709 matches
-
de viață”, va spune el, mirându-se că nu a existat nicio revoltă anticapitalistă după trei ani de sacrificii ale populației. Citat din discursul lui B. Geremek cu ocazia primei ședințe a seminarului său de la Collège de France consacrat „dilemelor postcomunismului”, În 1993. Pierre Bourdieu: „Evenimentele biografice se definesc ca tot atâtea plasări și deplasări În spațiul social, adică, mai precis, În diferitele stări succesive ale structurii distribuției diferitelor tipuri de capital care se află În joc În câmpul considerat”, Actes
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
câștigătorii tranziției”. Cu toate acestea, ceea ce individualizează cazul românesc este faptul că această resursă este mai degrabă legată de domeniul cercetării În diferite institute, numărul foștilor directori de Întreprinderi de dinainte de 1989 care au ocupat mai apoi funcții ministeriale În postcomunism rămânând scăzut. Prin recrutarea elitelor Înțelegem procesul prin care indivizii sunt introduși În roluri politice guvernamentale. Vezi Moshe Czudnovski, „Political recruitment”, În Fred I. Greenstein și Nelson Polsby (ed.), Handbook of Political Science, Addison-Wesley Pub. Co. , Massachusetts, 1975, vol. II
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nou la vechea noastră marotă, care este de fapt continuitatea Între regimul prăbușit În 1989 și cel venit la putere În urma convulsiei revoluționare din decembrie. Care este acest călcâi al lui Ahile? Deopotrivă În cazul comunismului și În cel al postcomunismului românesc, la nivelul elitelor politice fundamentale există un deficit de legitimitate. De aici și nevoia de a construi mituri politice, de a confecționa biografii, de a rescrie istoria, de a spune că un anume personaj politic a fost președinte de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din volumul Vară-primăvară. Chiar dacă alternanțele, sincopele, frenezia mozaicării narației par piedici greu de surmontat la lectură, din unghiul psihologiei exilatului și al dramei întoarcerii romanul are substanță și o priză bună la una dintre cele mai sensibile teme morale ale postcomunismului românesc. Din 1989 până în 2003, A. a părăsit literatura și s-a dăruit cu înfrigurare gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public A. înseamnă revista „22”, Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase și spinoase
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
brad pe lângă pulpele lor încă suple pe care iarna nu le vedea nimeni. Umblam încotoșmănate cu două-trei perechi de ciorapi cu fire duse, chiloți cu mânecuță „moartea pasiunii”, pe deasupra lor ne atârnam izmene (iegării aveau să vină de-abia în postcomunism). Dragoste se făcea sub plapumă, eventual prin șliț. Ne spălam la lighean, pe porțiuni (la bucată), când puteam încălzi o oală cu fierbătorul. Cele mai norocoase ne făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu o gravidă în luna a patra, sau cu un canceros numai piele și oase. Securistele, cel mai adesea, se metamorfozau până la a întruchipa imaginea unei neveste sleită de spălat-gătit, cu un ochi învinețit și fustă cu tivul deșirat. În postcomunism, stilurile își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior peste pervaz și am rămas în echilibru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cînd vin, mai iau și-ntr-o geantă brînză, carne, ouă, mălai, făină, aproape tot. Cenușa dacă s-ar lua, ar lua-o și p-aia !”, izbucnește cu năduf alt sătean. Am găsit, întîmplător, aceste relatări din primii ani de postcomunism, reprezentative pentru ceea ce numeam la vremea aceea „gospodăria difuză” : o unitate domestică funcțională, rezultată din dispersarea membrilor gospodăriilor rurale, dar păstrînd anumite forme de schimburi materiale și relații emoționale gravitînd în jurul unui nucleu rural de rudenie. În mod paradoxal, deși
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acestor gospodării difuze apelează la o diversitate de strategii de exploatare a resurselor sociale și materiale ale industriei socialiste în scopuri domestice. „Țăranul român” în comunism nu poate fi înțeles astfel în afara industriei socialiste - conchideam eu. Dar „țăranul român” în postcomunism ? Mă uitam zilele trecute la televizor, unde erau prezentate rude ale celor plecați la muncă prin diverse colțuri ale Europei. Veneau cu sarsanale la autocarele ce bat drumurile migrației, trimițînd, prin intermediul șoferilor, copiilor, soților sau cumnaților lor slană și brînză
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
