1,360 matches
-
asocia diferite obiecte de studiu, din același domeniu sau din domenii diverse, într-una și aceeași planificare a învățării”. Sinonimele pentru integrare sunt: fuziune, armonizare, încorporare, unificare și coeziune. Integrarea situează procesul de învățare în optica globală a unității cunoașterii, postulează coerența și logica ansamblului cunoștințelor. La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce aparțin unor discipline școlare distincte. Așa cum arată McNeil (1985)1, „integrarea curriculumului sprijină elevii să identifice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
natură practică și nu doar rațională (ca la Origen și Evagrie). În replică, adversarii săi l-au acuzat că primejduiește unitatea lui Dumnezeu, caracterul Său simplu și transcendența Sa absolută. Ei chiar fac aluzie la diteism și chiar politeism, pentru că, postulând caracterul necreat al energiilor divine, Înseamnă a nu mai recunoaște o delimitare clară Între Creator și creație. În Introducerea sa la tratatele lui Palamas, traduse În volumul al VII-lea din Filocalie, Stăniloae reia subiectul În cadrul unei Întinse polemici declanșate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mod necesar conflictul ideologic și problemele generate de bipolaritatea sistemului dominant. Din acest motiv, era suficientă Înțelegerea dinamicii sistemului dominant pentru a descrie și mai ales prezice modul de comportament internațional În orice zonă de pe glob. Totuși, această cheie universală, postulată În primii ani ai Războiului Rece, nu se potrivea realității de pe teren, datele empirice sugerând că, la nivel regional, lucrurile stăteau destul de frecvent altfel decât permitea teoria. În nici una din regiunile care, la acea vreme, erau În centrul atenției a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internaționale (Brecher, 1963, p. 213). În plus, acest tip de reprezentare implică faptul că orice sistem subordonat trebuie Înțeles În primul rând ca fiind rezultatul percepției unui anumit guvern. Trecerea de la percepția individuală la percepția colectivă, a cărei existență este postulată de altfel În mai multe studii (Binder, 1958; Brecher, 1963; 1969; Kaiser, 1968), nu este Însă explicată de teoriile sistemelor subordonate. Aveau să treacă aproape două decenii pentru ca această problemă să primească răspuns. 6.2.4. Complex de securitate Soluția
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
privind viitorul societății, pe baza presupozițiilor sau ipotezelor teoretice și a datelor actuale și istorice. În contrast cu prospectiva bazată pe extrapolare, care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o serie de metode care-i ajută pe analiști În realizarea prospectivei teoretice: modelarea teoretică, modelarea cauzală, analiza regresiei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce țin de acțiunea, militară și chiar acțiunile militare efective Întreprinse de statul român pentru asigurarea securității naționale, precum și sistemul de alianțe și tratate la care aceasta a luat parte În același scop. A devenit deja un clișeu să fie postulată Însemnătatea sfârșitului Războiului Rece asupra sistemului internațional În Întregul său, atât la nivel practic, cât și teoretic 1. Lumea În care trăim astăzi este cu adevărat alta decât cea de acum douăzeci de ani. Lipsite de presiunea ideologică a Războiului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt preocupate de aspecte precum modalitățile de abordare a amenințărilor violente sau procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). În acest context, este ușor de observat că strategia de consolidare a păcii este similară strategiei de transformare a conflictelor. Ambele postulează necesitatea eliminării cauzelor conflictelor și Întăririi legăturilor dintre părților aflate În conflict, arătând că acestea sunt obiective pe termen lung. Lederach (1997) prezintă Însă strategia de consolidare drept un proces ce include cele trei abordări ale teoriei conflictului și care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
omului față de felul În care și-a trăit viața este esențială pentru destinul de după moarte al sufletului. În perspectiva acestei concepții morale, moartea persoanei capătă o altă semnificație, diferită de cea biologică și având un rol esențial. Morala și escatologia postulează faptul că momentul morții reprezintă ieșirea omului din temporalitatea existenței sale trupești și intrarea sufletului acestuia În eternitate. Este o morală atât a consolării prin recompensă, cât și o morală a răspunderii prin pedeapsă. Ce trebuie să vedem și să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
