1,721 matches
-
probabil conștient, l-a agasat și i-a măcinat nervii, împuținându-i resursele destinate culturii. Dar, privind retrospectiv, nu aș fi așa sigur că, în durata lungă a filosofiei, securiștii au învins. Cum, iarăși, remarcă Sorin Lavric în remarcabila sa postfață (și tot la p. 339), victoria lui Noica rezultă din faptul că tot maldărul de documente pe care, zeloasă, le strânge Securitatea în dosarul cărturarului, nu alcătuiește viața acestuia. Citindu-le cap-coadă, nu aflăm nici măcar schița unei eventuale biografii: „obiectivul
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
presiunile divertismentului. Dintre cele cinci antologii, patru se prezintă ca selecții ale autorului, deși nu se recomandă în mod explicit ca atare. Cu o singură excepție, ele sunt însoțite de prezentări critice: versuri, Editura Eminescu, 1996, colecția „Poeți români contemporani”, postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și nouă, Editura Minerva, 1999, colecția „Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula, 2003, cu o postfață
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
postfață de Ion Bogdan Lefter; poezii, Editura Vitruviu, 1997, „Colecția de poezie românească” fondată de Mircea Ciobanu; poesii vechi și nouă, Editura Minerva, 1999, colecția „Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula, 2003, cu o postfață de Alexandru Cistelecan. Cea de-a cincea antologie este rezultatul selecției unui critic, prieten de tinerețe al poetului, și are titlul cel mai lung, adunând într-o singură sintagmă ivănesciană toate combinațiile: versuri poeme poesii altele aceleași vechi nouă, Editura
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
pentru totdeauna: începuturile elevului Coșbuc în revista manuscrisă "Musa someșană" și creațiile sale didactice din manualele al căror autor a fost. Gh. Chivu nu pomenește în nota asupra ediției două contribuții importante în aceste sectoare: George Coșbuc elevul-poet, antologie și postfață de Constantin Catalano, Editura "George Coșbuc", Bistrița, 2001, 154 p. și George Coșbuc, Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), ediție îngrijită și prefață de Mircea Popa, Editurile Charmides și Eikon, 2004, 234 p. Gh. Chivu recunoaște că "ediția de
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
mea, în partea mea morală. Vă îmbrățișez, Tudor Arghezi Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1) + 650 pagini (2). 2. Sunt bibliografiate și adnotate 487 de epistole. Se cuvine să precizez că este inclusă și o scrisoare a lui Tudor Arghezi către Mihai Beniuc
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București în anii 1928-1930 și 1940-1944. 3. Romulus Cioflec - Cupa Domeniilor. Comedie în trei acte. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Luminița Cornea. Cu o postfață de Doru Munteanu. Sfântu Gheorghe, Editura Angvistia, 2012, 126 pagini. 4. Ionel Teodoreanu era membru în comitetul de lectură al Teatrului Național. 5. Ion Șahighian (1897-1965), regizor și profesor la Universitatea din București. 6. Velmir Maximilian (1882-1959), actor și memorialist
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
1970; traducere din rusă de Feliksas Jukna și Tatjana Rostovaitė), bulgară ("Степни балади", Narodna kultura, Sofia, 1971; traducere din rusă de Natașa Manolova), germană ("Die Last unserer Güte", Verlag Volk und Welt, Berlin, 1971; traducere de Harry Burck, cu o postfață de Herbert Krempien), ucraineană ("Сила доброти нашоï", Dnipro, Kiev, 1972; traducere din română de I.M. Havriliuk), georgiană ("Степные баллады", Tbilisi, 1973), poloneză ("Brzemię naszej dobroci", Ludowa Spółdzielnia Wydawnicza, Varșovia, 1976; traducere din rusă de Andrzej Szymański), bielorusă ("Цяжар нашай дабрынi
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
senzualitate." Notația datează din decembrie 1991, când Mariana Șora avea 74 de ani, și se referă, evident, la vremea când scrisul ei se remarca printr-o „voinicie caldă", cum inspirat l-a caracterizat doamna Lia Ghimpu, îngrijitoarea ediției și semnatara postfeței. Dar, lipsită de orice șansă, Jeni Acterian murise în 1958, la 42 de ani, lăsând în urma ei doar acest jurnal pe care Dan C. Mihăilescu l-a situat corect în lungul șir „al cărților ratării". Ceea ce nu se poate spune
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