post-comunistă, care ne-am rupt de comunism... dar încă nu de tot. Nu o societate post-socialistă însă, așa cum spun marea majoritate a specialiștilor occidentali ! Cuvintele nu sînt niciodată inocente, cu sau fără Freud, iar preferința inconștientă, dar perse verentă, pentru postcomunism în loc de post-socialism este cît se poate de simptomatică. Simplificînd la maxim, postăcomunism are ca referent regimul politic, în timp ce postăsocialism se raportează la societatea din acea perioadă. Altfel spus, aceasta te duce cu gîndul la tot ceea ce au făcut partidul comunist
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acea perioadă. Altfel spus, aceasta te duce cu gîndul la tot ceea ce au făcut partidul comunist și nomenclatura sa, în primul caz, și mai degrabă la cum au trăit oamenii, în general, în al doilea caz. Mai departe, identificarea cu postcomunismul este însoțită, de regulă, de o atitudine morală anti-comunistă de condamnare și respingere a perioadei comuniste, care poate merge pînă la considerarea ei ca „o perioadă care a dus la întîrzierea istoriei noastre cu cîteva decenii” - cum se exprimă Declarația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Romania and The Contemporary World, Dumitru M. Vintilă • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
națională / 179 Când s-a integrat președintele Traian Băsescu în Europa? / 181 Șprițurile ratate ale președintelui cu premierul / 183 Primejdiile ascunse ale mandatului Monicăi Macovei / 185 Am intrat la UE / 187 Pe cine reprezintă Crin Antonescu? / 191 Mitologia controlului în postcomunism / 193 "Cadoul" otrăvit al președintelui / 195 Ce mai poate PSD? / 197 Strașnică viață ne e dat să trăim! / 199 Păzea, vine cetățeanul Băsescu! / 203 Despre Ucigă-l Toaca / 205 În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu / 207 Pe cine vor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prin prestația lui Mircea Geoană, par niște acute de domnișoară ofuscată. Așadar, ce vrea Crin Antonescu și pe cine reprezintă? Deocamdată își urmează propriile frustrări. Rămâne de văzut în ce măsură acestea sunt și ale altor liberali cu funcții. Mitologia controlului în postcomunism Regretatul jurnalist timișorean de investigație Iosif Costinaș profetiza în primul an după revoluție noul traseu al controlului din România. Mai întâi va fi să fie, spunea Costinaș, controlul averii publice prin trecerea acesteia în proprietatea securisto-nomenclaturiștilor și a fidelilor. Mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o durată de timp mai mare și încă mai pot lucra. P.S.D. plus P.N.L. și conservatorii fac o alianță împotriva naturii, numai și numai să-l poată demite pe Președinte. În felul acesta partidul liberal devine un adevărat garant al postcomunismului de la noi. În plan particular caut să adaug câteva pagini noului volum. În timp ce Rusia anunță că a încheiat cercetările privind catastrofa aviatică de la Smolensk din 10 aprilie 2010, Polonia e nemulțumită și cere continuarea anchetei, urmând să folosească același tip
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
se pare confuză), iar un cârcotaș precum eseistul Luca Pițu utilizează termenul loviluție pentru a indica amestecul de revoluție și lovitură de stat, hibrid pe marginea căruia s-a glosat contrapunctic în literatura de specialitate - și nu numai - apărută în postcomunismul românesc; am întâlnit și termenul lovituție, folosit în același sens ca și loviluție. Istoricii români s-au ferit să scrie pripit o sinteză asupra revoluției, considerând că o explicație globală a evenimentelor și încercarea de a stabili adevărul integral constituie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca să folosesc câțiva din termenii consacrați de Gustave Le Bon în lucrarea sa de referință Psihologia mulțimilor). Însă probabil că erau, măcar parțial, și o „mulțime eroică” (în schimb, în 14-15 iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară, au existat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a contestat conducerea comunistă a vremii și, în ultimă instanță, chiar comunismul. Concluzietc "Concluzie" Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
