1,109 matches
-
timp cât este necesară), dar și independența acestuia (pregătind-o treptat). Mama este considerată "alimentul indispensabil al copilului" (Ajuariaguerra, 1974), iar importanța relațiilor mamă - copil este vitală în cursul primilor ani. "Mama schizofrenogenă" a fost descrisă în două variante: mama posesivă și superprotectoare (acel tip de mamă care domină și terorizează copilul cu o dragoste neautentică), pe de o parte, și mama rece și cu atitudini de rejecție ori mama absentă pe de altă parte. “Tatăl patogen” a fost, de asemenea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care domină și terorizează copilul cu o dragoste neautentică), pe de o parte, și mama rece și cu atitudini de rejecție ori mama absentă pe de altă parte. “Tatăl patogen” a fost, de asemenea, descris în mai multe variante: tatăl posesiv și ineficient (tatăl "absent" sau "invizibil"), tatăl rigid (hipermoralizator), tatăl aspru și dominator. Portretele "părinților schizofrenogeni" (și în primul rând al "mamei schizofrenogene") au fost zugrăvite în diverse moduri în studiile școlilor psihanalitice: școala americană (Sullivan), școala engleză (Melanie Klein
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deux enfants (Pierre Nora, op. cit., pp. 227-346). 37 "Aici se învață nu numai limba, istoria sau geografia națiunii, ci și cum se trăiește și se gândește în spirit național [...]. Pedagogia sentimentului de apartenență trece prin utilizarea în mod recurent a posesivelor de persoana întâi plural "țara noastră", "patria noastră" care reamintesc permanent că identitatea este colectivă. Manualele școlare constituie un puternic factor de integrare, ele fiind difuzate în sute de mii, ba chiar la mai multe generații milioane de exemplare; textele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
surpriză maximă în selecția/combinarea elementelor). De fapt, pentru a descrie sistemul limbii trebuie specificate pe de o parte componentele ansamblurilor paradigmatice, iar pe de altă parte posibilitățile combinatorice din care rezultă secvențe corecte (astfel sintagma substantiv/-articol hotărît/-adjectiv posesiv este corectă în română - "caietul meu", dar incorectă în franceză "le mon cahier", eroare frecventă la debutanții români care studiază limba franceză). Analizînd modul în care sînt lexicalizate distincțiile de semnificație în diverse limbi, vom observa că un singur element
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
toate, ci doar cineva care îi era tot atât de necesar cât fusese Grace. Cu toate acestea, relația era tensionată. Yourcenar era obosită. Jerry îi era devotat, dar își petrecea nopțile hoinărind prin baruri ale homosexualilor oriunde se duceau. Ea a devenit posesivă și geloasă. S-au certat. Un catalog sistematic care să schițeze mișcările lor în plan geografic și legăturile emoționale (și sexuale) ar fi o arhivă care ar merita cu prisosință să fie scoasă la vedere. Yourcenar a continuat să lucreze
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514. 65 Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe Lulù jucând tenis. 67 Dorința femeii se aprinde la lectura următorului fragment din Arhondologia lui Sion (celebră mai mult pentru fantezia paharnicului decât pentru rigoarea documentară), pe care Lovinescu l-a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac un dar, / O carte pentru buzunar - Tudor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul rostitor sau eul originar - rămâne o prezență ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a trage cu ochiul, ași arunca ochii etc.] Copiii îi erau mai dragi ca lumina ochilor./ Șia aruncat ochii doar o clipă, recunoscând textul. 4. Mărci ale subiectivității sunt: substantive în vocativ (stelelor), pronume la persoana I (mi), adjective pronominale posesive la persoana I (noastre), verbe și pronume la persoana a IIa (vați dus). 5. motive literare: stelele, lacul, codrul, florile, păsările, icoana, dorul, amintirea pierdutei iubiri 6. dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale subiectivității sunt: pronume la persoana I (în mine, mi) și a IIa (despre tine), adjective pronominale posesive la persoana a IIa (tale), verbe la persoanele I și a IIa (nu știu, să tai, ești). 6. dimensiunea temporală a imaginarului poetic: Unde ești astăzi; eașa de mult deatunci 7. Metonimia ape moarte generează un fascicul de semnificații, sugerând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă, dumneata, te; adjective pronominale posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Nălucitoareo..."; "Dezlegătoareo" urmează, paralel, triada baudelaireană dintr-un sonet (XLIV): "A la très belle, à la très bonne, à la très chère". E dat ca, indiferent de sex, partenerii să-și anexeze câte ceva din Celălalt; intră în cauză spiritul intens posesiv, exclusivist, acaparant. Un poem antologic, Flanela, centrat pe exhibarea derizoriului, se adresează unei prietene invizibile prilej de imputări gingașe: Îți amintești desigur flanela violetă, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pudori și dând curs naturii feminine, ea imprimă secvențelor confesive o pasionalitate contagioasă. Dimensiunea senzorială, dorința erotică (nu lipsită de suavități), întrebările, câte sunt, aproape că exclud anxietățile. Într-un sonet din tinerețe se autodefinea la modul deziderativ o personalitate posesivă: "Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot să mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului său de alternanțe. Suplă ca "o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
