380 matches
-
o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna era caldă și mănoasă, cu ploi potolite, excelând doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la ele. Drept care șeful regiunii a schimbat tactica: s-a îmblânzit. Da, ajunsese și el la asemenea performanțe, subtilități, rafinamente: uneori punea catifea peste brutalitatea lui fără de margini. Brusc, s-a așezat pe un scaun și cu voce mormăită, dar potolită, l-a invitat și pe deținut să ia loc pe celălalt scaun. Erau față în față, îi despărțea o masă de lemn, cu o veioză care bătea orbitor în ochii lui Vlad. Tovarășul Cameniță a întins mâna cu degete butucănoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-mi zică mie oricine vacă, îl mănânc de viu! Trebuia să-i spui în față: «Bă, nenorocitule, pe cine faci tu bou și vită încălțată, că-ți mut falca din loc!!!»“ „În primul rând - o informează bărbatul cu același glas potolit cu care își adoarme adversarii și colegii la Cameră -, nu mi-a zis deloc vită încălțată, ci doar bou. În al doilea rând, să știi că e de bine. Mă ia în seamă. După ce mă ia în seamă așa, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mult se colorau în sinea lor cu o idee mai închis, în loc să zburătăcească în chip de peisaj și să se irosească. Sicriele erau de o alcătuire mută, de o calmă determinare. Nu mă înfricoșau, când le atingeam rămâneau atât de potolite, încât liniștea lor se răspândea în mine. În timp ce anotimpurile din ținutul de-afară se înghesuiau unul într-altul, pentru ca în cele din urmă să se devoreze reciproc, sicriele acestea din atelier nu ajungeau la intimități cu carnea. Aveau răbdare și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se pregătea să devină învățător. Rememorează cu nostalgie anii de școală normală, munca stăruitoare pe care o presta pentru atingerea țelului său profesional, condițiile vitrege ale vremurilor de război și de secetă pe care le-a trăit. Frigul, foamea niciodată potolită, absența unor utilități minime pentru asigurarea igienei personale, lipsa manualelor și a rechizitelor, programul încărcat și solicitant, toate îi apar acum lui Dumitru Dascălu ca niște dificultăți inerente pentru acele timpuri, care l-au îndârjit, i au sporit puterea voinței
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ISUS 5. a- l- Vineri ș21 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, nu fără unele lacrimi, sfârșind în supunere, cu unele mișcări lăuntrice. A DUHULUI SFÂNT 6. l. d. Sâmbătă ș22 martieț - De-a lungul liturghiei, multe Viziune 2 lacrimi potolite, la fel și după; înainte de ea fiind mișcat spre a lăcrima și simțind și văzându-L pe Însuși Duhul Sfânt, supunere întru totul. A ZILEI 7. a. l. Duminică ș23 martieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, lacrimi multe și puternice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vestit în Uruguay prin imensele sale livezi de portocali și prin apele sale termale, la Dayman și Arapey existând instalații de tratament și piscine descoperite cu apă termală care iese din pământ cu 60 de grade și trebuie să fie "potolită" până la 40 de grade. La prânz am fost oaspeții prefectului și seara prezenți în tribuna oficială, pentru a asista la "defilarea grupurilor de imigranți". Membrii fiecărui grup erau în costume naționale și purtau steagul "țării-mamă". Pentru "ai noștri" le adusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zâmbește vinovat: Eu cred! Așa va fi! Trebuie să crezi, și va fi! Cred! Tăcere. Vântul aduce de departe, o dată cu foșnetul frunzelor și urletele unei haite de lupi... Ștefan tresare și smulge sabia: Calul!!... Daniil îl oprește printr-un gest potolit: Nu-i nevoie! Vorbesc eu cu ei! Să vorbești?! întreabă Ștefan stupefiat. Cu lupii?! Daniil zâmbește enigmatic: Ne cunoaștem... Și eu în felul meu -, și eu sunt un lup singuratic, adaugă Sihastrul și iese. Ștefan bagă sabia în teacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pioni pe o tablă de șah. Inteligența care le calculează mișcările rămâne invizibilă. O lumină crudă se revarsă asupra întregului păienjeniș de relații care se creează între călăi și victime. Unui grup de prizonieri i se cere pe un ton potolit, lipsit de asprime, aproape prietenos, să-și scoată cămășile, cizmele. Sadism? Poate, dar