16,876 matches
-
Nicolae Prelipceanu stigmatizat înăuntrul meu aceeași uimire intactă din anul 1953 sau 1954 în cabinetul unui medic din Marghita unde lumina soarelui nu pătrundea niciodată geamurile acoperite cu draperii negre și grele două mari portrete alături singurele ferestre deschise o fetiță cântând la vioară și o tânără doamnă tatăl meu mi-a explicat mai târziu am auzit atunci cuvântul lagăr pentru prima oară trecusem cu trenul de mult prin Dobrogea lumea se uita noaptea cu
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
prima oară trecusem cu trenul de mult prin Dobrogea lumea se uita noaptea cu groază la ochiurile de apă întunecată de-acolo dar cuvântul lagăr nu-l mai spusese nimeni în fața mea medicul de la Marghita va fi murit de mult portretele vor fi dispărut și ele în vârtejul vremurilor mama și fiica asasinate într-un lagăr german au rămas două unități dintr-o cifră nesfârșită iar eu car în spinare și astăzi tragedia lor uneori parcă îmi iese iarăși tatuajul pe
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
Luci, Copacul Fericirii, minimausoleul lui Coco, papagalul poliglot, din sufrageria lui tanti Ema, stația Dor Mărunt a autobuzului 666, banca verde din parc pe care e scrijelit TITI + GINA = LOVE, biserica popii Bilanț, cu acoperișul din foiță de platină și portretele actorilor de la Hollywood în locul sfinților din icoane și de pe pereți, Trabantul în care Jimmy a locuit non-stop 497 de zile, record mondial, Muzeul Jucătorilor de Table, tomberonul poetului Dudu, acoperișul blocului pe care făcea plajă Mimi cînd era mică, subsolul
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
Gheorghe Grigurcu Portret de poet Cîteva sclipiri pe pomeții obrajilor îngemănînd timida delicatețe cu puterea prezenței o șuviță de păr plimbată mereu pe frunte cum o ramură-n vînt o voce ușor nesigură căutînd totuși din cavalerism să-și dea replica un nas
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
că pereții și ușile Erau pavazați, ca paraclisurile, cu icoane: Femeia Ceea cu Puradelul la sân și de-a bușile, Prin toate luminoasele saloane, înfipte-n creierul meu ca ploșnițele și căpușile; în gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din Carele Sunt Cântă însuși Orpheu
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
își vede limpede pasul în lumina zilei ce abia a început să se reverse - să împingi poarta să lași în urmă și amintiri și regrete și clipe fericite și hăuri negre și tot ce putea cândva nelămurit să te lege Portret mișcat Ultima dată a fost văzut pe o stradelă vetustă alergând cu ochi dilatați înăuntrul lui și strigând fără să-și miște buzele după cineva sau după ceva care poate nici nu exista decât în mintea sau în inima lui
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
valiza în mână, pun piciorul pe scara avionului și mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
pe scara avionului și mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la debarcare. Te pomenești c-o să-nceapă să-și pună portretul și-n tramvaie, poate și-n closetele publice! Mă duc spre locurile din mijloc, în avionul gol. Aleg un loc la fereastră. Deschid compartimentul de bagaje, arunc valiza în el. Mă așez. Intră și ea în avion - zăresc, printre costumele
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
n-auzi bine? Acum nu mai e calm. îi lucesc ochii cu o enervare rece și reziduală, o are în el, la îndemână când are nevoie de ea. Mă uit repede la fata în roz. Acum, are trăsăturile omului din portretul înrămat. Acum, arată ca el, e el. Apăs pe butonul de salvare (nu te pune cu țiganul sistemului). La un pas în spatele hindusului, fata așteaptă cu o mână deja scotocind în poșetă. Pachet de țigări Pall Mall fără filtru. Brichetă
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
