1,673 matches
-
antisociale apar la vârste foarte mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale (de natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul emoțiilor, de exemplu. Copilul manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale (de natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul emoțiilor, de exemplu. Copilul manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de activare efecte ce pot influența manifestarea agresivității. Efectele de organizare sunt asociate influențelor hormonale asupra dezvoltării fătului și a funcționării sistemului nervos în perioada prenatală și cea a nașterii propriu-zise. Efectul activării se manifestă în funcție de schimbările hormonale din perioada postnatală, influențând starea afectivă și comportamentul copiilor și al adulților. Testosteronul pare să favorizeze agresivitatea manifestată de masculii mai multor specii de vertebrate, intervenind puternic în creșterea nivelului agresivității în perioada reproducerii. Efectul asupra masculilor umani este un subiect de dezbatere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arterei pulmonare, ductus arteriosus patent, defect septal ventricular sau atrial. Volumul intratoracic este scăzut la acești pacienți, ridicând probleme de reintegrare a cordului. Frecvent se asociază și un defect parietal abdominal. Tratamentul inițial constă în acoperirea defectului cu tegument, imediat postnatal, ca prim timp operator. Ulterior, se rezolvă defectul toracic prin acoperire cu rășină acrilică, fragmente costale sau Gore-Tex. Ectopia cordis toraco-abdominală Cordul nu este liber extratoracic, ci este acoperit fie de o membrană subțire, fie de tegument subțiat, pigmentat. Fisura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
și a cincea, apare măduva osoasă hematopoietică. Celulele reticuloendoteliale produc lacune, prin resorbția cartilajului scheletului, în care se va dezvolta măduva osoasă, inițial leucopoietică și apoi și eritropoietică. Hematopoieza medulară are loc paralel cu involuția hematopoiezei hepatice. 1.2. Hematopoieza postnatală La naștere, măduva osoasă, este în totalitate hematopoietică, asigurând eritropoieza, granulocitopoieza și trombocitopoieza normală. După 18 ani, în măduva diafizelor oaselor lungi, celulele reticulo-endoteliale se încarcă cu lipide devenind adipocite, capilarele sanguine se colabează și dispar, astfel formându-se măduva
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
cea chirurgicală au condus la crearea anatomiei topografice, care analizează structurile din alcătuirea corpului pe regiuni și stratigrafic. Aprofundarea părților componente ale organismului în dinamică a pus bazele anatomiei dezvoltării. Aceasta cuprinde etapa dezvoltării intrauterine, embriologia, și cea a dezvoltării postnatale, anatomia vârstelor din care ulterior se va dezvolta gerontologia medicală. în perioada modernă, prin trecerea la studiul și cunoașterea structurilor dincolo de limita vizibilității cu ochiul liber, a luat naștere anatomia microscopică, care a stat la baza dezvoltării citologiei și a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care acționează: - în perioada intrauterină pot interfera procesele de creștere și dezvoltare: - starea de sănătate a mamei, - alimentația mamei, - starea de oboseală a mamei, - inaestia de alcool, - mediul toxic în care trăiește/ lucrează mama, - eventuala medicație teratoaenă autoadministrată; - în perioada postnatală procesele depind de: - îactorii de mediu și de microclimat, - condițiile de iaienă din familie, - îactorii socio-economici. 5. Factorii alimentari sunt prezentați pe amplu în cadrul cursului de laiena educației fizice și sportului. Metabolismul bazal la 1-3 ani este de 2-2,5
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și de culoare albă-sidefie. Prezintă trei perechi de picioare de culoare galben-brunie. Setele supracostale au o dispoziție similară cu ale adultului; setele scapulare sunt de acceași lungime între ele, iar cele postnatale mai mici decât jumătate din lungimea idiosomei (fig. 35 d). Biologie. Este o specie care pretinde temperaturi moderate și umiditate pronunțată. Se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de 20 - 250 C și umiditate de 80 - 90 %, când durata unei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu directiva 92/85/EEC (Concediul de maternitate) pot fi regăsite în Cod la Art. 155: Mama avea dreptul la un concediu de maternitate și lăuzie plătit de 112 zile, pe care le putea împărți în două perioade: pre și postnatal. Art.157 prevede concedii plătite pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 3 ani. De asemeni, mama putea avea concediu fără plată până la împlinirea vârstei de un an a copilului. Directiva 93/104/EC (Organizarea timpului de muncă) are prevederi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
