894 matches
-
poate visul însuși al acestui dialog sau, de ce nu?, chiar bărbatul idolatrizat, jumătatea, perfecțiunea complementară femeii, acest autodialog constitue axa de rezistență a discursului, ca întreg. Există, în expunere, o funcție grafică a sinelui, trasată pe axa verticală a evenimentelor povestite, și sentimentalitatea personajului, expusă pe axa orizontală a autodialogurilor, douăsprezece la număr, în acest parcurs narativ și de motivare a iubirii în sine. Astfel, autodialogul este, în fapt, o replică la povestirea biografică, este un dialog dublu între întâmplare și
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
mult, din suferințe..." Sfântul Antim Ivireanul, din Râmnic și București " "Viața Veșnică s-o ceri, după ce te Mântuiești !" "Pocăința-i Țarina, cu Roadă Milostenia !" Ne-a lăsat Sfântul Efrem, de la Amvon din Siria. "Omul, mereu să se ridice !(Avva Sisoe-a povestit) Pentru c-ajunge dincolo, aidoma cum a fost găsit..." Dreptul Credincios Gafencu ("Sfântul închisorilor") : "Viața Veșnică transcede, Iadul antichriștilor !" În planul Vieții Veșnice, nu Mântuiește sărăcia (spus-a Arsenie Boca), ci sufletul cu Bogăția !" Fericitul Augustin : "Mărturisind faptele rele, Înseamnă
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii de lângă Academia României. Am făcut o scurtă prezentare a autorului prezentului volum, pentru ca cititorii mei să facă cunoștință cu scriitorul cărții despre care vorbim, să fie încredințați de autenticitatea și veridicitatea celor povestite, dar mai ales să considere că au primit o ocazie unică să afle despre întămplări din viața unor personalități, despre gândurile, concepțiile, părerile lor intime, la ceea ce nu ar fi avut acces în altă parte într-un mod atât de
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380507_a_381836]
-
Fiecare schiță este un destin, o viață tragi-comică povestită cu atâta măiestrie încât e lesne să vezi cu ochii minții personajul, să-l auzi parcă vorbind într-o limbă moldovenească neaoșă, specifică zonei Moldovei de mijloc, de la sat. Chiar dacă întâmplările povestite nu sunt din viața scriitorului, pentru cine cunoaște locurile sale natale e lesne a recunoaște obiceiuri și destine ce au făcut folclor acolo unde s-a născut și a crescut Simion Bogdănescu. În aproape toate cărțile de proză ale lui
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
fără a face exces de descrieri impresionează făcându-te să treci de la râs la plâns, pe parcursul unei singure povestiri. Natura pe care ne-o releva ca fiind parte dintr-un întreg ce se numește viață, este părtașă la toate celele povestite. „Izbea soarele un pui de foc, de zâmbeau lemnelele. Și parcă albăstreau lizierelele de salcâmi pe dealuri departe...”( Aria). Alt exemplu, „...peste noapte a plouat îndesat, ploaie boboasă de vară. S-auzea bătutul picăturilor în ropot de milioane de alice
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați” (Pe-un fapt divers, doi mai îmbrățișați). Abordând tema povestirii (povestitului) la han, poeta ne avertizează că nu mai poate și nici nu mai vrea să evadeze din textul lumii: „Am ascultat povești nebune/ Cu sufletul aprins pe rug/ Și nu-mi făceau nici rău nici bine;/ De la un timp puteam
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
plan caracterul autoarei, educația, sinceritatea - una dintre caracteristicile de bază. Ea nu-și caută personajele, ele se ivesc, pur și simplu. Iar după ce au apărut, nu se mai dezlipesc, ci fac parte din soartă, cum s-ar spune. Din momentele povestite realizează tablouri de viață, pe care le înfrumusețează cu sentimente, gesturi, care, deși par superficiale, obișnuite, au o mare încărcătură de omenie, de iubire față de semeni, alcătuind adevărate cântări duhovnicești. Așa cum unicat este fiecare om, și scrierea Antoanetei Rădoi este
CUVINTE DE FOLOS, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372878_a_374207]
-
orașul și irigă câmpiile roditoare. Urmele acestor torente cerești se mai văd dimineața sub forma unor flocoase pete care, prin colorarea de către soarele de la limita orizontului fac deliciul pictorilor matinali. Din nou pe Tera Mary a ascultat cu interes cele povestite, dar privea cu neîncredere. Prea idilic, prea frumos, prea simplu. Nu tu grija zilei de mâine, nu tu preparat mâncare, nu tu stres, nu tu factură de întreținere sau gaze. Sau poate acestea au fost intenționat omise spre a prezenta