fiecare cuvânt pe care-l pun pe hârtie. Zidul invizibil... tu faci parte din el - îi spun. Chiar dacă nu vrei să fii parte din zid, tot faci parte, fiindcă zidul e el -aici indic cu bărbia spre prova avionului, cu portretul înrămat purtat la douăsprezece mii de metri altitudine, prin aerul furtunos. Alarmele mele sună, sună, dar n-au efect. Ba chiar adaug: de trei ani, de când a vizitat Nixon România, așteptăm să se dea jos zidul. Dar nu se dă
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
să mă mai poți opri. Luna e plină cu mine, îmi poartă corpul, într-un glob de plastic în care ninge continuu și povestea nu are sfîrșit. Vin spre tine. Vin călătorind prin oraș, în burta rece a lunii pline. Portretul tău sau Cînd mi-ai povestit despre Gertrude Tu ești cel care salvează puii de pisică de la moarte. Tu ești cel care salvează puii nedoriți, pe care oamenii îi aruncă în apă dimineața de tot, cînd noaptea stă să plece
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
arată multe și ascund puține Din farmecele tale fără minte, Picioarele-n cizmoance lungi să-ți țină, Și-o bluză pe sîni mici avînd drept pază Să poți urca prin turnuri de castele Pe coridoare vechi ce delirează În mari portrete revărsînd dantele Și blănuri moi, cînd doamnele din ele Coboară să plutească pe podele..
Dragostea-și are grijile-i mărunte... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7730_a_9055]
-
înțelegem de ce atâta modestie și discreție din partea unui intelectual din elita ardeleană, a unui critic și eseist tobă de carte, care se livrează premeditat izolării, ruperii de centru și implicit de cititorii din fostul regat. Mulțumindu-ne doar cu excelentul portret spiritual pe care i-l face pe Internet Al. Cistelecan, definitoriu pentru stil și om, să purcedem deci la comentarea acestui eseu, al cărui obiectiv este Mircea Zaciu ( 27 august 1928, Oradea - 2000, Cluj), mai exact o lucrare a acestuia
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
limba în care dialoghez cu mine însumi -, deși multe din citatele din jurnalele mele despre cursul epilepsiei lui, care l-a ucis în 2003, au fost scrise în engleză și a trebuit să le traduc pentru a le introduce în Portretul lui M. Despre tribulațiile lingvistice ale exilului am scris recent, la cererea lui Norman M., care îngrijește o antologie pe tema "scriitori români despre scris" pentru o editură universitară americană. Acest text nu e nelalocul lui în harababura de fragmente
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
cîmpului ars. Iarba a fugit de mult din cenușă, S-a ascuns în pămînt și așteaptă să crească cu firul în jos, Pe cealaltă parte a lumii. O pădure cu rădăcinile-cer Nu i se poate arăta decît Celui ce crede. Portret tărziu Pe ochii mei se așează O plasă argintie; noaptea țese arcade de ceață Pe rîuri de fum. Nu mai vreau altceva. Patetic, sună clopotele de aburi, Tîrziu coborîte peste auz. La rădăcina părului Argintul greu al lunii adînc plecată
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
adunînd pletele risipite pe umerii strînși în argint Pînă la brațele lăsate în greutatea spadei. O lună somnoroasă abia simțită O lună de fum o lună aburind de melancolie Mă așează pe munții ei albi - Cavaler cu armura de cețuri - Portret Posibil pămînt al nopții Pe raiul nemișcării, încremenită viața din mine sta să tacă, Și zbor din mine Spre porți de negăsit altminteri, Mareea ierbii mă cere: " Să nu te vadă nimeni" - Sila apei de pămînt - Ea rămîne în frunzele
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
mă tulbură, dîndu-mi senzația unei punți inefabile, unei tainice și subtile învecinări. S-a întîmplat apoi, ca student al Facultății de Filologie din București, să petrec ore numeroase și fertile pe băncile amfiteatrului "Alexandru Odobescu", ocrotit cu noblețe de un portret al domniei tale. Mai tîrziu, ca profesor al aceleiași facultăți, portretul îmi veghea exercițiul didactic și mă ajuta să-i pilesc asperitățile, evocîndu-mi constant versurile lui Horațiu, citate în Psevdo-kinigheticos: Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci, Lectorem delectando pariterque
