8,144 matches
-
mai corect modul relației lui cu aceste două virtuți evanghelice: adevărul și virtutea! E un fapt incontestabil că orice creștin coștient se găsește întotdeauna între adevăr și virtute, după ce viața lui duhovnicească constituie efortul de conformare a lui la două porunci fundamentale: a) „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” și b) „Fiți dar voi desăvârșiți precum Tatăl vostru desăvârșit este” Aceste două porunci sunt într-adevăr fundamentale, pentru că puse în practică cu „mintea lui Hristos” coincid în același
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
adevăr și virtute, după ce viața lui duhovnicească constituie efortul de conformare a lui la două porunci fundamentale: a) „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” și b) „Fiți dar voi desăvârșiți precum Tatăl vostru desăvârșit este” Aceste două porunci sunt într-adevăr fundamentale, pentru că puse în practică cu „mintea lui Hristos” coincid în același rezultat: a trăirii autentice și a desăvârșirii în Iisus Hristos. Într-adevăr în aceste două porunci se concentrează tot conținutul Evangheliei lui Iisus Hristos, dup
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
voi desăvârșiți precum Tatăl vostru desăvârșit este” Aceste două porunci sunt într-adevăr fundamentale, pentru că puse în practică cu „mintea lui Hristos” coincid în același rezultat: a trăirii autentice și a desăvârșirii în Iisus Hristos. Într-adevăr în aceste două porunci se concentrează tot conținutul Evangheliei lui Iisus Hristos, dup ce Adevărul este Iisus Hristos și după ce desăvârșirea Evangheliei înseamnă să ajungă creștinul la „cunoașterea conștientă a Fiului lui Dumnezeu, la vârsta bărbatului desăvârșit, a plinătății lui Iisus Hristos”. Dar problema
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
în care coexistă în același grad al puterii de trăire a) conștiința de sine a păcătoșeniei personale și b) realitatea de necontestat și experiența trăirii harismatice, bogată în roadele Duhului Sfânt. Omul patristic duhovnicesc își trăiește viața lui în lucrarea poruncilor evanghelice, se consideră pe sine că nu știe și nu are nimic, chiar dacă cunoaște și are. Această funcționare antifatică fenomenală a vieții duhovnicești este într-adevăr punctul culminant extrem al sințeniei. Mulți Sfinți Părinți distinși ai Bisericii noastre, bogați în
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
experiențe harismatice, au avut până la ultima lor suflare, conștiința sfântă că „nu au pus încă început pocăinței”. Posibilitatea de trăire a antifazei (contradicției) „nu am nimic”, în momentul în care „pe toate le stăpânesc” constituie într-adevăr nucleul misterului lucrării poruncilor evanghelice. Este vorba despre o stare de contradicție „existențială”, ce funcționează ca o supapă de siguranță în conștiința de sine a credinciosului ce se luptă și-l protejează de înclinația persuasivă spre vanitate și mândrie, tocmai datorită reușitei luptelor duhovnicești
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
Duminică, 25 Mai 2014 Dacă nunta ne-a fost dată nouă Cum să despărțiți un trup în două? Mire și mireasă- Unul sunt De la începutul lumii în cuvânt! El fără ea, ea fără el de-atunci Niciunul nu există în porunci Și-acum se-aude glasul din Înaltul, În veci „să vă iubiți unul pe altul!” Duminica din versul meu vă cheamă Iubiți-vă curat și fără teamă, ” Supuneți-vă unul altuia” mereu, Fără supunere nu-i Dumnezeu! Minunii Tale, Doamne
IUBIŢI-VĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1401005323.html [Corola-blog/BlogPost/350562_a_351891]
-
bătrânețe din Duh tu vei avea, azi Fiul meu se naște din pântecul minunii. Ca el Prooroc în lume, Botezător nu îi, acela care strigă, cum în Scriptură scrie- să fie netezită în veci cărarea Lui, dar cine îi aude porunca din pustie? Dezleagă-mi limba, Doamne, de lut și iartă-i vina, mă leagă pe vecie de numele lui sfânt, slăvită fie ziua când l-a numit Lumina 'Nainte-mergătorul Iubirii pe pământ. Referință Bibliografică: Ioan / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
IOAN de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ioan_0.html [Corola-blog/BlogPost/351795_a_353124]
-
Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. Leul, Maimuța și Măgarii Traducere după La Fontaine Pe când stătea în jilțul lui, Meditând la soarta regatului, Regele Leu găsi cu cale Ca, pentru-o bună guvernare, Să-nvețe principiile morale. Hotărât, dădu poruncă La palat să-l aducă Pe maestrul Maimuțoi, Profesor și-artist de soi. Cum își începu lecția Acesta-l sfătui pe Măria sa: - Dintre vicii, amorul propriu Pentru-un rege e ca un opiu. Căci aceasta e pricina, Izvorul și rădăcina
