772 matches
-
categoriei de gen devine posibilă prin referința la procesele de cyborgizare umană, astfel încât noțiuni precum „masculin” sau „feminin” devin inoperabile în noua contextualizare culturală electronică. Putem vorbi, astfel, în cadrul acestui ultim tip de cyberfeminism de o direcție postfeministă care, în loc să portretizeze femininul (cu diferența specificăă, încearcă să contureze postfemininul, o calitate identitară care nu mai disociază între feminin și masculin. Această mișcare nu este lipsită însă de paradoxuri, în contextul în care se admit în continuare ipostazierile masculine și feminine și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani"112 Natura personificată este portretizată prin intermediul metonimiei ("frunza", "umbra"), paralelismul negativ prezentând integrarea în universal: "Pădure, dragă pădure, / Nu mă mai spune la nime` / C-am vărat o vară-ntreagă / Cu mândruța lângă mine, / Las` să mă spună frunza / Că ea mi-o ținut umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la uscat. / Ciubote din ea să fac, / Să-mi trăiesc viața cu drag."225 Împletirea planului narativ cu notațiile descriptive pune în evidență atitudinea de acceptare în fața "marii treceri", singurătatea asumată în fața morții, ca resemnare, fiind ilustrată de inversiunile care portretizează petrecerea din această lume ("neagră singurătate", "pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne, urât, / Când vin sorții de murit: / Te despărțește de lume, / Te lasă singur în vânt / Și te-amestecă-n pământ, / Te duce la țintirim
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai bine ca oricare/ să te ferească de singurătate". "Văzduhul virgin" este poemul care definește spațiul spiritual al poetului. Odată cu înaintarea în vârstă, i se definește spiritul balcanic, în care îl vedem parcă pe Nastratin Hogea, înțeleptul, așa cum l-a portretizat Ion Barbu: "Balcanic și greoi trăiesc,/ Cu mari genunchi în foc drăcesc,/ Cu părul ruginit în plopi." Un spațiu important în volum este destinat și evocării satului și copilăriei. "Copilul în vin" evocă un obicei cunoscut, frământarea strugurilor în butoaie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
suspect pentru poliția politică autohtonă sau sovietică, după apariția romanului " Cel mai iubit dintre pământeni"". Ajutându-se cu mărturiile din "Viața ca o pradă" (autobiografia anilor de formație, geneză a operei și confruntare cu sine a romancierului), autorul "Galaxiei Eros" portretizează viața și opera lui Preda ca pe o istorie a unei vocații, dublate de o conștiință a propriei valori, artistice, umane, morale. În numele căreia Marin Preda și-a îngăduit să fie un mare însingurat, iubitor de oameni, cu siguranță (prieteni, scriitori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a.m.d. Acuzat de crimă, de vreme ce totul pleda a face din el un țap ispășitor fără cusur (vezi romanul pe aceeași temă al lui B. Malamud), Zahei este condamnat la ocnă. Descriptor în linie dostoevskiană al bolgiilor subterane, V. Voiculescu portretizează conglomeratele sufletești de inocență și promiscuitate, de puritate și perversiune. Antologia de texte voiculesciene comentate cuprinde două părți. Cea dedicată poeziei se remarcă prin analiza aplicată, didactică a unor texte menite să argumenteze evoluția unui poet autentic, de la "Ploaie mare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
jurnale din teatrul românesc al ultimelor decenii. E o carte care are tot ce trebuie: umor, tristețe, alonjă culturală, întîmplări cu oameni de teatru, sarcasm social-politic, sinceritate. E o carte serioasă care se-ntinde pe trei decenii deloc plicticoase: sînt portretizați mari actori, e demascată o epocă a tiraniei și a penuriei (1971-1989), se fac referiri la odioasa de cenzură, la inerentele umilințe cotidiene ale cetățenilor României... epocii de aur. E greu de sintetizat un volum atît de greu (la propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Focșa ne spune că nu au avut un urcuș ușor; dacă ar fi să ne gîndim numai la V.I. Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care încurcau / încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, în... doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
având o tonalitate imperativ-ultimativă, monologică, dezlănțuită și totodată epică, analitică, poematică. Caracterizarea personajelor are loc prin implicare și transfer emoțional și, când e cazul, printr-o redutabilă obiectivare realistă în abordarea moravurilor, ambianțelor și tipologiilor oferite de Italia zilelor noastre, portretizate incisiv și memorabil. Forța stilistică a autoarei rezidă în vizualizarea exactă, chirurgicală și totuși mereu în răspăr, a miilor de detalii fizice, anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite interioare și climate. Fapt e că naratorul-protagonist are
