801 matches
-
batjocura lor ca să-mi ierte Dumnezeu păcatul pe care, deși fără voie, l-am făcut. Părinte, i-a zis Anghel, dacă ai încredere în noi, te rugăm să vii la noi în celulă peste zi și să-ți faci aici pravila. Te însoțim și noi în rugăciune. O, fraților, a zis părintele, podidindu-l iarăși lacrimile. A mutat Dumnezeu mânăstirea în pușcărie! Vă fericesc că vă puteți ruga în tihnă și că sfințiți zidurile cu suferința voastră. Afară stăpânește acum satana
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
conducere demonstrau lipsa de legătură cu Dumnezeu, lipsa conștiinței responsabilității în fața Lui și în viața particulară, și în cea comunitară. De multe ori, vrând să intru la dânsul în celulă, găseam ușa încuiată. Când reveneam socotind că și-a sfârșit pravila, rugăciunea sau meditația, îl găseam cu capul în mâini, neputându-și ostoi plânsul. Avea pentru mine o afecțiune deosebită. Îi plăcea să facem împreună Paraclisul Maicii Domnului. Această rugăciune îi aducea liniștea sufletească. Apoi îmi vorbea despre lupta Căpitanului, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1912), J. Urban Jarník (1916), Vasile Goldiș (1933), Dimitrie Gusti (1934), Timotei Cipariu și Tiberiu Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament), Iancu Văcărescu (La pravila țării, La Milcov), V. Cârlova (Marșul oștirii române), Gh. Asachi, V. Alecsandri (Deșteptarea României, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Rodica, Plugurile, Sămănătorii), Andrei Mureșanu, Anton Pann, M. Eminescu (Rugăciune), G. Coșbuc (Pe lângă boi..., Cântec ostășesc, Cetatea Neamțului), St. O. Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
iar rușii abia în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. Simmons, A. John, "Human Rights and World Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Doctor în drept, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A fost Profesor asociat și Cercetător asociat la mai multe instituții de prestigiu din țară și din străinătate. Printre lucrările publicate: (împreună cu Laurențiu Vlad și Ioan Stanomir) De la "pravilă" la "constituție". O istorie a începuturilor constituționalismului românesc (2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat (2003); (împreună cu Ioan Stanomir), Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România (2008); (împreună cu Ioan Stanomir), Religie, politică & statul de drept. Secvențele unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
1758-1841) -, dar nu de dragul curățeniei, ci pentru a alunga duhurile necurate care, În timpul nopții, s-au așezat pe unghiile sale” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor : „În ovrei, puțini vei afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id=" (52)"/>. În cazul În care păcătuiește cu o evreică, creștinul este amenințat că-și pierde sufletul ; ca Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858 : „Cum se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este „prins În fapt” (adică În flagrant delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin Bercului și a jupânesei Malca. Crezându- se că actul s-a produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună pe cap un cerc de aramă Înroșit În foc și deci Îl omora În felul acesta” <endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile mixte dintre români și evrei, ci și legislația rasială din timpul unei Românii În care se instauraseră dictatura și etnocrația (1938-1944). Nichifor Crainic - ideologul „statului etnocratic” - credea În 1938 că „e o profundă Înțelepciune În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legile bisericești din epocă le interziceau creștinilor să primească mâncare sau băutură de la evrei. „Acela care se va mânji primind din mâna unui evreu vin” sau alte produse „pe care un creștin nu trebuie să le guste” - se prevedea În Pravila bisericească tipărită la Mănăstirea Govora În 1640 - „are datoria să cheme preotul care să-l binecuvânteze, după care se va putea atinge de ele” <endnote id="(125, pp. 39-40)"/>. Totuși, pe la 1654, pe moșia Cantacuzinilor din județul Iași este atestat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne de la evrei” <endnote id="(276, p. 82)"/>. Nu trebuie să ne mirăm prea tare. Secole de tradiție religioasă au produs, din ambele părți, această „distanță culinară” dintre „noi” și „ei”. De exemplu, În Pravila bisericească (tipărită la Mănăstirea Govora În 1640) se spune că „un creștin nu trebuie să guste” mâncăruri sau băuturi „primite din mâna unui evreu”. Creștinul „are datoria să cheme