ordinea, disciplina pe care le cere și cu un rezultat. Fumuri, ceață, nespecializare era cuvântul de ordine - deci tot un fel de genialitate k la romantici era vizată, cu urmarea inevitabilă a neseriozității, a risipirii, a diletantismului." In lămuritoarea sa Postfață, doamna Lia Ghimpu afirmă că „Mariana Șora scrie, nu încearcă să-și explice de ce scrie." E un punct în care mă disociez de opinia d-sale, întrucât, dimpotrivă, am încheiat lectura acestui jurnal, îndeosebi a celui de senectute, cu impresia
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
parodierea ludică nu lipsesc, completând astfel tabloul: Cu craniul ascuțit ca un ou/ trece pe stradă marele poet Nichita Danilov./ Eu merg în urma lui și-i citesc/ un anumit pasaj din Borges." Neomodernist sau postmodernist?, se întreabă criticul literar în Postfață. Ion Bogdan Lefter comentează încercarea nereușită de a-l situa pe Nichita Danilov fie de-o parte, fie de cealaltă. Dilemă tipologică datorată tematicii mai degrabă vechi și infuziilor de gravitate, de sacralitate, de patetism, care nu sunt prea frecvente
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
ales, să nu-mi dezamăgesc posibilii cititori ai strădaniei mele... Volumul doi se încheia cu micul eseu „Dor de Căuești” ca urmare a unei vizite fulger ce a avut loc în acel sat la finele lui mai 2009, urmat de Postfața volumului, în care amintesc de sponsorul întâlnit în tren în prima jumătate a lunii iunie același an. În luna iulie volumul e finalizat pe plan local și trimis spre a fi tipărit la Iași unde am marele noroc de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
buna inspirație să pregătesc un număr de 50 de volume ce-mi poartă semnătura și menționează data lansării încât nu mai pierd timp în momentul când ofer gratuit cartea, grație sponsorului providențial menționat la sfârșit în ultimele rânduri inserate în Postfață. Ajungem la timp cu mașina Florinei - strănepoată, fiindu-i cândva diriginte nepărtinitor și, oarecum, exigent cu ea, deoarece voiam să știe mai mult. Deși atunci se uita oarecum critic la mine, mai târziu mi-a mulțumit că datorită mie a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
prețioase și pretențioase, menite să le pună răbdarea și mintea la încercare. Le-am relatat despre sponsorul întâlnit în tren ce s-a oferi să mă sponsorizeze voluntar, lucru pe care-l vor găsi exprimat clar în ultimele rânduri din Postfață și drept urmare logică volumul se distribuie gratuit tuturor participanților. Cum avusesem inspirația să-mi pun semnătura menționând data lansării, nu s-a mai pierdut vremea în plen, ci totul a mers rapid. A urmat un moment de destindere care a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ocazia pelerinajului specific de 14 octombrie, așa cum inițial am fost anunțat. Am pregătit mai întâi trei exemplare din volumul II sponsorizat cu o dedicație adecvată gestului sponsorizării voluntare ce au făcut, în împrejurările pe care le-am relatat chiar în postfața volumului în discuție, după cum urmează: 1) Familiei Lucreția și Constantin Pândaru - S.U.A. „V-ați înscris numele pe o carte precum marii voievozi și boieri patrioți din trecut, care își încrustau numele nepieritor în marmura unor opere monumentale ale neamului nostru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
În uitare și când tot ce va rămâne În urma noastră va fi o adunătură de cuvinte. Din care, poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
condiția omului. EUGEN SIMION SCRIERI: Ultimii, București, 1970; Fără vâsle, București, 1972; Noaptea, București, 1974; Grădina Icoanei, București, 1977; Zile de nisip, București, 1979; ed. (Crime de sable), tr. Alain Paruit, Paris, 1989; Somnul vameșului, I-III, pref. Nicolae Manolescu, postfața autorului, București, 1981; Le Second Messager, tr. Alain Paruit, Paris, 1985; ed. (Al doilea mesager), București, 1991; Îmblânzitorul de lupi, București, 1991; ed. (Le Dompteur de loups), tr. Alain Paruit, Paris, 1994; Oratoriu pentru imprudență, București, 1991; Le Matin d
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
lupi, București, 1991; ed. (Le Dompteur de loups), tr. Alain Paruit, Paris, 1994; Oratoriu pentru imprudență, București, 1991; Le Matin d’un miracle, tr. Alain Paruit, Paris, 1992; ed. (Dimineața unui miracol), București, 1993; Aici și acum, București, 1996; Provocatorul, postfața autorului, București, 1997; Iarba zeilor, București, 1998; Jurnal infidel, I, București, 1998, II, Pitești, 2002; 2+1 (două scenarii + o piesă de teatru), București, 1999; Cochilia și melcul sau Fericirea interzisă, București, 2002; Cartea lui Ian înțeleptul, apostolul din golful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
