De-amestecaț’ cu grangurei. Șî
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
mă-nfășoară -să-ți treacă visul dincolo de marginea frigului... cât timp îi ascult vocea știu că pot dezlega neastâmpărul nechezatul lui să-mi ude buzele fierbinți să-mi scuture nisipul de pe coapse, sâni, frunte Sanda,(vecina mea) stă pe băncuța de la portiță privirea-i lucitoare prevestește ploi nisipul nu are timp să i se așeze în păr pe față arămie cu patimă sângele ei așteaptă amurgul în bujori poate este aiurea să cred că doar în ochii ei se scaldă flori de
MAM , ÎN OCHI ÎMI CRESC FLORI DE IRIS! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348193_a_349522]
-
Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Câteodată, omul simte nevoia să evadeze din preajma oamenilor, din preajma societății preocupată până peste cap de problemele personale sau de cele cotidiene, și dorește să aibă o portiță de scăpare pentru a-și soluționa problemele personale, gândurile care-i răvășesc sufletul cu repeziciune, dar nu reușește să și le clarifice în prezența celor din jur. Și ce face omul, ca să evadeze din societate și din lumea plină de
OMUL ŞI UNIVERSUL LOR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347646_a_348975]
-
firav aerul din curțile gospodăriilor pe lângă care trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment dat, în dreptul unei gospodării nu prea arătoase, mirosul lui fin îi consimți că acolo ar fi rost să încerce. Se strecură prin gardul de la portița de intrare în ogradă, trase o raită, în joacă, printre orătăniile din curte, mai mult ostenindu-se, nicidecum să prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
Ce, spune Legea unde anume să faci vânzări? Chiar așa și începe cultura infracționalității, în acest mod care o agravează sub aspect intelectual: Studiezi mai întâi modul formal în care o poți eluda, formezi apoi legiuitori care fac legi cu portițe ce nici nu mai trebuie eludate și, până la urmă, modelul social infracțional triumfând, ajungi la cultura specifică infracționalității. Ca să nu ne ascundem după deget, faptul s-a petrecut acum câțiva ani la Piatra Neamț unde, pe fondul mult mai sever al
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350073_a_351402]
-
morning”! whispers the morning-glory scented air. How are you? A rainbow hâș risen again warming my dream-exhaling feet My eyes learn how to sleep and white drops - like a belated tear - clarify me and shatter against my eyelids. [2] LA PORTIȚA La portița dintre duzi A rămas caleasca goală Pune mama stânjenei Să mă nasc a doua oară. În grădina cea din deal A-nflorit din nou căpșunul Vină-tată! pe cea zare Să mirosi din cer parfumul. Și de-o fi
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
the morning-glory scented air. How are you? A rainbow hâș risen again warming my dream-exhaling feet My eyes learn how to sleep and white drops - like a belated tear - clarify me and shatter against my eyelids. [2] LA PORTIȚA La portița dintre duzi A rămas caleasca goală Pune mama stânjenei Să mă nasc a doua oară. În grădina cea din deal A-nflorit din nou căpșunul Vină-tată! pe cea zare Să mirosi din cer parfumul. Și de-o fi să înflorească
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
cu aceeși batjocură din partea unor semianalfabeți mândrii că fac parte din clasa conducătare a societății. După un curs de postliceală a dobândit o calificare în ale telefoniei dar de batjocură tot nu a scăpat. I-a mai rămas o singură portiță: admiterea la facultate, așa că s-a pus „cu burta pe carte”. Mitru a prins momentul încheind târgul de dependență financiară cu el. Va avea însă să afle, mai curînd decât se aștepta, că „năravul din fire, nu-și are lecuire
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]