856 matches
-
din Macau are o istorie, mai mult sau mai puțin zbuciumată. Pentru asta, îți Trebuie mai mult timp, câteva luni, nu doar câteva zile. În Macau, nu numai peisajul și clădirile fascinează, ci și activitatea oamenilor. Deși Peninsula este tipic portugheză prin arhitectura, limba vorbită a rezidenților se stratifică astfel: peste 85% vorbesc cantoneza, 3,2% mandarina, 1,5% engleza, 9% alte limbi și alte dialecte chinezești și numai 0,6% din populație mai vorbește portugheza. Cu alte cuvinte, portughezii sunt
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
oamenilor. Deși Peninsula este tipic portugheză prin arhitectura, limba vorbită a rezidenților se stratifică astfel: peste 85% vorbesc cantoneza, 3,2% mandarina, 1,5% engleza, 9% alte limbi și alte dialecte chinezești și numai 0,6% din populație mai vorbește portugheza. Cu alte cuvinte, portughezii sunt foarte puțini! Veniturile locuitorilor din Macau se bazează în special pe turism și jocuri de noroc, care aduc anual un venit de peste 50% din PIB-ul Macau. Alte venituri sunt cele legate de fabricarea îmbrăcămintei
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
un festival i se face foame și sete, macanezii au rezolvat cu succes și această problemă. “Botezul lui Iisus”, tablou adus din fostele colonii Bucătăriile locale din Macau constau într-un amestec fericit de preparate din bucătăriile cantoneze și cele portugheze. Soțiile marinarilor portughezi, cu mult timp în urmă, au combinat preparatele europene cu ingredientele și condimentele aduse din Europa, India, Asia de Sud, Africa și America de Sud, precum și cu ingredientele locale aduse din China. În prezent produsele alimentare din Macau conțin condimente și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român pentru cercetări de la Sorbona). Urîtul este o temă revelată și de folclorul românesc exact ilustrat de exegetă. Tot
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de educația tradițională dintr-o regiune anume valorile materiale sau culturale transmise prin educație. Prima observație este existența unor diferențe importante între regiunile Europei, creșterile cele mai mari fiind înregistrate cum era de așteptat în cazul regiunilor mai sărace (cele portugheze, irlandeze și sud-italiene). Varianța creșterii economice este însoțită de o mare variație a variabilelor independente: rata cea mai ridicată a discuțiilor politice se înregistrează în Olanda, iar cea mai mică în Germania; totuși, germanii indică rata cea mai mare de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
l'information". Se produce astfel, o refacere a traseului metaforic în limba-țintă, în baza trăsăturii "rol/ funcție". Pe aceeași caracteristică se bazează traducerea metaforei și în alte limbi. În limba română, în spaniola vorbită în Argentina și în Mexic, în portugheza de Portugalia, în limbile italiană și galiciană, în limba maghiară regăsim atât transparența conceptuală, cât și analogia metaforică de funcție: ro. "luptător informațional"; es. "ciberguerrero" (ARG; MEX); "infoguerrero" (MEX); port. ciberguerreiro; glg. ciberguerreiro (cf. G. Ciobanu, Fr. Mouzard, L. Depecker
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o doamnă de la departamentul de imigrări. Vorbesc În franceză, traduce Michel, când vorbesc ei, Încerc să Înțeleg. Suntem limbi apropiate, nu? Facem planuri care se uită, ca de obicei. Michel Binet, deosebit de cald și de politicos, francez căsătorit cu o portugheză (au un copil de 7 ani, cu dizabilități) Îmi vorbește Într-o altă zi de teza lui (e un doctorand Întârziat, are deja 39 de ani), ceva Între antropologie, sociologie și lingvistică: analiză conversațională. El a făcut antropologie la Paris
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
evoluție a acestor limbi se ajunge la forma latină *coda (cu o închis), iar nu la latinul clasic cauda. Dacă această formă clasică ar fi fost punctul de plecare pentru cuvintele romanice, provensala și româna ar fi păstrat diftongul au, portugheza l-ar fi transformat în ou, iar celelalte limbi ar fi avut un o deschis, franceza realizînd și palatalizarea lui c inițial, așa cum sugerează lat. causa, din care au rezultat prov. cauza, pg. cousa, it., sp. cosa, fr. chose (limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu trăsături specifice pronunțate. Pe de altă parte, substratul a putut fi uneori element unificator, inițiator de fenomene similare, căci substrat celtic, de exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
