1,547 matches
-
naturală" s-au topit aidoma unor "figurine construite din ceară sau zăpadă", nerămînîndu-ne decît "nădejdea de a privi cu ochii deschiși atrocitatea, monstruozitatea, absența semnificației (...) și grotescul lumii: carnavalul vieții și al morții în sunete de timpane și trompete...". Răul postdecembrist devine viclean, multicolor, derutant, înfățișîndu-ni-se într-un deghizament balcanic. Prezidentul Iliescu se află într-o eternă campanie electorală, într-o suită de "spectacole, festivaluri, congrese" neîntrerupte, iar "vechii poeți de curte", C.V. Tudor și Adrian Păunescu, se află în preajma d-
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
anul anterior suma de 60.899 lei. Parcă seamănă cu Mircea Diaconu? Sau nu? Cristian Mititelu e vicepreședinte la Alianța Civică (vezi AICI), o funcție onorabilă la un ONG și mai onorabil, care a jucat un rol important în societatea postdecembrista. Doar că legea audiovizualului spune la articolul 12 (2): “Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcțiile publice sau private, cu excepția celor didactice, daca nu dau naștere unor conflicte de interese”. Să fiu sinceră, nu pot să cred că
Pora a sesizat încă din 2012 incompatibilitatea lui Mititelu (CNA) by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/76976_a_78301]
-
Mitulescu. 28 mai - Mihai Drăgănescu, inginer Mihai Drăgănescu, inginer, autor, eseist și filosof român, specialist în electronică, membru corespondent și fost președinte al Academiei Române, a murit la vârsta de 80 de ani. A fost primul președinte al Academiei Române din istoria postdecembristă, în perioada 1990 - 1994. De asemenea, a îndeplinit mai multe funcții importante, printre care cele de vicepreședinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, director general al Institutului Central pentru Conducere și Informatică, viceprim-ministru în Guvernul instalat după decembrie 1989
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
sau făină, zahăr, produse rare, de preț". Pe deasupra poliția politică își "pescuia" victimele în această apă tot mai tulbure. Aflînd că avea "dosar de urmărire", autorul evită acum a-l consulta, dar nu și a releva cazul unui "beneficiar", inclusiv postdecembrist, al temutului "organ", craiovean, "cîntăreț de muzică populară, dar și colonel de securitate (la serviciul cadre, dacă nu mă-nșel)". Răsfățîndu-se în "casa boierească" a bunicilor soției lui Gabriel Chifu, "pe care a cumpărat-o (chiriaș în casă naționalizată...) pe
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
tânărului Eliade, precum și un studiu despre Salazar, apreciat ca valoros. Specialist în lucrări de tip academic, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, deficiențele aparatului critic al ediției, care s-ar fi cuvenit să se ridice cu mult peste nivelul "încropelilor" postdecembriste: "Un editor - atrage criticul atenția - nu trebuie să presupună cărui tip de cititor îi va cădea în mână textul (...) Prin urmare, el este dator să adnoteze..." etc. (p. 41) Acest neajuns îl determină pe critic să aducă în discuție, cu
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
Grigore }ugui aceleiași Țiganiade - de fapt o transpunere a textului original în limba română literară actuală, despre care ni se dă asigurarea că ar fi "de o remarcabilă acuratețe" (p. 62). În fapt, "ofensiva" lui I. B. Deleanu, în epoca postdecembristă ne pare mai degrabă o defensivă. Prezența sa în manuale a devenit simbolică (prefigurând chiar o dispariție completă, sub presiunea crescândă a acțiunii de "descongestionare a materiei"), iar interesul de care se va fi bucurat, din 2003 încoace, traducerea franceză
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
nonșalanță a foiletonismului" (p. 101, cap. "Răzbunarea inefabilului"). Eugen Simion revine în atenție cu noua ediție la Întoarcerea autorului, lucrare apreciată drept plină de rigoare și având meritul de a "pune la zid sociologismul dizgrațios de vulgar al comisarilor bolșevici postdecembriști" (p. 106, cap. "Scepticul nemântuit".). Spirit echilibrat și pozitiv, autorul Restituirilor nu își lasă nerostite rezervele, următoarea recomandare a lui Eugen Simion părându-i-se "utopică": " Un critic nu trebuie (...) să cunoască dedesubturile vieții literare și, mai ales, micul infern
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
a învesti banalul cu unicitate și spectaculos, de a epata, ci de a altoi spectaculosul pe trunchiul banalului, al cotidianului. Jocurile de sens, de imagini, de stări și expresii i-au asigurat până acum un profil original în rândul prozatorilor postdecembriști contemporani. Că placarea literarului (în cea mai școlărească definiție) pe real a devenit marcă să vedem și în recentul său volum, Recreații cu Babi, publicat în toamna aceasta la Editura Brumar. Cartea este o culegere de tablete publicate în "Suplimentul
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