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în falange/ m-au atras în adâncul unui vârtej de patimi,/ de păcate,/ de miracole,/ de mântuiri./ Miraj/ sau partitură a diavolului/ neprihănire a lanțului/ ferecat la încheietura-mi/ înzidind dimineți lacustre" etc. Cel care îi cade în mreje, călăul (portretizat în ciclul intitulat chiar călăul neființei), nu apare la rândul lui atât ca un sinistru mesager mereu amânat al morții, cât ca un straniu celebrator al vieții. Poemele precum tăcerea călăului, balada celui uitat pe eșafod, crucifixion sau călăul în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lampă ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 205). Nucleul intratextual al acestei structuri construite din două serii paralele este dat de prezența sinecdotică sau doar imaginată a viorii. Instrumentul muzical nu este vizualizat, dar sunetul este perceput cu precizie, iar instrumentistul este portretizat cu risipă de detalii, care desăvârșesc în convergența lor grotescul tabloului. (H5a) Dintr-o crâșmă deschisă s-auzea o vioară (s.n.) schigiuită.[...] Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ea, devin și ele, implicit, o cale de închinare a jertfei. Asemenea fericitului Pavel, care "întru toate poslaniile sale și mai ales la începuturi dă mulțemită lui Dumnezeu de toate" (model perfect pentru predoslovia ce marchează începutul cărții), autorul se portretizează în chipul celui ce aduce slavă și oferă cartea ca mulțumire pentru binefacere, cu bucurie și asumare vorbind, implicit, de pasiune, el fiind "iubitoriul de ostenele", precum Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei se definea la finalul unui important volum tipărit și prefațat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o "fascinație subtextuală către exotic", în timp ce sentimentul de anxietate ce decurge din "concepția distopică asupra viitorului" la Baudrillard este înlocuit cu un "entuziasm pozitiv pentru exces"453. Această interpretare contrastează cu majoritatea comentariilor pe marginea conceptelor discutate, și care îl portretizează de obicei pe Baudrillard sub semnul unui nihilism apocaliptic, care nu oferă nici o speranță pentru ceea ce s-ar numi "reinventarea" realului. 5.2. Succesiunea simulacrelor 5.2.1. Sfârșitul mitului originii Conceptul de hiperrealitate nu poate fi înțeles în lipsa unei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imaginea și puterea 457. Baudrillard sugerează în această manieră că un scop inerent ordinii interne a simulacrelor este acela de a produce un sistem universal de putere și control. Al doilea tip de simulacru apare o dată cu revoluția industrială și este portretizat în seriile industriale; diferența dintre primul tip de simulacru și cel de-al doilea este reliefată de către autor prin comparația dintre sistemul automat (l'automate) și robot (le robot) dacă primul i se pare că rămâne analogul omului și încă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de muncă excesivă și alcool, nu mai este subiectul artistului de azi"1. Reprezentanții noii direcții își stabilesc noi repere tematice, "degeneratul" pe care medicina alienistă îl prezenta drept exponent al unei fenomen degeneraționist la scară continentală, iar naturalismul îl portretiza brutal, determinist, ca prizonier al mediului mizerabilist și al tarelor ereditare dispare din atenția lor, iar odată cu el și interesul pentru un anumit segment social defavorizat și pentru o anumită dinamică socială asociată modernizării și progresului. De asemenea, interesul pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemărginit Și nu calcă iarbă străină? Sufletul mamei.” („Ghicitoare fără sfârșit”) Eul liric vierist insistă asupra detaliilor fizice
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
didactic ce era și slujitor al bisericii era obligat de lege să nu primească decât un salariu). În această perioadă, diaconul învățător nu stă departe nici de politică, susținându-și cu aplomb și înfocare ideile. Iacob Negruzzi, în Electorale îl portretizează sub numele literar de Părintele Smântână, devenit apoi celebru. Criza familială se acutizează în momentul în care soția, tot mai mult atrasă de egumenul călugăr Isaia Vicol Dioclias, va părăsi căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