veac și mai bine. Asupra conceptului de modernitate, C. operează o triplă proiecție semantică. Mai întâi, un decupaj axiologic, implicând un plus sau un minus valoric. (Modernismul s-a născut ca un concept peiorativ, spre exemplu.) După aceea, unul istoric, postulând acoperirea termenului cu un segment anume din timpul cultural. (Modernitatea începe aproximativ în 1850, an convențional, după care noul devine o noțiune cu caracter ofensiv.) În fine, unul strict tipologic, mizând pe calitatea de instrument de sistematizare a unei astfel
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi, 1819), Ioan Budai-Deleanu (Scrisoarea către P. Maior, post 1815, Temeiurile gramaticii românești, ante 1820). Abia Gramatica lui Ion Heliade-Rădulescu, apărută în 1828, pune bazele așa-numitului alfabet
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
sunt bărbați Înghesuiți, care mânuiesc aceste lanterne. Dacă reușești să pătrunzi suficient de adânc, o să dai de o fată, uneori de două, ce stau pe un podium de cauciuc spongios. Desigur, Într-un fel, e un act de credință să postulezi existența unei fete În carne și oase - sau chiar a două. În Camera Obscură nu vezi niciodată o fată Întreagă. Vezi doar bucăți. Vezi ce luminează lanterna ta. Un genunchi, de exemplu. Sau un sfârc. Sau - ceea ce Îi interesa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Platonic notion of Truth itself is absurd“). Nu are în atenție o stare concretă a vieții comune. Dimpotrivă, pre feră o descriere simplu speculativă, aparent ideală, ce ar exclude orice altă descriere posibilă. Însă cine și cum anume ar putea postula un adevăr unic, în sine? Desigur, întrebarea 94 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 88. 89. lui Rorty este de bun simț, rezonabilă, cel puțin în primă instanță. Poate să se ivească în mintea oricărui cititor, cel puțin la o primă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Platonic notion of Truth itself is absurd“). Nu are în atenție o stare concretă a vieții comune. Dimpotrivă, pre feră o descriere simplu speculativă, aparent ideală, ce ar exclude orice altă descriere posibilă. Însă cine și cum anume ar putea postula un adevăr unic, în sine? Desigur, întrebarea 94 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 88. 89. lui Rorty este de bun simț, rezonabilă, cel puțin în primă instanță. Poate să se ivească în mintea oricărui cititor, cel puțin la o primă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de dezvoltare și aprofundare a cooperării și, în egală măsură, de consolidare a securității și stabilității. Încrederea, la rândul ei, presupune, în mod necesar, instaurarea fermă a respectului reciproc între toți cei angajați în procesul de edificare a securității. Ceea ce postulează, evident, nu doar respectarea personalității distincte a fiecăruia, ci și a intereselor sale specifice. Binomul "securitate-cooperare" a servit drept fundament pentru adoptarea unui nou concept de securitate, cel de "securitate prin cooperare" (cooperative security). Apărut în condițiile Războiului Rece din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conținutul, finalitățile și fundamentele sale instituționale, esențialmente diferit de clasicul concept al securității colective. Concept reformator de mai mare amplitudine, mai suplu și, evident, mai complex în conținutul său comparativ cu doctrina securității colective. Concept care, recunoscând cerința indivizibilității securității, postulează fără ambiguități principiul securității egale pentru toate statele participante, indiferent de apartenența sau neapartenența la alianțe sau de alte diferențe existente între ele. Concept principial incompatibil cu inegalitățile de tratament cărora le-au fost expuse în trecut statele mici, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Gorful nostru a fost primul care a văzut uriașele implicații ale acestei afirmații. Dota voise pur și simplu să spună că nimic nu putea exista fără prezența unui intelect cognitiv care să-i perceapă existența. Gorful nostru a inversat afirmația, postulând că orice lucru pe care un astfel de intelect îl poate concepe trebuie deci să existe. A continuat concepând existența altor Endimiunse posibile altor Endimiunse ce conțin forme de viață accesibile. Gorfii nu erau siguri dacă trebuiau să aclame sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