peste realitate se suprapune aici proiecția unei subiectivități. Glasul călăilor poate suna chiar astfel (din cinism), dar poate că nu e vorba decât de o halucinație auditivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului, rondelului și poemului într-un vers, T. scaldă verbul într-o luminiscență potolită, cu o tonalitate elegiacă generată de pericolul iminent al „abisurilor de moarte”. SCRIERI: Caravana robilor, Bolgrad, 1934; Somnul lebedelor, Buzău, 1944; Miracol carpatin, Brăila, 1969; Poezii, pref. Dumitru D. Panaitescu, Brăila, 1979. Repere bibliografice: Iacob Slavov, „Caravana robilor”, „Bugeacul”, 1936
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
sufla discret în deschizătura decolteului, lua o gură de apă, apoi își făcea îndelung vînt cu evantaiul, privind cu prefăcută uimire pe cei care știa că o privesc. Contrastul dintre figura exuberantă de acum și aparența ei cotidiană de „doamnă potolită” e prea mare pentru a nu fi remarcat. *E din cîte am dedus profesor de chimie la Politehnică, pentru că, văzîndu-l pe violonistul Ion Drăgoi, a zis: „Ăsta cîntă la doamne din acelea cu cercei de aur mari. Eu le vorbesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
informat?”, m-a luat el iarăși la rost. A crezut că-l ironizez. Mi-a spus că el știe istorie, filologie, latină, aceasta din urmă atît de bine, încît ar putea să facă un doctorat. L am asigurat, în mod potolit, că nimeni nu pune în chestiune cunoștințele lui de latină. „Nu, nu!”, a ținut-o el înainte cu supărarea: „Toți cei care au o diplomă cred că sînt deștepți. Dar nu-i așa!” Fără să aibă o diplomă de economist
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Oare cât o s-o mai ducem așa? Și, așa cum o nenorocire nu vine niciodată singură, mai avem parte și de un susținut și agasant cult al personalității dvs. și al familiei dvs., de manieră să revolte și pe cei mai potoliți și răbdători oameni. Ați rămas în lume doi mari Mesia, cărora sclavii vi se închină (sau așa cel puțin ați dori dvs. și trepădușii de la presă, radio, televiziune și aparatul de propagandă al partidului). Dar să știți adevărul, tov. președinte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
totul. De exemplu: “Seara, venea acasă atît de obosită Încît nu mai avea putere să facă dragoste, și cel mult să mi-o sugă; moțăia cu sexul meu În gură. În general, o penetram dimineața, la trezire. Avea orgasme mai potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lirice, 1973 - întrețes îngândurări de convenție (despre deșertăciunea vieții, labilitatea soartei ș.a.) și rostiri de moralist încrezător, sub „clare ceruri”, în valorile sufletești pozitive. Tristețea ce se împânzește, prelingându-se dintr-un anotimp în altul, printre irizări albăstrui, exprimă chinurile potolite ale unei iubiri târzii. În creația poetică a lui C., după atâtea întortocheri și canoniri, sonetele aduc o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
societate -, asociată unui demers și unei recuzite în fond comune cu cele ale prozelor sale de inspirație contemporană. Eseuri pe teme diverse, mai ales culturale, cărora li se pot remarca subtilitatea, ingeniozitatea asocierilor, elevația și echilibrul expresiei, dar și caracterul potolit, meditativ, nepolemic, au fost adunate în volumul Descifrări (1977). Romanul Ion Ion (1991) e o încercare de investigare literară a crizei de adaptare a populației rurale aduse la oraș de industrializarea din anii ’60-’80, studiată la nivelul vieții de
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
fond pe lângă moarte! D. B.: Asta trebuie să fi fost, dacă nu am reușit să țin minte și să mi se șteargă cu totul din memorie! Drept este că eu am și luat multă bătaie, că n-am fost un om potolit. Eu dacă tăceam din gură, era bine. Dar nu puteam tăcea deloc! Credință, foame, frică și arpacaș C. I.: Ce credeți că v-a făcut să supraviețuiți acelei experiențe cumplite? D. B.: Toți cei care au fost deținuți politici au avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ales părea atât de fericit încât prima dată am luat această înflăcărare drept aviditate"312. Gazda sa se simte jignită când Saint-Preux vrea să-i ofere bani a doua zi pentru cheltuiala sa. "Dragostea adevărată de ospitalitatea, în general destul de potolită, eu o luasem drept aviditate din cauza înflăcărării ei"313. În Haut-Valais, banii sunt foarte rari, produsele din belșug. "dacă într-o zi vor avea mai mulți bani vor fi cu siguranță mai săraci". Și la capătul opus, oamenii din Bas-Valais