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
să fi zis Ion vodă : Caută că eu multe feliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcut...” Și astăzi, după atâtea sute de ani, citirea Letopisețului Moldovei, cu toate evenimentele și întâmplările povestite ca nimeni altul de către Grigore Ureche, reprezintă o întreprindere mai mult decât profitabilă, o plăcere a minții și o delectare a sufletului. Referință Bibliografică: „ ... de la Rîm ne tragem ...” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2169, Anul VI, 08
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
indica Ortega y Gasset. Meritul cel mai mare al criticului literar Mariano Martín Rodríguez constă în a atrage cititorii într-o călătorie în timp, prin istoria istoriei, din moment ce călătoria lui Basterra în România este ea însăși o istorie ce merită povestită. În timp ce scria istoria Cezarului Traian, Basterra povestea situația României din anii 20, istorie pe care mulți nu o cunosc astăzi. Avem deci, de-a face cu un document de prima însemnătate. Continuarea romană pe pământul lui Zamolxis este închipuită sublim
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
românilor, vol, 2, Editura Biblioteca Bucureștilor-2003, pag, 104-126; - N. Iorga, Istoria românilor, vol, 9, București - 1938, pag. 237-268; - A.D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române, vol. 2, pag. 163-243; - N. Iorga, Unirea Principatelor (1859) povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea Statului român, Tipografia „Neamul românesc” -1909, pag. 41-60; Referință Bibliografică: Despre Războiul Creimeii și influiența lui pozitivă în istoria României / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
qui avait dada o cœur / fatiguait trop son moteur / qui avait dada o cœur. “, dar aceste patru versuri nu scad cu nimic delicatețea poeziei, dimpotrivă. Acum ar trebui să fac un comentariu inteligent, dar mă abțin, pentru că poezia nu trebuie povestită, ea este emoție pură sau nu este nimic ! Să mai citez o poezie: “Aezii privesc spațiul / pînă devine concav / madonele încep să se tînguie / cu ochi rugători / Sunetul harpei e doar / o floare de carne / strecurată într-o batistă împăturită
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
renală în care un făt cam de patru-cinci luni cu pielea vineție, stătea cu genunchii ghemuiți, iar mîinile terminate cu degete incredibil de subțiri păreau rămase în căutarea a ceva nevăzut prin spațiul tăviței... Ce vedea îi aminti de cele povestite, nu cu mult timp în urmă, de o cunoștință. „Aveam deja două fete de crescut; ce era să fac și mai ales cu ce să cresc al treilea copil? După cele trei luni și jumătate de concediu de maternitate - presupunând
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câștigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreția omului stă tocmai în puterea de a povesti și a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câțiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) și a postmodernismului : „vremea marilor
NICOLAE BĂLAŞA [Corola-blog/BlogPost/345055_a_346384]
-
Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câștigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreția omului stă tocmai în puterea de a povesti și a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câțiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) și a postmodernismului : „vremea marilor
NICOLAE BĂLAŞA [Corola-blog/BlogPost/345055_a_346384]
-
Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câștigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreția omului stă tocmai în puterea de a povesti și a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câțiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) și a postmodernismului : „vremea marilor
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
în discuție (după aproape 2000 de ani). Tot mergând pe firul gândirii umanității (și nu al unei istorii întâmplător sau după inters împărțită), convinși de faptul că măreția omului stă tocmai în puterea de a povesti și a se lăsa povestit, dezamăgirea ne copleșește. Totul, timp de peste 100 de ani, devine semn și semnificație. Abia la începutul secolului XIX, în 1921 când Ludwig Josef Johann Wittgenstein (n. 26 aprilie 1889, Viena - d. 29 aprilie 1951, Cambridge/Anglia), publică celebra lucrare Tractatus
