6,754 matches
-
El, fiu de lup puternic, ea, mamă de poveste I-aud ades pe seară cum își adună "turma" Zăpada albă încă le mai păstrează urma. Azi știu de ce în iarnă mă simt un fiu de lup Și nu, nu caut pradă, din nimeni nu mă-nfrupt Mă simt curat ca neaua și-n amintiri mă-mbrac Mă știe-o lume-ntreagă, mă știu și eu ... sunt dac! Referință Bibliografică: SUNT DAC ! Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul
SUNT DAC ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1491025618.html [Corola-blog/BlogPost/375868_a_377197]
-
ființa: „Răsare-n mine poezia/ Cum crește iarba din pământ/ Vântul îi seamănă sămânța/ Pe brazda ultimului gând” (Rodire). Riscurile sunt, desigur, mari în planul poeziei contemporane lucide, lucrate cu nesaț într-un limbaj care, demult, nu se mai lasă pradă inspirației; poeta le conștientizează pe deplin. Dar un îndrăgostit e incurabil, și chiar dacă întrevede pericolele, fericirea îndrăgostirii e mai seducătoare decît orice, și atunci mai bine să rămână, precum scrie autoarea versurilor din Niciodată liman, „cenușăreasa morilor de vânt”. Cele
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
Îmi este teamă să-mi vând sufletul... - Dacă vrei să trăiești ca o prințesă... - A dracului prințesă ești așa gârbovită și urâtă de toată lumea! Cotoroanța furioasă o plesni cu bâta pe spinare: - Să nu mai zici așa ceva că te fac pradă „mielușeilor”! - Dacă îmi zboară gândul numai la măritiș! - Ce-ți mai trebuie măritiș când poți avea orice bărbat dorești? Aliații mei îți vor îndeplini dorințele! - Parcă îmi e necaz, soro, că sărăntocii ăștia făcură nuntă, iar eu tot fată bătrână
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
Când ai făcut această țară, DOAMNE, ai vrut să aibă formă de CRUCE. Nenumărate bogății ai presărat în ea, dar, mai ales, ai semănat mult DUH. Și oameni pricepuți trimis-ai, s-o poarte-n grijă cu credință. Unii căzând pradă ispitei, au devenit trufași; Crezându-se stăpâni, au vrut să scoată România la mezat, măcar pe bucățele, dacă nu întreagă. Uitând, se pare, că nu pot vinde ce nu le aparține. Dar, mai ales, nesocotindu-Ți vrerea, Doamne: “SFÂNTA CRUCE
VIZIUNE PENTRU ROMÂNIA, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1446917480.html [Corola-blog/BlogPost/372877_a_374206]
-
fructul sălbatic. Frumoasă era Magdalena, Cu rasu-i frivol, plin de sensuri; O dragoste oarbă în oase-i intra Și-n frunte atâtea eresuri. Dar ceea ce nu reușea ca să uite Erau ochii ei dintr-o noapte Când ea, ca o pradă dorită, veni Si-alaturi uitară de toate. Așa petrecură o noapte de vis Șacal singuratic, frumoasa păgâna... De-atunci el simți cum se stinge de dor Și sangele-i seaca în vâna. Ea trecea prin lume de parca nicicând N-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marius_nanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379993_a_381322]
-
el alese chiar fructul salbatic.Frumoasa era Magdalena,Cu rasu-i frivol, plin de sensuri;O dragoste oarbă în oase-i intraSi-n frunte atâtea eresuri.Dar ceea ce nu reușea ca să uiteErau ochii ei dintr-o noapteCand ea, ca o pradă dorită, veniSi-alaturi uitară de toate.Asa petrecură o noapte de visSacal singuratic, frumoasa păgâna...De-atunci el simți cum se stinge de dorSi sangele-i seaca în vana.Ea trecea prin lume de parca nicicandN-a fost ca să fie o noapte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marius_nanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379993_a_381322]
-
rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele. Într-o duminică de dimineață, cum stăteam conectat la partida de pescuit, așteptând carasul să muște din momeală, am văzut că în spatele meu s-au amplasat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val negre guri Ce-și scuipă spre ceruri furia Și-n cer uriașii cu umerii suri Întorc înzecit vijelia. Marasmul cuprinde-ntunericul greu Și chinuie sufletul mării De parcă departe-a plecat Dumnezeu Și pradă ne lasă uitării. PASIUNE Să mă înveți să te iubesc femeie Obrazu-n palma ta am așezat Aprinde-mă din focul tău, scânteie Frământă-mă frumoaso, aluat. În curbele păcatelor m-așează Să mă dospești pe trupul tau încins Dorința în
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