discursului. Așteptare vagă, iluzie, tumult, anxietate acestora li se contrapun simetric trăsături moderatoare ca dor, detașare, melancolie; toate, finalmente, fuzionează într-o stare de dulce întrepătrundere în perspectivă etern umană. Niciodată nu se ajunge la o furor amoris, la erosul posesiv exclusivist, apropiat nebuniei, acela care la vechii greci, dar și la unii romantici, era taxat ca mania. Reacții termice (rece-fierbinte) sfârșesc în cele din urmă într-un fel de echilibrare, într-o anumită temperanță, nu și în aplatizare: "Caii mei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
celorlalți. Atunci cînd n-o primesc, suprareacționează și se luptă pentru recunoaștere și chiar pentru dominație. Stau, în general, prost din punct de vedere afectiv, prea ocupați de ei înșiși, nu mai au disponibilitatea și generozitatea necesare iubirii, sau devin posesivi și geloși. Pînă și darurile lor au cel mai adesea motivația unui interes. Sunt materialiști, deci orizontul lor spiritual este îngust, cu toate astea îi vezi uneori prin biserici, veniți să ceară ceea ce cred că li se cuvine. Există și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reacțională exprimă, de fapt, mai mult o criză de gelozie și nu un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste posesivă). Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul sistematizant de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
uman specific (L-am văzut pe Ion), dublarea complementului direct animat specific (Am văzut fotografia, Am văzut copilul, L-am văzut pe copil) și a complementului indirect (I-am spus și lui ce s-a întâmplat), dezvoltarea structurilor cu dativ posesiv (Mi-am așteptat copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mînios; moldovean; naiv; narcisist; cu nasul pe sus; natural; nedrept; needucat; negativism; neîncrezut; neînțelegător; nelăsător; nepăsător; neplăcere; neprielnic; nerespectuos; nesuferit; netrebnic; nevoie mare; niciodată; o persoană cu caracter; oaie; oameni; obicei; om rău; optimist; patriot; pe dinafară; pervers; pierdut; plînge; posesiv; posibil; pretențios; prietenă; prietenie; principial; principiu; proastă creștere; profesor; prost degeaba; pufos; rănit; răsfățat; roșu; rușinos; său; plin de sine; scorpion; semeț; sincer; singuratic; soț; stupid; supărare; supărăcios; supărător; supraaprecia; suspicios; șmecher; tandru; tata; tîmpit; triumf; trotuar; tupeist; tupeu; turc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăsător; liber; lideri; linie dreaptă; liniștit; literă; lucru; luptă; lupul; mama; menținut; merit; militar; naiv; năstîrnic; neatent; neconștient; neglijent; nervos; nervozitate; neutil; niciodată; nimeni; nimic; note mari; oameni; ochi; ochios; onest; oxigen; pe fază; perseverent; pînă la sfîrșit; plictisitor; polițist; posesiv; productiv; profesional; progres; prudent; răbdare; răutăcios; răzbătător; rece; repede; repetiție; respect; responsabil; va reuși; reușite; rezistent; riguros; rudă; scop; scos; sex; sigur; siguranță; sincer; sîcîitor; statornic; stăruință; studios; sufăr; suflet; tablă; tace; tata; tinde spre ceva; tocilar; totdeauna; totul; trist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ereditar; evreiesc; experiență; fertil; fost; gol; greutate; ie; important, a ști cine ești; insignifiant; început; legendă; matur; meșteșug; mioară; mîndru; moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură; menține; merele; micșorare; milă; mizerie; muncitor; nădejde; negeneros; neîncăpător; nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană; pietre; pixuri; plăcere; plecare; plînge; porumbel; posesie; posesiv; presa; primește; program în care; pumni; pune; pururi; puteri; rana; rău; recolta; recoltă; recunoștință; responsabil; risipi; roadă; rufe; rupe; scăpa; semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prea știu... Ea 2: (în timp ce se apropie El 1) Lasă că știu eu... Am să-i fac eu ceva de-o să devină ficțiune. El 1: (care a auzit replica) Ar trebui să știi că ficțiunea e mai puternică și mai posesivă decît realitatea. Ea 2: O fi, dar măcar nu faci dragoste cu ea. El 1: (dîndu-i cartea) Uite, ți-am scris... nu prea inspirat... în fugă și... Ea 2: Mă duc să pun de-o cafeluță. (iese) El n: (după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
căuta să semnifici...de aici, chinul fiindcă se cere o activitate, deși, bineînțeles, se cere și o semnificație. Nu știu, în momentul actual, care ar fi noblețea profesiei. Există în mine și o vitalitate care mă înghiontește permanent, o forță posesivă, care e una din sursele neliniștii. ... N-aș vrea să mor degeaba... Aș vrea ca epuizarea să fie făcută la o tensiune reală și să mă trăiesc până la capăt, în suferință și încredere, pentru o cauză în care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o simulare pe calculator a proceselor evoluției. Procesele nu sînt "informații", iar lumea este un loc ostil în care domnește competiția. Aceste sisteme de simulare prezintă logicile culturale asociate lumii în care lucrează cercetătorii, o lume invadată de "un individualism posesiv, masculin și competitiv" și de "un capitalism de tipul pieței "libere""61. Cercetătorii utilizează termenii de "people" și "guys" pentru a desemna "agenții" din Echo, demonstrînd că metaforele dau sens simulării. Cînd un "agent" a adunat suficiente resurse, își face
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]