păstrează nici identitatea și nici unitatea limbii latine. Limbile romanice au apărut în zona de sud și centrală a continentului European și sînt în număr de zece: româna, dal-mata (astăzi dispărută), retoromana, italiana, sarda, provensala (occitana), franceza, catalana, spaniola și portugheza. Ele au fost clasificate în mai multe moduri, mai întîi de însuși întemeietorul lingvisticii romanice (sau romanisticii 39) Friedrich Diez, care avea în vedere modul de formare al pluralului. După acest criteriu, româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
criteriu, româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care are în vedere mai multe criterii, distinge trei grupuri de limbi romanice: iberoromanic (spaniola, portugheza, catalana), galoromanic (franceza, provensala) și italo-ro-manic (italiana, româna, dalmata, sarda, retoromana). Indiferent de modul în care pot fi clasificate, limbile romanice au trăsătura definitorie că moștenesc elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
provensala are limba catalană, explicabile prin unitatea politică și administrativă formată de Carol ce Mare în perioada luptei contra maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a întîmplat în cazul timpului mai mult ca perfect și în cazul unor forme de prezent ale verbului esse, precum persoana a treia plural (ei sînt). Pentru realizarea comparativului de superioritate se folosește, la fel ca în spaniolă și în portugheză, un urmaș al lat. magis (> mai). Unele asemănări dintre română și portugheză sînt explicabile prin caracterul de arii laterale ale romanității al celor două limbi, româna fiind la limita estică, iar portugheza la cea vestică. Primele documente românești păstrate datează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosește, la fel ca în spaniolă și în portugheză, un urmaș al lat. magis (> mai). Unele asemănări dintre română și portugheză sînt explicabile prin caracterul de arii laterale ale romanității al celor două limbi, româna fiind la limita estică, iar portugheza la cea vestică. Primele documente românești păstrate datează din secolul al XVI-lea, deci sînt mult mai tîrzii decît în cazul celorlalte limbi romanice. Limba română literară s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cunoscut o puternică influență a latinei literare (savante) de-a lungul întregii ei existențe, cu o perioadă de apogeu în vremea Renașterii. Limba franceză ocupă, din punctul de vedere al răspîndirii, locul al treilea între limbile romanice, după spaniolă și portugheză, și are în jur de 103 milioane de vorbitori în Franța, jumătatea de sud a Belgiei, sud-vestul Elveției, Luxemburg (alături de germană), Monaco, Andorra (alături de spaniolă) și, prin colonizări, în alte continente, America: Canada (în provincia Québec), S.U.A. (statul Luisiana), Antilele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
el jardin = mama iubește grădina. Pronumele de politețe este în spaniolă usted (la sg.) și ustedes (la pl.), care provin din sintagma reverențială Vuestra Merced. La pronu-mele demonstrative există trei grade de depărtare (la fel ca în catalană și în portugheză): éste "acesta (de lîngă mine)", ése "acesta (de lîngă tine sau de lîngă noi") și aquél "acela (de acolo)". La fel ca portugheza, spaniola are două verbe pentru semnificația "a fi" și două verbe pentru semnificația "a avea". Pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Vuestra Merced. La pronu-mele demonstrative există trei grade de depărtare (la fel ca în catalană și în portugheză): éste "acesta (de lîngă mine)", ése "acesta (de lîngă tine sau de lîngă noi") și aquél "acela (de acolo)". La fel ca portugheza, spaniola are două verbe pentru semnificația "a fi" și două verbe pentru semnificația "a avea". Pentru a se reda o stare durativă, permanentă și esențială se folosește ser (soy enfermo "sînt invalid"), iar pentru a reda o stare trecătoare, accidentală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forma cu oricare dintre aceste verbe. Pentru "a avea" se întrebuințează haber < lat. habere și tener < lat. tenere. Ca verb auxiliar temporal funcționează numai haber, căci prezența lui tener într-o structură asemănătoare are valoare emfatică. Spaniola, la fel ca