astrologia, Însă sub aspect astronomic, cosmologic, fiziologic, ontologic, sau antropognozia, care studiază anatomia omologică, științele divinatorii, fiziologia fluidică, psichurgia, astrologia socială și hermetismul istoriei. Pe urmă sunt matematicile calitative, adică, știți mai bine ca mine, aritmologia... Însă cunoștințele preliminarii ar postula cosmografia invizibilului, magnetism, aure, somnuri, fluiduri, psihometrie și clarviziune, și, În genere, studiul celorlalte cinci simțuri hiperfizice - ca să nu mai vorbim de astrologia horoscopică, aceasta-i deja o degenerare a științei atunci când nu-i efectuată cu precauțiile cuvenite, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ar părea rău să vă fi dat pe mâinile unui nebun”, am spus eu. „Nu”, zise Belbo. „Omul le pătrunde bine, e subtil. Numai că trăiește Într-o lume diferită de a noastră.” Apoi adăugă: „Sau aproape”. 49 Traditio Templi postulează prin sine tradiția unei cavalerii templiere, cavalerie spirituală și inițiatică... Henry Corbin, Temple et contemplation, Paris, Flammarion, 1980, p. 373). „Cred că l-am Înțeles pe Agliè al dumitale, Casaubon”, zise Diotallevi, care la Pilade ceruse un spumant alb, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mod mult mai sigur și eficient decît dacă și-ar fi propus-o din rațiuni morale. Prin intermediul „mîinii invizibile” a Pieței, interesul individual și egoist devine principalul engine of action al comportamentului economic. John Stuart Mill merge puțin mai departe, postulează „dorința de bunăstare” prin care îl definește pe homo economicus. Acesta devine obiectul economiei, permițînd la rîndul său autonomizarea acesteia. Treptat, el îl va înlocui pe homo sapiens (sau îl va reprezenta în mod exemplar) - iar economia va deveni nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
energia creatoare a romantismului visător. Dinspre potențialul unei asemenea imense energii se consolidează posibilitatea dăruirii depline persoanei adorate. Cu acest idol împrumutat de extazele afrodisiace cel îndrăgostit își făurește la marginea inconștienței acel ev atemporal, acel tărâm în care își postulează autodepășirea. Apoi, lăsând uitarea să-l despartă de himera-creație și de propriul statut demiurgic, o redescoperă întru final sub imboldul unei prezențe feminine, prezență care este inclusă în basmul său fiind circumscrisă matricei idealului de feminitate. Îndrăgostitul se încrede, așadar
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
acest context, exclusă clipele prăbușirii sufletești nefiind tolerate drept alternative ce trebuie să urmeze momentelor înălțării. Dimpotrivă, se intenționează reducerea fundamentală și excluderea finală a sincopelor de umbră spirituală, a insulelor de rătăcire și slăbiciune dionysiacă. Menajarea impulsiunilor corporale este postulată pentru trăirea mistică drept precedentul ce oferă elanul exceselor viitoare ale trupului care îi sunt astfel deschise perspectivele unei extensii dominatoare asupra sufletului. Lumina profunzimilor de energie și sublim care își revarsă străfulgerarea în amplitudinea revelației susține resurecția conștiinței ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Dar, cât timp viețuiește întru corporalitate este împresurat de o altă imensitate copleșitoare: conglomeratul de materie și energie din care doar o picătură azurie îl adăpostește ca lume a efervescențelor sale. Acest imperiu tăcut, neatins de spectrul uman, ateul îl postulează ca o extensie enigmatică. Desigur, o fărâmă din natura nesfârșită este cucerită, adaptată și prelucrată de om fiind așezată în dinamica istorică ca sursă de progres și emancipare evolutivă. Dar, în acest sens, nu muntele, ci piatra desprinsă trudnic din
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unui cult al sinelui. La întrebarea corelată Cine sunt? omul pătruns de răutate nu va răspunde, inversând termenii Ceilalați nu sunt ca mine ci Ceilalți nu pot fi ca mine. Așadar, atenția este centrată spre paradigma semenilor, propria interioritate fiind postulată dintru început ca un edificiu inviolabil. Ceilalți sunt obsesia ființei umane pătrunse de răutate, ghimpele metafizic ce îi sfâșie conținutul existențial. Prin acest răspuns dat la interogarea ce-l vizează, eul demonizat în versiunea mistică și animalizat, în cea atee
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
adevăr, aceste calcule de perspective ce par ancorate într-o siguranță implacabilă plutesc în penumbra unei radicale erori. Resortul unei astfel de greșeli, unei astfel de profunde înșelări se constituie în confuzia pe care ființa umană cucerită de malefic o postulează între viziunea proprie asupra sinelui și realitatea propriu-zisă ce-l definește. Astfel, eul negativ privindu-se în oglinda conștiinței întâlnește doar ceea ce orgoliul fermentând în adâncuri îi dictează să observe. Acest eu este sclavul energiilor negative cumulate în profunzimea sinelui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sub presiunea extazului dionysiac coborât și concentrat în clipă. În mod real, acest spectru nu absentează din împrejmuiri ci doar întârzie, sosirea sa fiind ancorată în ceea ce stă să vină. Or, tocmai această întârziere permite momentul fericirii dar îi și postulează prevestitor tragicul final. Oricât de amplă și prelungă ar fi amânarea sumbrului apus al unei secvențe de fericire din paradigma vieții individuale, fiecare dintre noi ne dorim continuarea sau reluarea nesfârșită a acestei clipe ce este asemeni unui atom închis
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]