au împărtășit din experiențele și gândurile lor. La începutul carierei mele, am ajuns să apreciez truismul că informațiile insuficiente reprezintă un lucru periculos. Scriind această carte, am știut că voi aborda subiecte volatile. M-am temut că aș putea să portretizez credințele religioase într-un mod eronat, să înțeleg greșit unele părți ale istoriei, să jignesc oamenii în mod neintenționat sau să omit abordarea unor probleme evidente. Cu alte cuvinte, aveam nevoie de ajutor. Pentru aceasta am apelat la prieteni mai
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ai intereselor naționale americane, exprimând același mesaj pentru întreaga Americă solidară.617 Unul din cei mai importanți actori ai scenei comics americane, Jack Kirby, părintele multor super-eroi longevivi și influenți, afirma despre acea perioadă: "am încercat să ajut în război portretizând vremurile prin personaje; spuneam ce îmi trecea prin minte și eram foarte patriot".618 În martie 1941, Kirby (născut Jacob Kurtzberg, schimbându-și ulterior numele pentru că vroia "să fie american"), împreună cu Joe Simon, îl creează pe Captain America, super-soldatul american
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
personaje (Bugs Bunny, Duffy Duck, Porky Pig) să ironizeze și să hărțuiască cel de-al Treilea Reich și Wehrmacht-ul. Efortul este total, activismul obligatoriu, iar în context propagandistic, în banda desenată este deformată atât istoria, mai ales a germanilor, portretizați drept proști, răi și războinici, cât și realitatea prezentă (contribuția aliaților la efortul de război fiind minimizată în mod vulgar), chiar dacă temele în vogă în timpul Marii Crize rămân și ele valabile (precum condamnarea lăcomiei marilor industriași).621 Economia de război
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
umilesc politicieni, actori, capi ai crimei organizate, sportivi sau personaje-simbol (Hitler, Al Capone, Frații Marx, Mickey Mouse etc.). După 50 de ani de procese (fără inculpați), se dovedesc apărate de Primul Amendament, al libertății de exprimare, deși foloseau imaginile personalităților portretizate fără drept de proprietate. Roy Lichtenstein însuși afirma că "sexul poate fi văzut ca absurd dar și comic... Tijuana Bibles au o obrăznicie fermecătoare și inofensivă care portretizează o față ascunsă a vremii lor".662 Această formă de bandă desenată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
apărate de Primul Amendament, al libertății de exprimare, deși foloseau imaginile personalităților portretizate fără drept de proprietate. Roy Lichtenstein însuși afirma că "sexul poate fi văzut ca absurd dar și comic... Tijuana Bibles au o obrăznicie fermecătoare și inofensivă care portretizează o față ascunsă a vremii lor".662 Această formă de bandă desenată a fost cunoscută sub titulatura comix, "x" final avertizând publicul că era vorba de conținut adresat adulților. Denis Kitchen, unul dintre cei implicați în crearea de comix, fondatorul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
671), ridică banda desenată la nivel de artă, în mediul literaților și al universitarilor, câștigând premiul Pulitzer în 1986 pentru seria Maus, poveste autobiografică despre părinții care săi care trecuseră prin experiența Holocaustului (în limbaj alegoric, în care naziștii erau portretizați drept pisici, evreii drept șoareci, americanii drept câini etc.). Spiegelman rămâne unul dintre cei mai importanți avocați ai importanței benzii desenate ca formă de expresie în era post-literată, afirmând că aceasta este însuși "ecoul funcționării creierului", pentru că "oamenii gândesc în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de jos), hispanici (White Tiger), nativi indieni (Red Wolf, Thunderbird), chinezi (Master of Kung-Fu Shang Chi), însă nici pe departe cu succes comparabil cu al eroilor albi (Tony Isabella afirmă că desenatorii și scenariștii întâmpinau dificultăți în a nu-i portretiza condescendent și stereotip pe non-caucazieni, iar Roy Thomas spunea că deși este foarte simplu să convingi un om de culoare să cumpere bandă desenată cu eroi albi, invers era extrem de dificil).677 Cuplul care a dat tonul acestor schimbări și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reticențelor din partea "puritanilor" benzii desenate.717 Unii autori sunt însă de părere că banda desenată canadiană "trăiește" mai degrabă prin instituții (salonul cărții de la Montreal, festivaluri de bandă desenată), decât prin publicații.718 În banda desenată din Australia femeile sunt portretizate rar și de asemenea în mod condescendent (pentru publicul minor ele ar "încetini" acțiunea, iar pentru cel matur, imaginea lor de obiecte sexuale nu ar fi surprinzătoare), într-un simbolism sexual bogat, însă fără contact între reprezentanții celor două sexe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]