1971; Mihai Eminescu, îngr. și pref. Mihai Drăgan, Iași, 1974; Opere, I-X, îngr. Rodica Rotaru și Al. Piru, pref. Al Piru, București, 1974-1981; Studii literare, I-II, București, 1979; Spiritul critic în cultura românească. Note și impresii, îngr. și postfață Ioan Holban, București, 1984; Studii literare, îngr. și introd. Lenuța Drăgan și Mihai Drăgan, Iași, 1986; Privind viața. Adela. Amintiri, îngr. Rodica Rotaru și Al. Piru, București, 1987; Cugetări, îngr. Sergiu Selian, București, 1989; Opere, I-II, Chișinău, 1997; Curentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
București, 1982 (în colaborare cu Marc Rombaut); Eugen Cizek, Secvență romană, pref. Emil Condurachi, București, 1986 (în colaborare cu Sanda Chiose-Crișan); Nichita Stănescu, La Leçon sur le cercle, București, 1988; Anta Raluca Buzinschi, Vers pour l’air, pref. Eugen Simion, postfața trad., București, 1996. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Călătorii, O, 1977, 3; Constantin Hârlav, „Memorial invers”, ST, 1977, 3; Al. Dobrescu, „Confesiuni esențiale”, CL, 1977, 9; Doina Uricariu, Un „proiect” de sociologie literară, LCF, 1977, 40; Mircea Scarlat, Constantin Crișan, „Nostalgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
1985; Proza românească și vocația originalității, Craiova,1988; Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994; Moștenirea prozei eminesciene, Craiova, 1996; Studii de literatură română modernă și contemporană, Craiova, 2002. Ediții: Fănuș Neagu, Fântâna, pref. edit., Craiova, 1974; Al. Macedonski, Rondeluri. Psalmi. Nopțile, postfața edit., Craiova, 1975; Florin Dumitrana, Întâile viori, pref. edit., Craiova, 1979; Titu Maiorescu, Critice, introd. edit., Craiova, 1995. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Comentarii despre Camil Petrescu, RL, 1975, 22; Alexandru George, Exclamativ și sumar, VR, 1975, 9; Mihai Dinu Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
îngr. și introd. trad., București, 1985; Înțelepciunea arabă în poezia și proza secolelor V-XIV, îngr. și. introd. trad., București, 1988; ed. 2 (Înțelepciunea arabă. Secolele V-XIV), Iași, 2002; Patrick Süskind, Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
punct arheal: "Toate se schimbă în viață, / Numai izvorul nu" (Izvorul). În Biblie, apa este matrice a creației [...]. Propriu-zis, apa întemeiază civilizația. Grigore Vieru, în plus, încarcă izvorul de suflet matern și de paideuma copilăriei, recunoscându-i sorgintea cerească, totodată!" Postfață la Theodor Codreanu, Duminica Mare a lui Grigore Vieru, 2004 Ana BANTOȘ "Sine ira et studio" "Descoperirea" literaturii basarabene și integrarea ei în peisajul literar din România, "reluarea legăturilor dintre cele două culturi românești despărțite de Prut ca de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bine delimitat, iar lista, aleasă și aceasta convențional, nu este completă: Complexul Bacovia (Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2003), Basarabia sau drama sfâșierii (Editura Flux, Chișinău, 2003), Caragiale abisal (Editura Augusta, Timișoara, 2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cu o Postfață de Mihai Cimpoi, Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2004), Mitul Eminescu (Junimea, Iași, 2004), Eminescu, martor al adevărului (Editura Scara, București, 2004), Transmodernismul (Editura Junimea, Iași, 2005). Între timp (mai precis, între 2005 și 2008), au apărut și alte volume, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Prin cele afirmate mai sus nu fac tabula rasa din literatura basarabeană postbelică și cu atât mai puțin din cea post '89 (așa cum a procedat în mod descalificant, cinic, Nicolae Manolescu în a sa Istorie...)". Atât în Introducerea și în Postfața cărții, cât și pe întreg parcursul demersului critico-istoric, N. Manolescu pretinde că a preluat de la T. Maiorescu, drept fundament al literaturii moderne, doar esteticul. Susținând însă curentul postmodernismului, care a pierdut cultul esteticului și al valorii, N. Manolescu se autocondamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Basarabiei de către imperiul țarist, încearcă să demonstreze că limba română și spiritul românesc, mai ales, nu au putut fi răpite, surghiunite și nici mazilite. Propunându-și un adevărat "decalog" al selecției articolelor, studiilor, eseurilor, cronicilor, recenziilor, medalioanelor sau prefețelor și postfețelor pe care Theodor Codreanu le-a publicat în decursul anilor prin diferite locuri, autorul reușește să repună în circuitul firesc nume autentice marginalizate și practic devenite necunoscute, în viața culturală la nivel național. "Firește, latura subiectivă în selecție trebuie luată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]