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
ca prin minune. Dar cea mai mare bucurie veni tot de la Regele Pădurilor care, îndrăgostit peste măsură de Codruța, îi ceru vânătorului mâna ei și își mută întreg palatul în pădurea aceea. Cu toate că nici o vrajă nu se mai făcu din porunca regelui, copiii lui și copiii copiilor lui, continuară să-i spună lacului de lângă palatul lor „Lacul vrăjit”. Eu am pornit prin pădure să găsesc o ciupercă vrăjită și am dat peste această poveste într-o scorbură dosită. Am zburat pe-
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
să ne educe în școli și ne-am bucurat de atâta generozitate și dedicație din partea lor. Dar noi? Mai avem răbdare să gândim? Sau ne aventurăm că suntem în altă vreme cu alte practici și putem să igorăm legile și poruncile lui Dumnezeu? Răbdarea noastră! De ce ne-o pierdem, oare? De teama că ne pierdem timpul? Din ignoranță față de alții? Din lipsa dragostei? Cu siguranță! Dragostea aduce bucurie și pace. Ele generează îndelunga răbdare și credincioșia adică loialitatea. Și după ce le
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1427189366.html [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
care va face legământ cu ea și o va lua-o de soție (I, 5-8). Ea primește legea (I, 9-11) după care Dumnezeu stabilește locuința sa în cortul sfânt (I-16, II-7). În următoarele două capitole vedem cum Iahve dă poruncă evreilor să iasă din pustie ca să intre în Palestina (II, 8-17) unde vor nimici pe cananeeni, chiar dacă arca sfântă este smulsă de filisteni (III,1) Israel o regăsește și este strămutată cu mare alai în templul lui Solomon (III, 9-11
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
acestui mod de viață, așa încât Spiritualitatea Predicii de pe Munte este o cale spre desăvârșire și un mod de viață în interiorul pocăinței, deoarece comunitatea mateiană are numai o „cale spre desăvârșire”. Drept urmare, nu toată lumea va atinge perfecțiunea în sensul cerut de poruncile Predicii de pe Munte. Nu oricine va deveni „ucenic” al lui Iisus, în sensul de a-și vinde bunurile și, întocmai ca Iisus, de a predica itinerant Împărăția lui Dumnezeu. Trăirea în concordanță cu Predica de pe Munte este prin urmare o
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Sfântului Apostol Matei, este clar o „autoritate suverană”. „Toată autoritatea în cer și pe pământ Mi-a fost dată Mie” (Mt.28,18). Oscar Cullman consideră acest verset „cheia de trecere” a acestei Evanghelii . Spiritualitatea creștină se învață „prin asumarea poruncilor lui Iisus, și făcându-le”. Felul formației spirituale pe care Iisus îl cere presupune un „angajament sincer”. Aceasta este o calitate a angajamentului pe care Însuși Iisus îl practică. Atunci când este ispitit, El citează din shēmá , marele îndemn din Torah
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
cerut în învățătura lui Iisus : „Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Mt.5,48), care evocă textul din Deut.18,13. Desăvârșirea este ucenicia din toată inima, cu alte cuvinte Spiritualitatea este iubire și marea poruncă - un alt aspect major revendicat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care constă deci în aceea că spiritualitatea este una dinamică, practică. Precumpănitor în acest context este accentul fără egal pus de Evanghelistul Matei pe porunca iubirii. Dacă cinci antinomii anulează
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Spiritualitatea este iubire și marea poruncă - un alt aspect major revendicat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care constă deci în aceea că spiritualitatea este una dinamică, practică. Precumpănitor în acest context este accentul fără egal pus de Evanghelistul Matei pe porunca iubirii. Dacă cinci antinomii anulează lex talionis (sau legea reciprocității) (5,38-42), a șasea și ultima antinomie poruncește iubirea oamenilor (5,43-48). Matei descrie porunca iubirii ca „marea poruncă”, și numai el descrie porunca de „a iubi pe aproapele tău
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
dinamică, practică. Precumpănitor în acest context este accentul fără egal pus de Evanghelistul Matei pe porunca iubirii. Dacă cinci antinomii anulează lex talionis (sau legea reciprocității) (5,38-42), a șasea și ultima antinomie poruncește iubirea oamenilor (5,43-48). Matei descrie porunca iubirii ca „marea poruncă”, și numai el descrie porunca de „a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți”, aducând iubirea aproapelui într-o foarte apropiată asociație cu iubirea lui Dumnezeu, ajungând la Spiritualitatea ca mod de viață propriu Împărăției