Ediția nr. 1684 din 11 august 2015 Toate Articolele Autorului Urbea fierbea. Apariția ei îi pusese pe toți pe jar, trezindu-le instinctul. Nu era genul său, dar trebuia s-o aibă și-i luase urma ca un animal de pradă. A fost mai rapid. Haț! a furat-o de sub nasul unui nehotărât. Învingător a amușinat-o, acolo, în public. Mirosul proaspăt i-a invadat nările, incitându-i simțurile. Era în mâinile lui, dar nu-i aparținea întru totul. Avea preț
NECUNOSCUTA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1439322447.html [Corola-blog/BlogPost/345021_a_346350]
-
dar îl dorea, îl voia cu toată fibra, cu tot sufletul ei zbuciumat, cu toată dragostea neîmpărtășită și netrăită până atunci. A pus capul pe umărul lui, el continua să-i mângâie părul, privind undeva peste ea, știa că este prada lui și numai a lui. Era încă una dintre victimele făcute de-a lungul timpului. Nu-l interesa dacă are un soț și copii, îl interesa prada. Se juca cu ea, o va face roaba lui, apoi îi va da
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1471588271.html [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
el continua să-i mângâie părul, privind undeva peste ea, știa că este prada lui și numai a lui. Era încă una dintre victimele făcute de-a lungul timpului. Nu-l interesa dacă are un soț și copii, îl interesa prada. Se juca cu ea, o va face roaba lui, apoi îi va da drumul, o va izgoni, ea va plânge, va implora, lacrimile aveau să inunde această față pe care el, acum, cu degetele lui lungi și reci , o mângâia
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1471588271.html [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
Fiului îmi salvează sufletul'' Elena Mirca îmi aruncă lasoul pe verticala mea șubredă îl simt cum mă lovește mi-l înfășoară în jurul gâtului prinde bine și mă scutură tare de atâtea gânduri negre deșirate în inima mea mă zbat ca prada prinsă în capcană iar El mă mângâie pe creștet îmi spală ochii cu propriile-mi lacrimi mă stropește cu puțin infinit din Universul Său. Mihaela Moșneanu Referință Bibliografică: Poem pentru Domnul / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720
POEM PENTRU DOMNUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1442402728.html [Corola-blog/BlogPost/381741_a_383070]
-
nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului când noaptea cade peste munții-n flăcări și lupii-ncep să urle a pustiu un șoim apare pe sub norii negri nepăsător și ferm și cenușiu - plutește peste pinii-ngândurați visând la prada ce-l așteaptă-n vale; cutează să se creadă împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec discret prin minte întâmplări așa de vechi ca munții-n care zboară - așa departe-s prietenii
POVESTE CU ȘOIM de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/carina_anca_ienasel_1439987640.html [Corola-blog/BlogPost/373528_a_374857]
-
-l atingă, urmărind coroana bătrână și tot atât de verde precum celălalt pâlc de arbori care coborau dealul. Alături, cascada-mică, aceeași de pe proprietatea artistului din Zăvoaia. Părea un colț de mister desprins din trupul naturii, adânc și neprevăzut, ca un animal de pradă care-și savurează cina la ceas festiv. Doru Stroie urmărea atent discursul lui Simionescu. - Iată, cascada se pierde în pârâu, continuă comisarul. Identic cu cel din spatele casei lui Tudor Cristache! Atenție, aici are formă de șarpe, apoi se cristalizează ochiuri
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_iii_gina_zaharia_1360002440.html [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
deci, cu puiul de căprioară în brațe. Acesta încă mai încerca să se zbată un pic, dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să-l lase în zăpadă, să devină pradă sigură pentru fiarele din pădure. Luă puiul de căprioară cu el, acasă. Drumul era greu. Puiul, vlăguit, se lăsă blând în brațele pădurarului, nu mai încerca vreo mișcare pentru a scăpa. Era cam grăsuț, crescuse bine pe timp de vară
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să m-asculți pe mine și să nu vrei să mori chiar dacă -i limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate
ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441034641.html [Corola-blog/BlogPost/379509_a_380838]
-
la culcare înaintea ei. Sub influența impulsului de moment,își scoase valiza și aruncă la întâmplare hainele în ea. Plecarea ei din acea casă era obligatorie. Nu mai putea zăbovi nici o clipă. Oare ce credea încrezutul lord? Că era o pradă ușoară pentru poftele lui ascunse? Că își putea face de cap cu ea doar pentru că era guvernantă și nu avea ocrotirea rangului? Dar ea avea puterea numelui.Tatăl sau. Ce ironie. Nu se putea folosi de el. Includea desconspirare și