0,5. Închiderea DSV în această situație determină insuficiență ventriculară dreaptă rapid instalată și deces, defectul septal ventricular reprezentând în aceste cazuri supapa de evacuare a ventriculului drept. CANALUL ARTERIAL PERSISTENT DEFINIȚIE Canalul arterial persistent (CAP) reprezintă persistența în perioada postnatală a ductului arterial (Botallo), un conduct vascular prezent în mod fiziologic în timpul vieții intrauterine pentru scurtcircuitarea patului vascular pulmonar și care face legătura între artera pulmonară și aortă [1]. Prevalența este de 5-10% din totalul MCC. Poate fi asociat cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
dirijează prin valva tricuspida în VD și de aici în aortă, iar AS devine atriu pentru circulația pulmonară, dirijând întoarcerea venoasă sistemică din venele cave spre valva mitrală în VS și de aici în artera pulmonară. Indicată la cazuri necorectate postnatal, cu anatomie coronariană nefavorabilă. 3. Combinată - Procedeul Rastelli - este rezervat pentru asociația TGA + DSV + Stenoza pulmonară. Constă în dirijarea fluxului din VS prin DSV spre aortă cu ajutorul unui petic intraventricular și stabilirea unei conexiuni între VD și AP prin intermediul unui
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
modificări morfologice specifice, înlăturarea lor rapidă din sistem face ca foarte puține celule ale unui țesut să fie clasificate ca apoptotice la un moment dat. În 1995, Finegood, Scaglia și Bonner-Weir (60) au descris în pancreasul de șobolan o undă postnatală de moarte β-celulară, compensată prin neogeneza altor celule, apărute prin replicarea celulelor preexistente sau prin neogeneza din celulele precursoare. Același proces se petrece și la șobolanii diabetici (200), incluzând șobolanii BB și șoarecii NOD. În unele circumstanțe, o apoptoză „fiziologică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care îl produce, reglează transcripția genelor pentru factorii de creștere; alterarea acestei gene WT 1 inhibă nefrogeneza și, la șoarecii transgenici, produce agenezie renală 5. Mutațiile genei WT 1 la om produc anomalii ale dezvoltării rinichilor și organelor genitale, iar postnatal tumoră Wilms (5). 5. La aceste animale nu se dezvoltă nici gonadele, deoarece WT 1 este implicată și în diferențierea acestor organe. Mutația unei alele PAX 2 la șoareci transgenici perturbă nefrogeneza (rinichi displazici) și produce megaureter; mutația ambelor alele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se observă o manifestare de boală recesivă, în care genotipul aa care inițiază cistogeneza se produce într-o anumită celulă prin două mutații: una este moștenită de la unul din părinți (este germinală), iar a doua este somatică și deci produsă postnatal. Ipoteză celor două lovituri explică de ce numai unii nefroni sunt afectați, iar numărul lor este la început mic, precum și creșterea numărului celulelor afectate prin mutații somatice și deci a nefronilor afectați (precum și a severității bolii) odată cu vărsta . Modelul two-hits prin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Testele genetice se adresează în special persoanelor cu risc de a moșteni boala, se vor face numai la cerere și după ce suntem siguri că solicitanții sunt edificați asupra consecințelor testului. Aceste tehnici de diagnostic pot fi aplicate presimptomatic, prenatal sau postnatal. Diagnosticul molecular NU înlocuiește metodele imagistice de diagnostic deoarece: necesită stabilirea prealabilă a tipului de mutație PKD1 (situată pe 16p) sau PKD2 (situată pe 4q) la bolnav și folosirea unor markeri genetici adecvați; ele implică investigarea mai multor membri bolnavi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
s-ar naște cu numeroase microhamartoame ce ar scădea pe măsură ce acestea evoluează spre formarea de chiști, ipoteză ce nu este confirmată de studiile necroptice. Se consideră că microhamartoamele biliare și chiștii hepatici din ADPKD sunt determinați genetic, dar dezvoltarea lor postnatală este condiționată de o serie de factori extrinseci și/sau intrinseci, care nu au nici o legătură cu gena PKD1. Analiza compoziției lichidului din chiști arată că este similară celei plasmatice, cu excepția conținutului în glucoză, care este constant scăzut. Lichidul mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
numeroși, aglomerați neregulat și frecvent glomerulari (3). Spectrul clinic al manifestărilor renale ale ADPKD la copil variază considerabil (5, 14, 15), putându-se întâlni trei tipuri: manifestări severe neonatale mimând ARPKD (fenotip Potter și hipoplazie pulmonară); forme moderate cu debut postnatal mai tardiv (la copiii mai mari) prin dureri abdominale (produse de mase abdominale palpabile), hematurie, hipertensiune, uneori infecții; de remarcat faptul că hematuria sau hipertensiunea 3 pot fi primele forme de prezentare a pacientului; chiști asimptomatici descoperiți accidental la ecografie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