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
învecinări. S-a întîmplat apoi, ca student al Facultății de Filologie din București, să petrec ore numeroase și fertile pe băncile amfiteatrului "Alexandru Odobescu", ocrotit cu noblețe de un portret al domniei tale. Mai tîrziu, ca profesor al aceleiași facultăți, portretul îmi veghea exercițiul didactic și mă ajuta să-i pilesc asperitățile, evocîndu-mi constant versurile lui Horațiu, citate în Psevdo-kinigheticos: Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci, Lectorem delectando pariterque momendo 2. Se spune că oamenii nu dispar definitiv decît atunci
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
Nu cred că l-au preocupat vreodată altfel decît în treacăt și de circumstanță. Adevărata problemă identitară a lui Eugen Ionescu este cea de om. Ioana PÂRVULESCU 1 Se pot consulta jurnalele lui Octav Șuluțiu, în care Eugen Ionescu are portretul cel mai amănunțit, Arșavir Acterian, Jeni Acterian, Mihail Sebastian, agendele lui Lovinescu, memoriile lui Simion Stolnicu.
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
a cărții. Ali (Karl Wilhelm), fratele mamei autorului imanent, s-a înrolat voluntar la 26 de ani, a ajuns în lagărul de la Neuengamme și scrie acasă cu nostalgie. Vik Capesius face curte și mamei autorului implicat. Ea îi schițează un portret din amintiri: era violent, rece, lucid, greoi, urât, probabil și cu sânge țigănesc, bun dansator. În prezența lui, mama, Eri, l-a cunoscut pe tatăl "naratorului", într-o excursie la munte, în Harghita, de Anul Nou. Mai apar Amy, bunica
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
alb și prietenos, cravata cu ac de aur și lanțul de la ceas de care atârnau două medalioane peste vesta de stofă englezească, da, Herr Schachter amintea, prin siguranța de sine, de prestanța lui Gustav Wilhelm S., care privea din rama portretului său în camera de zi a casei mele părintești. Pavajul aleii pe care am trecut cu taxiul, îndată după sosirea mea la București, pentru a ajunge la casa în care aveam să locuiesc, era spart chiar în mijlocul drumului. Pietrele smulse
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
nuanțată a fotbalului. Informat până în cele mai mici detalii, exagerând numai în expresie, nu și în idee, Traian Ungureanu se mișcă cu dezinvoltură în acest spațiu alternând perspectivele și scriind capitole întregi de manual de fotbal, cronici de partide istorice, portrete de fotbaliști, antrenori și președinți de club într-o suită de istorisiri cu și despre fotbal, devenit mai mult decât un personaj: un capitol de istorie. Fotbalul a influențat istoria așa cum și istoria și-a pus amprenta asupra lui. Plină
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
posedă aceeași irezistibilă forță de convingere, indiferent de dimensiunea scrierilor, fie ele miniaturi poetice, cum este evocarea de față, fie opere de amplu suflu epic, cum este romanul amintit, pe care le-o conferă stilul inconfundabil al unui mare scriitor. Portretul de familie din fotografie se transformă treptat într-o poveste, pentru că este nucleul ei iradiant, este partea cea mai luminoasă a unui trecut mereu latent, deși estompat de vreme și aproape pierdut în uitare, este aura de mister a existenței
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
lui Henry James, și îi mai lipsește jumătate din mâna dreaptă și o parte din braț. Gulerul rochiei albe trebuie să fi fost de dantelă. Pe umăr se văd degetele tatălui ei. Când am cunoscut-o, era singura supraviețuitoare a portretului și nu-i lipsea nici o mână. Părinții ei mă priveau din două tablouri cu rame negre, gravi, intransigenți, străbunicul avea o expresie de uimire. Eu mă jucam cu decorațiile lui, păstrate într-un dulap. După cină, făceam o partidă de
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]