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1476018222.html [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
târziu că îi otrăvise și fiul său natural și al virtuoasei Vipsania, singura femeie pe care el o iubise, pentru ca suprimând pe orice moștenitor să se poată cățăra mai repede pe piedestalul puterii imperiale în locul lui. Drusus al său căzuse pradă lăcomiei lui Seiano, însă Tiberius îl renegase pe fiul său, om de nimic, plin de vicii și apucături ciudate. În fapt, Seiano îi rezolvase o problemă care pe el îl duruse cumplit. Orbit de furie, Tiberius se purtase crud cu
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele... Doar mi s-au arătat semne și nu mi-am băgat mințile în cap... Trebuia să mă întorc acasă și să nu mă aventurez în pădure... Acesta-i blestemul vrăjitoarei... Oare ce vor face soția și copilașul meu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371091.html [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
îmi spuneai! Iubește-mă tu, cât mai sunt un mănunchi de dileme pentru senzorii tăi răvășiți ! Iar eu te îmbrățișam așa de suav. Iar tu îți înfășurai toate păcatele gândurilor în jurul trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492099464.html [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
că indiferent cât de potrivnice ne-au fost, uneori, destinul, oamenii și împrejurările, cei dinaintea noastră au găsit totdeauna în ei puterea de a se ridica după fiecare cădere, și de a merge mai departe. Că nu s-au lăsat pradă deznădejdii și renunțării, chiar dacă unii au clacat și au evadat în moarte sau în resemnare. Că și-au desăvârșit devenirea prin suferință, mântuindu-și destinul. Cartea profesorului Grigore Gociu, încheind, cu acest al treilea volum, proiectul unui “altfel de jurnal
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
nu lipseau nici riscurile. De exemplu: drumul lung și obositor pentru vrabiuța fragilă, era istovitor. Odată, pe cand zbura prin pădure, auzi deodată „poc!“ și abia, abia scăpase sărmana de pușca vânătorului. În alte zile era urmărită de păsări mari de pradă. Acestea erau cele mai mari griji ale ei. Dar nu pentru ea se temea, ci pentru puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe, pe câmpuri unde țăranii cultivau tot felul de grâne. Semințele care
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
nu lipseau nici riscurile. De exemplu: drumul lung și obositor pentru vrabiuța fragilă, era istovitor. Odată, pe cand zbura prin pădure, auzi deodată „poc!“ și abia, abia scăpase sărmana de pușca vânătorului. În alte zile era urmărită de păsări mari de pradă. Acestea erau cele mai mari griji ale ei. Dar nu pentru ea se temea, ci pentru puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe, pe câmpuri unde țăranii cultivau tot felul de grâne. Semințele care
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
-l cum zboară chiar acum cu gherele-n Sus, ca să sprijine Bolta cerului, să nu cadă nimicul peste noi cu Noaptea lui largă...Se poate că Bolta de Sus să se spargă...Să văd cerul negru ca lumile-și cerne, că prăzi TRECĂTOARE a morții ETERNE! Iată-l ajuns deja de pe Platoul înălțimilor Golan din Cercul uriașilor din C5 în Fortăreața Carpatică a Atlanților! ( Din pentamorfoza apogeului limitelor cunoașterii în octomorfoza Artei-transformării ). S-a întors Corbul cu Cutia neagră în cioc, doamnelor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/_reportaj_imaginar_la_un_congres_i_constantin_milea_sandu_1339313123.html [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Au căzut pe pământ Și- început De răsărit S-au înălțat Mireasma în infinit Aurul măcinat în masele de argint Și în sita cerului cernit Și-n flori de vânt În răspânt. Și calc încet Pe flori de vânt Și pradă a prins fir aurit Privirea-n zori s-a oprit Și-s flori de vânt. Referință Bibliografica: Lidia Dondesi, FLORI DE VÂNT / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 916, Anul III, 04 iulie 2013. Drepturi de Autor
LIDIA DONDESI, FLORI DE VÂNT de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lidia_dondesi_flori_de_vant_varvara_magdalena_maneanu_1372930000.html [Corola-blog/BlogPost/371001_a_372330]