-ar fi putut fi inventat / Dacă nu cei ce se chinuie-n el?" Volumul acesta, Arhitectura valurilor, a fost publicat în 1990, cuprinzând versuri evident scrise până acum. Ana Blandiana, o conștiință civică de prim plan, se implică în istoria postdecembristă, fără câștigurile dorite. Are de trecut multe vămi care o țin departe de poezie. De unde și confesiunea dezamăgită: Cred că păcatul cel mai greu pe care l-am săvârșit (...) a fost acela de a mă fi ridicat mai mult de
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
cea exterioară, obiectivă, a evenimentelor), altele înnodate succesiv pe scara istoriei social-politice (lumea veche și liberă, a familiei de stirpe nobilă și bogată a danei, reconstituită indirect, lumea comunistă, cu toate mizeriile și dramele ei, cunoscută direct, dar și aceea postdecembristă, haotică, mai degrabă sugerată). "Poetica" nerigidă a volumului, care presupune reconstrucția, din cioburile memoriei individuale, a unei Atlantide scufundate în apele trecutului, este dezvăluită chiar de scriitor: "regula acestor însemnări tocmai aceasta este - să mă descurc de unul singur, fără
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
de bacalaureat, în anul școlar 2022-2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.800/2010, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: C. STATUL ȘI POLITICA 3, România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste. D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE 1. Spațiul românesc între diplomație și conllict în Evul Mediu și la începuturile modernității. 2. România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX. 3. România în perioada „Războiului rece”. LIMBA ȘI
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
fi privită și, cu siguranță, percepută de către comunitate ca o sancțiune penală. În al patrulea rând, procedura de cercetare nu era publică (articolul 6), acest lucru afectând grav garanțiile elementare ale unui proces echitabil. ... II. Controlul averilor în epoca postdecembristă După restabilirea unei guvernări democratice odată cu Revoluția din 1989, Constituția din anul 1991 a reconsfințit dreptul de proprietate privată (fostul articol 41, în prezent articolul 44), precum și unele garanții tradiționale, cum ar fi: garantarea și ocrotirea proprietății în
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
ar fi, însă, forma propusă de Ion Vinea, prin ’914, fără urmări: vegheză! L. N.: Să revenim în camera de lucru... Este de neuitat refrenul „Doamnelor golance, domnilor golani”! Ce a rămas, oare, din incontrolabilul elan al celor dintâi ani postdecembriști? Timișoara?... Revoluția?... Ș. F.: Chiar dacă am să vă scandalizez, aș spune că a mai rămas, măcar, refrenul amintit (referitor, acesta, la Piața Universității): „Prince, n’enquerez de semaine/ Où elles sont, ne de cest an./ Qu’à ce refrain ne
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
de accidentat de capriciile autorului sau de istoria însăși. Toate aceste calități îl îndreptățesc pe harnicul editor să iasă pentru o clipă din culise să depună mărturie, în G. Călinescu față cu totalitarismul, cu privire la una dintre cele mai fierbinți teme postdecembriste. Relativul disconfort stilistic afișat în G. Călinescu față cu totalitarismul (concizia e vecină aici cu timiditatea și cu mizantropia) nu face decât să sporească credibilitatea cărții: editorul nu simte nevoia să se exprime public decât atunci când are ceva cu adevărat
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
morală practică. (Deși, ingenios, autorul le asezonează frecvent cu câte o încheiere pretins înțeleaptă.) Indiferent de subiect, Florin Iaru găsește câte-o poveste potrivită. Iubirile copilăriei, escapadele adolescenței, petrecerile studenției, zilele revoluției, marșurile din zilele mineriadelor, creșterea și descreșterea ziarelor postdecembriste, toate sunt aici. Fixate, extrem de bine, prin detalii. Flashuri de memorie sau, și mai adesea, fulgurații de limbaj. Dialogurile, mai ales, se rețin cu ușurință. Poate și datorită unei sonorități speciale. Poet, Florin Iaru simte ritmul. Și îl reface, la
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
valoare emblematică - e adevărat - pentru modul în care bocancii Istoriei calcă peste destinul uman individual, frângându-i, mutilant, cursul firesc. Lucian Dan Teodorovici reînvie anii „obsedantului deceniu”, speculând motivul vinovatului fără vină și găsind un culoar neexploatat ficțional în intervalul postdecembrist, acela al toposului concentraționar (revelat anterior de Paul Goma, de pildă). Protagonistul cărții, Bruno Matei, cu ascendență italiană maternă, este arestat, în ’49, din cauza relațiilor cu Lucrețiu Pătrășcanu (fost coleg de facultate al tatălui său, care îi facilitase obținerea unui
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
Andrei Moisoiu (Google) Ziar15minute.net a publicat o listă de 1256 de întreprinderi care au fost închise după Revoluție. Motivele care au stat la baza acestui linșaj economic la nivel de România sunt iresponsabilitatea politrucilor postdecembriști, lipsa de dragoste de țară, foamea și lăcomia de bani, precum și nenumăratele numiri politice în funcții de conducere, numiri care continuă și în zilele noastre”, scrie sursa menționată.