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
qui avait dada o cœur/ fatiguait trop son moteur/ qui avait dada o cœur.“, dar aceste patru versuri nu scad cu nimic delicatețea poeziei, dimpotrivă. Acum ar trebui să fac un comentariu inteligent, dar mă abțin, pentru că poezia nu trebuie povestită, ea este emoție pură sau nu este nimic! Să mai citez o poezie: „Aezii privesc spațiul/ pînă devine concav/ madonele încep să se tînguie/ cu ochi rugători/ Sunetul harpei e doar/ o floare de carne/ strecurată într-o batistă împăturită
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
scena memoriei colective numele celor trei protagoniști care au fost începătorii mișcării de eliberare a țiganilor din robie. Aceștia sunt țiganul Lupu, schingiuit de stăpânul său Ioniță Koroi, și generalul austriac Paar, care a intervenit la Ghica Vodă. Iată întâmplarea povestită de Theodor Codrescu(1) : Cu ocasiunea publicărei acestui document, sunt dator a împărtăși cititorilor și cauza de aproape ce au îndemnat pe Grigorie Ghica Vodă să șteargă robia de pe facia Moldovei. Este în genere cunoscut că stăpânii țiganilor aveau drept
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
soare se va opri.Dar așa picura Domnul în unii dintre copiii lui cîte o ardere !... XV. SATUL CU PROFESORI, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015. -Mai spune, Grișa, mai spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată... -Bine... îți spun...doar ca să ții minte... -O să țin minte,eu o să țin minte... Vorbele astea se spuneau mai mereu, la ceas de seară ,sub bolta de vie, în casa directorului Popescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Podul Rizii. Dar când intră pe poarta casei lui ,devenea pentru toți :Grișa Atunci îl luau în primire cei doi nepoții,Iulia și Andrei, Comandanții Supremi ai familiei Popescu ! Citește mai mult -Mai spune, Grișa, mai spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată...-Bine... îți spun...doar ca să ții minte...-O să țin minte,eu o să țin minte...Vorbele astea se spuneau mai mereu, la ceas de seară ,sub bolta de vie, în casa directorului Popescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mare lucru, i-a răspuns: Apoi, eu nu-s de cafea. Eu mă duc acasă și vă fac de mâncare, propunându-le, lui Mitică și amicilor ce-l însoțeau, să-i facă o vizită după ce-și vor savura cafeaua povestită ca între prieteni, în vreo cafenea pariziană. Apoi s-a îndreptat spre casă - un hotel la care, de când locuia acolo, nu plătea chirie, nici măcar un cent. Cu un spirit de orientare bine dezvoltat, lucrând în construcții, convenise cu proprietarii hotelului
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
ramă aparține genului epic și este procedeul prin care una sau mai multe narațiuni de sine stătătoare se încadrează într-o altă narațiune mai amplă, care să le cuprindă în aceeași atmosferă epică, iar interesul se conturează asupra situației neobișnuite povestite, nu în jurul personajelor”. Este definiția dată de Wikipedia. Timpul povestirii este diferit de timpul povestit. Profesoara Graziella Popescu a ales această temă, ilustrând-o cu cei doi scriitori amintiți: Sadoveanu, cu o povestire din „Hanu Ancuței” și Mircea Cărtărescu. Povestirile
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
sine stătătoare se încadrează într-o altă narațiune mai amplă, care să le cuprindă în aceeași atmosferă epică, iar interesul se conturează asupra situației neobișnuite povestite, nu în jurul personajelor”. Este definiția dată de Wikipedia. Timpul povestirii este diferit de timpul povestit. Profesoara Graziella Popescu a ales această temă, ilustrând-o cu cei doi scriitori amintiți: Sadoveanu, cu o povestire din „Hanu Ancuței” și Mircea Cărtărescu. Povestirile supuse discuției se regăsesc în Manualul Editurii Humanitas, clasa a VII-a. În prima povestire
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin fraze de genul: „Trebuie să știți dumneavoastră...” Hanul unifică trei timpuri diferite, al autorului, al povestitorilor și al faptelor povestite. Autoarea vine în continuare cu referințe critice ale principalilor critici și istorici literari, privitor la povestirea sadoveniană: Nicolae Manolescu, Tudor Vianu, Constantin Ciopraga, George Călinescu, Nicolae Iorga. Povestirile de la Han, spune autoarea, „vin să prelungească sub o formă adaptată împrejurărilor
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]