777 matches
-
citit și și-a făcut jocul. Poate că e loc și de o mică digresiune anecdotică doar aparent frivolă, care ne arată cum funcționează ironia istorică și care e adîncimea actelor de conștiință ale acestor personaje istorice providențiale: Molotov e portretizat copios de Churchill În memorii - omul-robot, unealta perfectă; nu e foarte clar dacă o asemenea capodoperă i-a ieșit cu mult Înainte sau după ori chiar În timpul unei nopți de beție de pomină cu Stalin, consemnată În arhivele britanice, Într-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În funcție de genul abordat, ziaristul are un grad mai mare sau mai mic de libertate și, nu de puține ori, trudind la un articol (reportaj, tabletă etc.), se trezește făcând literatură fără să știe - evocă personaje imaginate, șarjează, minimalizează, descrie și portretizează năvalnic, ironizează și provoacă jocuri de cuvinte, apelează la narațiuni scurte și nervoase etc. Teama jurnalistului de a nu face literatură este, desigur, naivă și, în cele mai multe cazuri, contraproductivă. Lipsite de un principiu ferm de ordonare și supuse mereu unor
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-se unui destinatar precis” (J.-M. Adam, 1999, p. 16). Privind lucrurile din această perspectivă pragmatică, pare de domeniul evidenței că, în viața de zi cu zi, toți suntem prinși (cu sau fără voie) într-o acțiune discursivă: povestim, descriem, portretizăm, învățăm pe alții, trimitem scrisori, acuzăm, ne cerem drepturile, ne exprimăm opiniile politice etc. La rândul lor, ziariștii ar trebui să fie niște campioni ai discursului. Discursul dă mărturie felului în care se organizează circulația cuvintelor într-o comunitate socială
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu judecăm personajul; îl evocăm, încercând să-l înțelegem. Henri Montant (1995, p. 71) plasează portretul în cadrul interviului, deși portretul poate fi la fel de bine reportaj sau anchetă despre o persoană. Motivele apropierii de interviu țin de specificul documentării. Pentru a portretiza un personaj trebuie să discuți cu el. Sfaturile profesorului francez sunt extrem de utile: ample citate din vorbirea personajului, citate venite din anturajul său, o bună și riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
temperamente violente, un lumpen primar, balcanic (Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
cu colegii știrile difuzate. În aceste cazuri, exista la locul de muncă un grup informal în interiorul căruia erau permise glume la adresa regimului aflat la putere și în care erau uneori incluse chiar și persoane cu funcții de partid. Descrierile au portretizat activiștii de partid ca fiind pur și simplu niște persoane oportuniste: „Discutam politică până și cu secretarul de partid din unitate. Împreună cu el ascultam «Europa Liberă». Acestuia, când trebuia să vizeze carnetele de partid din unitate, îi era silă. Încuia
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 86, 94, 121; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. „Nelu Cajvan îndreptățește încrederea în aptitudinile sale de a portretiza, de a urmări complexitatea eroilor săi, prin modul de a i înscrie în cele două dimensiuni ale tabloului, prin atitudinea lor, prin ceea ce s-ar numi mișcare interioară.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 94
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
un tînăr care s-a luptat să găsească o cale către o viață adultă morală și o identitate de gen în ciuda absenței unui tată ca atare în viața sa. Pentru că a fost talentat artistic - ca poet care putea să-și portretizeze căutarea unui ideal matur de bărbăție - el a lăsat o mărturie despre aceste strădanii pentru noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la fața locului se învecinează cu eseul, în mod frecvent textul devine un incitant amestec de reportaj, ficțiune, tăieturi din presa vremii, interpretări personale, totul vorbind despre încercarea gazetarului de a-și apropia evenimentele timpului, cum se întâmplă atunci când îi portretizează pe Hitler, Mussolini, Stalin, Roosevelt, papa Pius al XI-lea, Einstein și pe mulți alții. Literatura pentru copii a lui M. valorifică tot o experiență de reporter. În Povestea minunată a lui Shirley Temple (1938), continuată de Albumul Shirley Temple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
care aparțineau aristocrației erau înfățișați, ei putând servi drept un exemplu pentru cititori și ilustrând astfel scopul moral al cărții. În opera lui Dante chiar și hoții și tâlharii aparțineau unor familii renumite. Giovanni Boccaccio nu a uitat, firește, să portretizeze figuri ilustre ale epocii sale, pentru a da autoritate unor nuvele, dar s-a 46 E. H. Wilkins, History of Italian Literature, 2nd edition, Cambridge, Harvard University Press, 1974, pp. 108-109. 47 „epopeea comercianților” Vittore Branca, op. cit., p. 134. 29
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