chiar de aventurieri. Dar toate acestea pledează tocmai pentru ideea de „comună insurecțională” și revoluție - că aceasta a fost ulterior (după instalarea noului organism politic) deturnată și uzurpată de un grup de restauratori ține deja de o primă etapă a postcomunismului românesc, care este altceva decât revoluția. Voi mai spune doar că multe din mărturiile despre decembrie 1989 sunt adesea marcate de o „limbă de lemn” anticoncentraționară, de o demagogie a libertății regăsite, de patetism. Dar acestea sunt riscurile și, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989, de „agenturi străine”, sprijinite din interior de trădători autohtoni (pro-moscoviți, dar și cu alte orientări „antiromânești”). Demersul lui Coruț este profund imoral prin exaltarea așa-zisului rol „curat” al Securității în societatea românească din comunism, dar și din postcomunism. Prin funcția importantă pe care a deținut-o în timpul regimului ceaușist, Coruț reprezintă un caz tipic de supraîndoctrinare ideologică și de spălare a creierului, intoxicat cu ideea pericolului extern - reprezentat fie de țările „imperialiste”, fie de țările (foste) comuniste „eretice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Decembrie 1989 (volum îngrijit de Iosif Costinaș), Memorialul Revoluției. Centrul Național de Documentare, Cercetare, Informare Publică despre Revoluția din Decembrie 1989, Editura Mirton, 2001 *** Marele șoc. Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu. Despre comunism, postcomunism, democrație (prefață de Dinu C. Giurescu), Editura Enciclopedică, București, 2004 *** Procesul Ceaușeștilor, 25 decembrie 1989. Stenograma integrală și caseta video originală, Editura Excelsior C.A., București, 1991 *** Raportul Serviciului Român de Informații despre evenimentele din decembrie 1989, ediția electronică *** Revoluția
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a) elementul sau entitatea față de care se produce ruptura. Un răspuns corect la această problemă ar permite clarificarea obiectivelor pentru perioada următoare și a mijloacelor pentru înfăptuirea lor. După unele păreri, ruptura se produce față de socialism sau comunism, chiar de postcomunism. Credem că ar fi mai corectă formularea față de socialismul de tip marxist. De multe ori însă, nu se face nicio nuanțare terminologică de acest fel, fapt care ar putea conduce la concluzia că acest lucru ar trebui să fie indiferent
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ecologiei 169 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 170 2.3. Critici ale ecofeminismului 176 3. Feminismul comunitarian 177 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului 177 3.2. Feminismul comunitarian 178 3.3. Critici ale feminismului comunitarian 181 PARTEA A TREIA Comunism, postcomunism Capitolul VI - Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat 185 1. Există un feminism comunist? 185 2. Modelul stalinist 189 2.1. Feminismul este deviaționism 189 2.2. Denaturarea familiei și vieții private 192 3. Comunismul românesc 195 3
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în colaborare cu bărbații care nu cred că pierd nimic din valoarea lor de specialiști, oameni și cetățeni dacă tratează femeile drept competitoare și partenere. În același timp, multe dintre procesele petrecute în relațiile de gen în comunismxe "„comunism" și postcomunism sunt încă insuficient teoretizate din această perspectivă. Am încercat, alături de alte cercetătoare și cercetători, să suplinesc o parte din această lipsă. Dacă aș fi scris textul de față în urmă cu doi-trei ani, i-ar fi lipsit multe dintre ideile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu mai multă ușurință, pentru că opoziția față de sexismxe "„sexism" în mass-mediaxe "„mass-media" românești, est-europene în general, este mult diminuată față de cea din țările de origine. În schimb, chiar multe femei aflate în prim-planul opiniei publice consideră feminismul neadecvat în postcomunism. 3.2. Feminismul valului IIItc "3.2. Feminismul valului III" La sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90, mai ales o dată cu proliferarea abordărilor postmoderne, își face apariția feminismul valului al III-lea. Feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" este un termen socotit
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru femeile din comunitățile rromexe "„rroma" tradiționale, feminismul ar trebui să semene mai curând cu cel al valului I, al egalității în drepturi. Pentru femeile de la țară este vorba de o emanciparexe "„emancipare" serioasă față de modelele culturale puternic patriarhale. În postcomunism devine necesar un feminism al diferențelor, care să contracareze desexualizarea comunistă. Există grupuri foarte educate și înstărite cărora li se potrivește agenda autonomieixe "„autonomie". Nici o omogenizare a feminismului nu este dezirabilă sau productivă, nu dă seama de multiplicitatea experiențelor femeiești
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]