portugheza, a păstrat mai mult ca perfectul indicativ latin, pe care româna l-a refăcut prin preluarea paradigmei de la mai mult ca perfectul conjunctiv, iar italiana și franceza l-au reconstruit după modelul perfectului compus. Întrucît Peninsula Iberică a fost timp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbitori, în Portugalia și nord-vestul Spaniei (Galicia), în Insulele Azore în Insulele Madeira precum și pe alte continente, în America: Brazilia, în Africa: Angola, Mozam-bic, Guineea-Bissau, Capul Verde, Săo Tomé și Principe, în Asia: Macao (China), Timor (Indonezia), Goa, Damen, Diu (India). Portugheza s-a format pe un spațiu relativ restrîns din nord-vestul Peninsulei iberice, de unde s-a extins spre sud. Înainte de cucerirea romană, teritoriul portughez a fost locuit de triburi iberice (neindoeuropene), între care și lusitanii, și de triburi celtice. În secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
portughez a fost locuit de triburi iberice (neindoeuropene), între care și lusitanii, și de triburi celtice. În secolul al VI-lea, acest teritoriu a fost înglobat în regatul vizigoților, iar în secolul al VIII-lea a fost ocupat de arabi. Portugheza are cîteva dialecte peninsulare și insulare și un dialect iudeo-portughez, vorbit de unii dintre evreii din Olanda. Această limbă a fost influențată, mult mai mult decît spaniola, de dialectul mozarab, vorbit de creștinii care locuiau în teritoriile ocupate de arabi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
locuiau în teritoriile ocupate de arabi, încît s-a păstrat diferența dintre v și b (în spaniolă cele două sunete avînd o redare unică), iar secvențele finale latinești care aveau în componență pe n au evoluat la ăo. În fonetică, portugheza se remarcă printr-un sistem vocalic bogat, alcătuit din vocale orale și nazale, cu mai multe grade de apertură. Există, ca în celelalte limbi romanice iberice, pronume demonstrative pentru a reda trei grade de depărtare: este esse aquele. Portugheza, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fonetică, portugheza se remarcă printr-un sistem vocalic bogat, alcătuit din vocale orale și nazale, cu mai multe grade de apertură. Există, ca în celelalte limbi romanice iberice, pronume demonstrative pentru a reda trei grade de depărtare: este esse aquele. Portugheza, la fel ca româna, are formule de adresare cu mai multe grade de politețe: tu, você, Senhor(a), Vossa Excelência. Ca în spaniolă, există două verbe pentru semnificația "a fi", ser și estar, dintre care primul exprimă stări sau însușiri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și corespunde de obicei unei propoziții din alte limbi romanice cu un verb personal: èle diz sermos pobres "el spune că noi sîntem săraci". Primele atestări în scris ale limbii portugheze datează din secolul al XII-lea. Aspectul literar al portughezei moderne își are originea în dialectul nordic și în dialectul galician, pentru ca ulterior (îndeosebi în secolul al XVI-lea) să-și aducă o contribuție importantă și dialectele din centru și din sud, pe măsură ce teritoriul portughez era eliberat de ocupația arabă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în dialectul nordic și în dialectul galician, pentru ca ulterior (îndeosebi în secolul al XVI-lea) să-și aducă o contribuție importantă și dialectele din centru și din sud, pe măsură ce teritoriul portughez era eliberat de ocupația arabă. Transplantată în alte continente, portugheza s-a îmbogățit cu elemente lexicale preluate din limbile autohtone, elemente care au fost ulterior aduse în Europa și împrumutate și de alte limbi pentru a denumi realități din alte continente. Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice Dintre compartimentele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unele graiuri italiene, a fost concurat și înlocuit în spaniolă de nadie, prin lexicalizarea lat. natus "născut" (deci, "cineva", "om"), care a primit în construcțiile negative semnificația "nimeni". În mod similar, din lat. nata, a rezultat în spaniolă și în portugheză nada "nimic". Limba franceză, care a preluat lat. persona (ce a avut o evoluție semantică pornind de la "mască de teatru" și ajungînd la "individ"), a avut în faza medie construcția ne...personne cu semnificația "nici unul", pentru ca, în epoca modernă, personne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]