populație mult mai numeroasă decât aceea a operei lui Boccaccio, întâlnim doar douăzeci de femei, multe dintre ele fiind preluate din antichitate și enumerate doar pentru a servi ca modele edificatoare. Dintre femeile contemporane epocii lui Dante, figuri reale, sunt portretizate doar cinci. În opera lui Boccaccio, personajele feminine, asemănător celor aparținând mediului eclesial, au un impact decisiv, sunt memorabile prin ceea ce fac, de aceea nu par minoritare. Din cele o sută de povestiri ale capodoperei boccaccești, în treizeci și două
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Operele celor doi autori subliniază faptul că femeile care au capacitatea și voința de a vorbi au și puterea de a domina o societate patriarhală. Aici stă meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați, deși au trăit la sfârșitul Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trebuia să îl urmeze un om virtuos, în încercarea de a se mântui, semăna mai mult cu un vot monahal: sărăcie, castitate, supunere. Biserica a jucat un rol important în impunerea unei anumite imaginii a femeii: textele destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei, cea care răpește timpul și aduce numai supărări, precum și durerile nașterii. Se manifesta o tendință certă împotriva căsătoriei, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Acest motiv se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe aripile propriei lor fantezii, nu este o utopie sau un tărâm de basm, ci un cosmos natural, încântător. Așadar arta părăsește realitatea numai pentru a se întoarce la ea.”138 Tinerii alcătuiesc o lume aparte: „Intenția inițială de a portretiza o societate măcinată de ciumă, care și-a pierdut ordinea civică și morală, plasează acest mic grup departe de convenționalele criterii de bine și rău. Din această perspectivă, miniaturala societate a tinerilor nobili este hotărâtă și este organizată spre a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în zbuciumatul nostru oraș.>>139 și propunerea Pampineei de a rosti povestiri se bazează tot pe satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeilor și încearcă să le înlăture. Nu este o vicioasă ignorantă care să aștepte o iluminare sau o salvare de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
actualizează, de fapt, toate conotațiile acestui cuvânt. Reprezintă un fel de arhetip al nevestei, o creatură veridică, plină de amuzament, deși uneori stârnește oroare. Pornind de aici, Justinus, personaj masculin în Povestirea negustorului, și Chaucer în Envoi à Bukton o portretizează ca pe o înspăimântătoare avertizare la adresa soțiilor. Este „arhinevasta”(Archewyf)366, pare a cuprinde în ființa ei tot ceea ce înseamnă feminin, adică un melanj între bine și rău. Alison cunoaște ce înseamnă suferința în căsătorie, deoarece de multe ori a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
complexitate chiar și atunci când folosește un stil simplu, sau mai curând cu un stil care ar putea fi catalogat ca simplu descriptiv.”487 Stareța, pe care naratorul încearcă să o înfățișeze ca pe o ființă pioasă, sfârșește prin a fi portretizată, într-o sinceritate femecătoare, ca o eroină de roman, astfel realizând, 479 Ibidem, p. 32. 480 Ibidem, p. 31. 481 Ibidem, p. 32. 482 Ibidem. 483 Ibidem, p. 32. 484 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 141. 485 E. Talbot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496 Evreii devin un fel de întruchipare a răului, sunt portretizați într-o lumină total defavorabilă, 492 Priscilla Martin, op. cit., p. 218. 493 Ibidem. 494 Curtis Gruenler, Desire, Violence and the Passion in Fragment VII of The Canterbury Tales: A Girardian Reading (1), în „Renascence: Essays on Values in Literature”, fall
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
abstinența se face în numele unui vot religios.” 532 Critica clerului corupt, prefigurată în primele pagini ale capodoperei boccaccești, va fi reluată și în alte povestiri de-a lungul culegerii, oferind unele din cele mai savuroase imagini și situații, delectând cititorul, portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană. 571 Decameronul și Povestirile din Canterbury pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar pentru că aceaste opere portretizează admirabil viața umană, dintr-o perspectivă mai mult comică decât gravă, serioasă, ci mai ales pentru că reprezintă o antiteză la capodopera dantescă, Commedia Divina. Marele poem și lucrările citate din secolul al XIV-lea se opun ca o mască și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
570 Ibidem, p. 364. 571 Ibidem. 572 Ibidem, p. 354. 573 John Addington Symonds, Giovanni Boccaccio as Man and Author, AMS Press, Inc., 1968, passim. 574 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 354. 155 să pătrundă dincolo de ceea ce reprezintă experiența nudă. Portretizează totul așa cum este, nu lanseasă niciodată idea unei ordini spirituale, divine. Viața personajelor devine pentru ei un joc al destinului, umorului, apetitului, capriciului. Dante a văzut lumea în oglinda sufletului său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea spirituală - , sunt folosite numere sugestive, cu valențe simbolice - de exemplu imaginea Beatricei este asociată cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]