Lista întreprinderilor închise după 1989. Vezi ce fabrică era în orașul tău, înainte de faliment by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/51208_a_52533]
-
autobiografie pur intelectuală, ideologică și culturală. In prima versiune este prea anecdotic, prea istoric, prea factologic". Doi ani mai târziu, în 1999, Adrian Marino revine asupra manuscrisului și hotărăște să-l rescrie integral pe noi baze, completându-l cu anii postdecembriști. Această a doua versiune, agreată de autor, o publică acum Editura Polirom, prin amabilitatea dnei Lidia Bote-Marino, care ne-a pus la dispoziție dactilograma manuscrisului, realizată de domnia sa, ca în atâtea alte rânduri, cu dăruire și pricepere. Potrivit dispozițiilor testamentare
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
mele, cu triunghiurile doar mai puțin ferme.” (p. 257) O scurtă glosă pe marginea unei posibile întrebări: de ce a decis Constanța Buzea să-și publice tocmai acum acest prim volum memorialistic? În orice caz, nu din motive conjuncturale. Vremea dezvăluirilor postdecembriste a trecut de mult. {i oricum, nu în dezvăluiri stă centrul de greutate al Creștetului ghețarului. Sigur că au și ele o pondere, că în ordine imediată au de ce interesa. Dar mi-amintesc versuri din Netrăitele (I și II) absolut
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
Căloiu Oana Imposibilitatea de a stabili o strategie de gestionare a deșeurilor a constituit o problemă a României postdecembriste. Potrivit publicației Potrivit statisticilor europene, România este pe ultimul loc la gestionarea deșeurilor. UE a stabilit ca statele membre să recicleze 50% din deșeurile menajere, proporție ce trebuie atinsă până în 2020. Statisticile din martie arătau însă că România recicla, în
Comisia Europeană pune presiune pe România pentru gropile de gunoi by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64599_a_65924]
-
eseu ce i se pare obstaculat de abundența derutantă a materialului etichetat astfel, pînă la o inflație care face ca „banalele compuneri școlare avînd ca subiect probleme fundamentale de genul «cum v-ați petrecut vacanța»" să capete, în nomenclatorul didactic postdecembrist, drept de intrare în sfera eseului. Natură inconformistă, plină de neastîmpăr intelectual, d-sa ni-l reamintește pe acel ultravivace răscolitor de documente care e Niculae Gheran. Dacă dicționarul i se înfățișează ca un veșmînt prea strîmt, eseul îl atrage
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
un proces de intenție. Critica putea greși, firește, însă nu fără excepție și nu atât de categoric. Ce e drept, nu totdeauna analizele au pus punctul pe i. Rămâne deschisă chestiunea invalidării de principiu a cărților lui Breban de către critica postdecembristă. Cadrul discuției trebuie lărgit. Nu e vorba doar de romanele de după 1989 ale lui Breban, ci și de romanele pe care colegii lui de generație le-au scris sau publicat după 1989. Ar fi fost de așteptat ca, în condițiile
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
subiectul remanierii, ci doar se fac planuri pentru Mișcarea Populară. Ceea ce ar fi cu totul lipsit de sens, odată ce o formațiune nouă nu ar face decât să preia pasivul guvernării, în măsura în care e legată de Emil Boc, cel mai impopular premier postdecembrist. Președintele Băsescu, care nu ar supraviețui la Cotroceni în cazul unei majorități USL, este mai interesat decât PDL în relansarea în sondaje a partidului. Baronii locali, care știu că au asigurat un loc de muncă și după 2012, nu sunt
Ultima oră. Băsescu a trimis PDL mutarea în plic. Update:Boc a refuzat discutarea ei () [Corola-journal/Journalistic/47389_a_48714]