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în accepțiile sale, de postmodernism, e clar că e dificil a-l aplica aci, întrucît personismul postmodern e ținut în șah de impersonalizarea modernistă... Antilirismului îi corespunde antiidealizarea. M. Ivănescu înregistrează starea de impas a ființei, într-o manieră însă potolită, cu surdina unor explicații minuțioase, a unor reveniri, corecturi, pe un fundal de persiflare blajină care exclude crispările, încrîncenările. În perspectiva d-sale, viața nu e nici pură nici impură. Dispoziția poetului exclude ofensiva, expresia patetică a disperării sau a
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
mazilit. În 1668, după domnia lui Alexandru Iliaș, cu mari cheltuieli redobândește tronul. De această dată, pornește un șir de dăjdii (dări) care sărăcesc cumplit țara, ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană pentru războiul cu polonezii de la Camenița în chestiunea Zaharelelor, fiind aproape să-și piardă chiar viața. Este înlocuit la domnie în 1672 cu
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
prin impresia de ceva definitiv și solid făcut. Urmează acuratețea execuției, plecând de la desen, considerat talent în stare pură și urcând spre culoarea cu gingașii odihnitoare și vibrații de un calm suveran, elaborate pe bază de griuri subtile și brunuri potolite.Aparent contemplativa, pictură să e străbătuta de un fluid sentimental care o face prietenoasă, îndulcindu-i rigorile expresiei, așa precum asprimea pământului apare surdinizata de dulceața luminii""-scrie Aurel Leon în prefață catalogului la Expoziția retrospectivă din Iași, 1980.A
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
un bun partener de joacă pentru copii, dar se recomandă pentru copiii de vârstă mijlocie, pentru a se evita accidentele și rănirile. Un companion potrivit pentru persoane de vârsta a doua și a treia, cu un ritm de viață mai potolit. În dresaj accentul trebuie pus pe respectarea regulilor de igienă în interiorul căminului. De asemenea, trebuie insistat pe dresajul de obediență, pentru că se dovedește deseori încăpățânat și independent. Va fi nevoie de monitorizarea si controlul tendițelor agresive, cu predilecție în cazul
Bulldog francez () [Corola-website/Science/323045_a_324374]
-
Grünlich și afacerile sale: „Nu pot decât să doresc disperat această căsătorie, care ar fi un avantaj pentru familie și pentru firmă (...), pentru că încă o dată, Betsy, și nu pot să nu repet asta într-una, (...) afacerile noastre sunt potolite, prea potolite. Nu am mai progresat de când tata nu mai e”. Grünlich îi face curte lui Tony cu încăpățânare. Tony este deprimată și pierde în greutate și prospețime. Tatăl ei o trimite la o cură de recuperare la Travemünde, pe malul Mării Baltice
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
în atelierul Feathers. Tortul care a marcat cei 18 ani de existență a acestei manifestări a fost oferit de cofetăria Claus, iar vinul de la petreceri de Villa Vinea. Setea invitaților cât și a voluntarilor din echipa de organizare a fost potolita de apă Bucovina. Transportul echipei Callatis Fest înapoi la București a fost asigurat de Simpa Trans. Cele 6 seri ale Callatis Fest 2015 au fost completate și de alte activități: Timp de trei zile, piscină Hotelului Paradiso din Mangalia a
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Există un freamăt anume la sfârșitul proiecțiilor, un fel de participare a cărei coloratură o dă componența majoritară a sălii, în funcție de țară. Se înțelege că la Cannes vor fi întotdeauna mai mulți critici francezi, în general potoliți, chiar și când sunt dezamăgiți. Se mulțumesc să aplaude mai mult sau mai puțin cu spor. Ori deloc. La Valladolid, colegii spanioli, dacă nu sunt încântați, nu părăsesc sala înainte de a tropăi, de a bocăni în podea, de ai crede
Veneția 2015. Cum protestează jurnaliștii la festival când nu le place filmul by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101836_a_103128]