1,102 matches
-
și se semnă frumos pe ele. Când termină, sosi tanti Dora, sora tatii care locuia în oraș, cu cei doi copii ai săi, Simina și George. Curând ieșiră cu toții în curtea străjuită de doi nuci. Înarmați fiecare cu câte o prăjină, tata și bunicul începură să bată nucii. Din ei cădeau ca o ploaie mănoasă nucile, unele desfăcute de coaja verde, altele împreună cu coaja care le ferise toată vara de arșița soarelui, dar odată căzute la pământ se dezbrăcau de ea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Înger, iar celălalt fu izbit de buzduganul lui Alexandru, se răsuci pe loc și căzu În apă. - Ancora! strigă Morovan, agățat de una din plasele care coborau de pe catarg. Doi membri ai echipajului ridicară ancora, În timp ce alți patru Împinseră cu prăjinile În marginea cheiului, pentru a depărta babordul navei de mal. * În curtea palatului Ak Sarai, Cuceritorii ascultau cuvintele lui Amir Baian, care explică tradiția schimbării de putere În cadrul ordinului secret prin Înfruntare directă a forțelor fizice și a celor spirituale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu porci, ca în teatrul de umbre, în timp ce se odihnea, întins sub plasa de țânțari, după paradă. Degetele i se transformau în rânduri de călăreți, aliniate între steaguri, la începutul unei întreceri. Gonacii foșneau prin iarba înaltă, împungând desișul cu prăjinile pentru ca mai apoi, să stârnească animalele, țipând „uuoooo“. După aceea, totul devenea din ce în ce mai palpabil, i se desfăcea pumnul, tocmai când primul porc țâșnea spre libertate, apoi se auzea un scârțâit al patului, pe măsură ce galopul adrenalizat capăta viteză, porcul accelerând câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vede o mașină care dă colțul, chipul unui alb la volan. Mașina se oprește brusc, se vede că omul ezită, apoi se întoarce pe unde a venit. Treptat, tot mai mulți oameni se adună în jurul focului. Bobby vede indivizi cu prăjini, unul cu un cuțit lung. Apoi, un camion cu polițiști se năpustește pe stradă și mulțimea se împrăștie, lăsând în urmă focul să ardă singur. Polițaii mai rămân câteva minute, lovind cenușa cu piciorul, privind clădirile înalte, șubrede, de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
țuguiate, la care se ajunge pe o cărare punctată de excremente umane uscate. Ridicată la umbra unei stânci uriașe, este înconjurată de parcele de câmp delimitate prin pietre de râu. Ici și colo, sunt agățate semne și amulete de niște prăjini și capete de animale înfășurate în iarbă uscată ca să alunge bolile; niște șiraguri de mărgele și pungi cu ouă de păianjeni marchează poziția unei parcele într-o negociere Fo. Antropologii sunt entuziasmaț la început, apoi dezamăgiți. Ferma este complet părăsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pornea de la cele cîteva hectare adunate cu răbdare, răsplata unei vieți irosită în trudă și lipsuri. Fusese strașnic de zgîrcit. Cumpănise îndelung orice cumpărătură, schimbînd țandură pe țandură, și-n cele din urmă adunase în fruntea țarinii vreo patru sute de prăjini. Datorită pămîntului, acuma bătrînul putea păși dincolo cu capul sus: își făcuse datoria de țăran. Și, iată, niște tercheaberchea care habar n-aveau de tot ce îndurase el veneau să-i spună: „Bicleanu Neculai, tu, om cinstit și muncitor, de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
plăcuță bătută În cuie deasupra ușii) se dereticase În acea după-amiază. Tuburile arse de neon fuseseră Înlocuite de electricieni, o femeie legată la cap cu o basma cărămizie strânsese pânzele de păianjen de pe tavan cu o mătură legată de o prăjină lungă; fuseseră spălate geamurile, perdelele și pereții zugrăviți În partea de jos cu vopsea-ulei; la ferestre apăruseră un fel de draperii dintr-o țesătură cenușie, aspră, pe care erau Întipărite zeci și sute de embleme ale căilor ferate; spălaseră pardoseala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-și banii în pumni, păreau să se fi transformat și fiecare alerga să-și facă munca ce-i fusese dată. Ecourile cazmalelor și ale lopeților folosite, într-adevăr, cu putere umplură văzduhul. Cu urlete de însuflețire, oamenii aruncau pământul, înfigeau prăjini prin coșurile de paie pentru cărat și săltau sacii pe umeri. Pentru prima oară, se simțea, cu adevărat, hărnicia. Nădușeala pe care și-o storceau acum oamenii dintr-înșii îi bucura și-i înviora tot mai mult și începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
loc, cu spaimă. — Așezați-vă! ordonară ofițerii. — Nu mai faceți atâta zgomot! Și nu vorbiți între voi fără rost! Apa limpede a râului scânteia, iar în briza din vale cele nouă stindarde cu campanulele lor albastre se unduiau, ca niște prăjini lungi, îndoite în chip de arc. Amano Genemon, care comanda capătul aripii drepte a armatei, fu chemat de Mitsuhide. Sări de pe cal și alergă spre comandantul său. Mitsuhide stătea într-un loc uscat al luncii. Ochii pătrunzători ai generalilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu se auzea nici un ciripit. În timpul dimineții, armatele inamice - aripa stângă a armatei lui Mitsuhide și aripa dreaptă a lui Hideyoshi - se aliniaseră pe ambele maluri ale râului. Din când în când, stufărișul foșnea în vânt. Deși se vedeau vârfurile prăjinilor de la steaguri, pe amândouă țărmurile nu se zărea nici un om sau cal. Pe malul de miazănoapte, însă, cei cinci mii de oameni aflați sub comanda lui Saito Toshimitsu, Abe Sadaaki și Akechi Shigemoto erau gata de înaintare. Pe țărmul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
esențiale ale misiunii. Între timp, de la mal porniseră, risipite, mai multe bărci de pescuit cu fundul plat, înaintând de-a curmezișul apei. Zeci de soldați cu armuri ușoare se aplecau înainte și săreau, unul după altul, pe malul opus. Apoi, prăjinile fură împinse repede pentru a aduce bărcile înapoi, ca să transporte încă o serie de oameni. Cât ai clipi din ochi, singurul om rămas pe țărm fu Sanzo. În sfârșit, strigătele războinicilor începură să zguduie cerul umed al nopții, de pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666, Vlasie și soția sa, Dochița, vând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666, Vlasie și soția sa, Dochița, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 228, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 228, p. 200 footnote>; Măgdălina, sora lui Pănteleiu, și fiii săi vând 22 de prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 228, p. 200 footnote>; Măgdălina, sora lui Pănteleiu, și fiii săi vând 22 de prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 228, p. 200 footnote>; Măgdălina, sora lui Pănteleiu, și fiii săi vând 22 de prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233, p. 203 footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>; preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe vinde două fălci și 10 prăjini de vie bătrână și o vie tânără cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 234, p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 204 footnote>; Necula din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 30 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]