preotul, care să-l binecuvânteze, după care se va putea atinge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar pe patru să se trimeată la groapa ocnei pe toată a lor viață”. Sentința s-a dat pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la Sfântul Vasile cel Mare citire, secolul al IV-lea), fapta lor fiind asimilată cu „prădarea de lucruri sfinte (hierosolie)”, care „se pedepsește cu moarte”. În urma unei jalbe adresate domnitorului Moldovei Mihail Sturdza de către „toată nația evreească din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii, fiind altă seminție” (Pravila de la Govora, 1640 ; <endnote id="vezi nota 52"/>). În Banat și Transilvania, astfel de interdicții erau prevăzute, În secolul al XVIII-lea, În legislația laică : „Evreilor nu le este Îngăduit, sub nici un pretext, să găzduiască peste noapte un creștin” sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în pat. Așadar, deși manifestau precauție în viața duhovnicească, adesea erau turnați sau pur și simplu prinși, ceea ce ducea la pedepse crunte, de cele mai multe ori. Totuși n-au renunțat și s-au folosit de toate modalitățile pentru a putea face pravila, care cu siguranță le dădea tărie și pe măsură ce primeau întărirea de la Dumnezeu prin rugăciune și prin Sfânta Împărtășanie, mai tare căutau rugăciunea și trăirea obținute în urma întâlnirii cu Mântuitorul, cu Maica Domnului și cu Sfinții lui Dumnezeu (unii se rugau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat, ci potențialul său de integrare în societate, și anume, în societatea corespunzătoare clasei respective. Până în secolul al XVIII-lea, nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Pravila stabilește mai întâi expertiza, desigur rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
său de integrare în societate, și anume, în societatea corespunzătoare clasei respective. Până în secolul al XVIII-lea, nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Pravila stabilește mai întâi expertiza, desigur rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci "carii foarte lesne îl cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat" dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintită mai sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare, o înscenare. În fața judecătorului femeile au o situație favorizată "de vreme ce este mai proastă și mai lesne spre cădere decât bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animale), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru incest. Aceeași situație pentru minori. Se judecau procese de viol ("sila"), condamnarea fiind în funcție de împrejurări, în care acuzatul dovedit alienat era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești. Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului românesc, ca să ne fie noo de pururea izvor de viiația în veaci nescădzut și nesvârșit."58 Dincolo de frumusețea imaginilor construite, probabil inconștient, în oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că, într-adevăr, "numai pravilele și canoanele interziceau, pe vremea aceea, accesul femeii în treburile dinlăuntru ale chiliilor, și deci și în cele particulare ale chinovioților, nu și tradiția (1962, 74, s.n.), punând în ironică tensiune două surse fundamentale ale autorității din cadrul Bisericii. În notele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cel ce "nu putea ține calea de mijloc, calea împărătească recomandată de Pimen cel Mare [...] Drept urmare, cuvioșia sa cultivă extremele. Cu toată pasiunea le cultivă. După o perioadă de timp, mai lungă sau mai scurtă, trăită în conformitate cu cele mai severe pravili sau canoane călugărești, întoarce brusc macazul și calcă cu frenezie toate aceste pravili și canoane. Ca după altă perioadă să revină pocăit și smerit" (1962, 80). Construirea unei asemenea personalități se realizează prin aglomerarea de fapte extreme frecvente bătăi și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cel Mare [...] Drept urmare, cuvioșia sa cultivă extremele. Cu toată pasiunea le cultivă. După o perioadă de timp, mai lungă sau mai scurtă, trăită în conformitate cu cele mai severe pravili sau canoane călugărești, întoarce brusc macazul și calcă cu frenezie toate aceste pravili și canoane. Ca după altă perioadă să revină pocăit și smerit" (1962, 80). Construirea unei asemenea personalități se realizează prin aglomerarea de fapte extreme frecvente bătăi și beții prin cârciumile din împrejurimi, tâlhării sau siluirea unei țigănci bătrâne "dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]