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
acest context este accentul fără egal pus de Evanghelistul Matei pe porunca iubirii. Dacă cinci antinomii anulează lex talionis (sau legea reciprocității) (5,38-42), a șasea și ultima antinomie poruncește iubirea oamenilor (5,43-48). Matei descrie porunca iubirii ca „marea poruncă”, și numai el descrie porunca de „a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți”, aducând iubirea aproapelui într-o foarte apropiată asociație cu iubirea lui Dumnezeu, ajungând la Spiritualitatea ca mod de viață propriu Împărăției eshatologice a lui Hristos
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
egal pus de Evanghelistul Matei pe porunca iubirii. Dacă cinci antinomii anulează lex talionis (sau legea reciprocității) (5,38-42), a șasea și ultima antinomie poruncește iubirea oamenilor (5,43-48). Matei descrie porunca iubirii ca „marea poruncă”, și numai el descrie porunca de „a iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți”, aducând iubirea aproapelui într-o foarte apropiată asociație cu iubirea lui Dumnezeu, ajungând la Spiritualitatea ca mod de viață propriu Împărăției eshatologice a lui Hristos. Fiindcă atunci când Domnul nostru Iisus
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
În loc să ne cantonăm de aceste acuzații, mai bine să mergem mai departe și să vedem cum se poate scăpa de slava deșartă. Împotriva cui trebuie să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule, prelungindu-se dincolo de viața noastră” . Aversiunea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
care nu spune nimic nimănui. E o goană după vânt, e o fata morgana care nu aduce doar un curent modern ce se pierde în vreme printre zilele atât de obositoare uneori. A ne iubi unii pe alții este o poruncă a Domnului Isus Hristos. Haideți să ascultăm de El și să ne prețuim, să fim solidari atât în bucurii cât și în necazuri. Să păstrăm în noi bunătatea, să iubim fără condiție, să iertăm pe toți cei din jurul nostru. Să jubilăm
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1424426020.html [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Leul, Maimuța și Măgarii Traducere după La Fontaine Pe când stătea în jilțul lui, Meditând la soarta regatului, Regele Leu găsi cu cale Ca, pentru-o bună guvernare, Să-nvețe principiile morale. Hotărât, dădu poruncă La palat să-l aducă Pe maestrul Maimuțoi, Profesor și-artist de soi. Cum își începu lecția Acesta-l sfătui pe Măria sa: - Dintre vicii, amorul propriu Pentru-un rege e ca un opiu. Căci aceasta e pricina, Izvorul și rădăcina
LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1494520581.html [Corola-blog/BlogPost/371360_a_372689]
-
cu Dumnezeu, care este o relație de dragoste. Aceasta este „religia” pe care ne-o oferă Fiul lui Dumnezeu, adică reluarea legăturii cu Dumnezeu prin Isus Hristos și intrarea într-o relație de dragoste din care decurge ascultarea noastră de toate poruncile Sale, adică o trăire morală definită pentru noi de către Fiul lui Dumnezeu.” Este surpinzător să remarcăm faptul că acest Nou Legământ nu se axează pe obligații pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să intre în Împărăția Cerurilor
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_caderea_in_ritual_de_iosif_ton_o_carte_document_despre_regasirea_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
europene cu iz medieval ale timpului fu „ocazia și nu cauza Unirii celei Mari a românilor de la 1 Decembrie 1918”, pentru a încheia parafrazându-i aprecierea Bălcescului din zorii revoluției pașoptiste Sau, cum ar spune poetul sfințind prin adeverirea metaforei porunca vremurilor noi, „după o îndelungată noapte istorică, petrecută în cătușe și gemete, în lacrimi și răbufniri năpraznice, mângâiate și călăuzite însă necontenit de steaua speranței, împilații veacurilor izbutiseră să ajungă ziua cea mare a înlăturării lanțurilor și a proclamării libertății
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
ca și la biserică (în afară de sâmbătă și duminică). Pentru a preciza orientarea Bisericii în acest sens, trebuie să spunem aici că imediat după perioada liturgică pascală, la Vecernia din după amiaza duminicii Cincizecimii, credincioșii, pentru prima dată de la Paște, primesc porunca de a îngenunchea. Pentru restul anului liturgic, momentele în care se îngenunchează sunt cele de mai sus. Creștinii rămân deci în genunchi în cursul săptămânii, pentru a-și aminti căderea și îndepărtarea lor de Dumnezeu, și se roagă în picioare
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435050316.html [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]