imprintingul (3, 6, 13, 16), fenomene discutate în cap. 3, nu sunt încă suficient de certe în ADPKD pentru se ține cont de ele în sfatul genetic, mai ales că au o semnificație negativă; opțiunile reproductive (contracepție, diagnostic prenatal sau postnatal) pe care le are pacientul; importanța transmiterii informațiilor primite rudelor sale cu risc, subliniind că acest lucru poate duce la scăderea incidenței bolnavilor în familie sau la ameliorarea cursului de evoluție a bolii). După prezentarea acestor date, i se va
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un caracter pur voluntar. O situație particulară ar putea fi reprezentată de testarea la angajare sau cu ocazia contractării unei asigurări. în cazul în care un cuplu decide să conceapă un copil, testările pentru ADPKD se pot face prenatal sau postnatal în stadiul presimptomatic. Diagnosticul prenatal este deosebit de important în cazul în care unul dintre părinți este bolnav sau face parte dintr-o familie cu ADPKD în care riscul de recurență al acestei afecțiuni este mare (50%). Deși respectarea confidențialității este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
etică obișnuită. în afara problemei deja discutate a confidențialității în cadrul cuplului, trebuie discutată și problema informării copiilor proveniți din familiile cu risc. Există mai multe tipuri de asemenea situații: cazul copiilor a căror boală a fost detectată prenatal (risc asumat) sau postnatal, presimptomatic; cazul în care unul dintre părinți este diagnosticat cu boală și se află în faza de insuficiență renală, iar copilul se întreabă dacă poate fi afectat și el de aceeași boală în viitor; cazul în care copilul nu este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
RB1), distrofia musculară Steinert (DMPK), mucoviscidoză (CFTR), miopatia facio-scapulo-humerală (FSH) ș.a., nu se poate face un diagnostic de tip fenotipic, pornind de la vreo proteină implicată. În schimb, prin cercetarea ADN-ului, aceste afecțiuni pot fi diagnosticate atât pre- cât și postnatal. În oncogeneza virală, mai exact în carcinomul hepatic indus de virusul hepatitic B (HBV), diagnosticul serologic are defectele sale: antigenul HBs nu e constant prezent. În schimb, analiza genică indică totdeauna integrarea HBV în genomul (ADN-ul) hepatocitelor. Alte avantaje
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mesajelor în structurile înzestrate cu viață. Mai exact, în cazul nostru sfingomielina membranară „răspunde“ stresului, eliberând subprodusul său catabolic, ceramida. În general, ceramidele reprezintă semnale secundare care activează numeroase enzime efectoare implicate în diferite funcțiuni: proliferare celulară, diferențiere embrionară și postnatală, inhibiția migrării neutrofilelor și, desigur, apoptoză. Catepsina β promovează activarea caspazelor 8 și 2, care acționează distructiv asupra peretelui mitocondrial perforându-l, fapt ce duce la eliberarea citocromului C, cu efectele ulterioare, cunoscute. Din toată această „odisee enzimatică“ se pot
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celule uzate funcțional, ca și reciclarea ulterioară a materiilor prime obținute din dezasamblarea acestora în apoptozomi, joacă un rol esențial pentru bunul mers al economiei organismului. Atât dezvoltarea embrionară cu cascada sa de transformări structurale și funcționale, cât și viața postnatală a oricărui individ biotic ar fi fost de neconceput fără o bună funcționare a mecanismelor apoptotice. Am arătat, de asemenea, că până în prezent au fost puse în evidență două căi prin care implacabilul ordin „sinucide-te!“ poate să ajungă la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un articol despre ipohondrie. În ultimii zece ani, fusese supusă la mult prea multe controale medicale, din pricina convingerii sale că va suferi un atac de cord. Istoricul simptomelor invocate Cu zece ani în urmă, în timp ce urma un curs de exerciții postnatale, după nașterea unicului ei copil, femeia a sesizat o creștere dramatică a ritmului cardiac. Speriată că ar putea suferi un atac de cord, și-a dat seama că mai are și alte simptome. A început să aibă dificultăți de respirație
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
consumat ocazional alcool în mod intermitent, dar nu a lipsit niciodată de la serviciu din cauza aceasta. Istoricul familiei Dl P. este singur la părinți. Părinții săi sînt amîndoi liniștiți și nu socializează niciodată în afara căminului. Dna P. a avut o depresie postnatală după nașterea dlui P. Acesta o descrie ca fiind surescitată. Istoricul personal și personalitatea premorbidă Dl P. spune că din primii ani de școală s-a simțit diferit, ca și cum nu se potrivea. Mai tîrziu, s-a considerat inferior celorlalți. Întotdeauna
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]