1,167 matches
-
devin imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și praxisul social-politic, praxis care emerge în zona interfaței existente între instituțiile științifice și cele politice sau economice 368. Mai mult decât atât, aceste instituții politice și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și praxisul social-politic, praxis care emerge în zona interfaței existente între instituțiile științifice și cele politice sau economice 368. Mai mult decât atât, aceste instituții politice și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei trebuie conectată dezvoltărilor survenite în domeniul filosofiei limbajului și acțiunii, întrucât "(...) aceste dezvoltări marchează tranziția de la o filosofie a limbajului bazată pe noțiunea de limbaj ca medium al descrierii lumii la o interpretare a limbajului care îl evidențiază ca praxis sau ca pe o "altă față" a acțiunii"376. Relația dintre ideologie și limbaj dezvăluie, dintr-o astfel de perspectivă, faptul că cele mai subtile și interesante forme de manifestare a ideologiei sunt acelea încastrate în practicile sociale cotidiene, cele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre ideologie și utopie: "Ideologia și utopia operează la trei niveluri în viața socială: ca distorsionare, ca legitimare și ca integrare / identitate. Ele nu reprezintă, pur și simplu, lumea socială așa cum este, ci funcționează în moduri diferite în relație cu praxis-ul. La cel mai superficial nivel, ideologia acționează prin distorsionarea realității, în vreme ce utopia nu reprezintă nimic mai mult decât o fantezie. La următorul nivel, ideologia servește pentru a acoperi distanța dintre pretenție [de legitimitate, n.n. D.Ș.] și credință [în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
articularea tematică"2 (comicul de caracter, de situații și de moravuri) și "formală"3 (comicul creat de limbaj). Pentru certificarea observațiilor sunt respectate necesarele popasuri de natură teoretică, a căror ariditate este contracarată de concretizări și exemplificări prin mostre specifice praxisului caragialian, probând în acest fel, atât validitatea acestuia drept etalon pentru ilustrările ulterioare, cât și asimilarea modelului său în cea mai mare parte a acestora. În mod similar sunt trasate în următoarele capitole coordonatele specifice esteticii absurdului, pornind de la sumare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cooperare a partidelor interesate". Cu această ocazie, PvdA a încercat a doua oară să promoveze ideea unui partid european federat. A. Mozer și-a redactat personal raportul 305. El recomanda producerea a șase schimbări pentru a fi create condițiile unui praxis social-democrat european: (a) creșterea reprezentativității Congresului; (b) independența Biroului; (c) procesul decizional prin majoritate calificată; (d) implicarea experților și a institutelor de cercetări; (e) finanțarea și (f) voința politică. Propunerile sale de modificări indică o opțiune clară în favoarea integrării PSCE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în considerare că 13 guverne din 15 includeau cel puțin un partid social-democrat, iar patru se aflau singure la guvernare. A. Guterres se implică mult în activitatea de punere în practică a programului. Tactic, el speră să schimbe principiul și praxisul tradiționalismului economic printr-o întîlnire cu ministrul german de finanțe, Lafontaine. Dar există puternice tensiuni între liderul social-democrației germane și cancelarul său, G. Schröder, care susține o viziune destul de ortodoxă. Ca urmare, Lafontaine va demisiona. La asta se mai adaugă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
esențial al fazei de integrare, europartidele ajungînd la un stadiu al cooperării în care sînt capabile să și elaboreze politici comune. La rîndul său, Christophe Lécureuil a optat pentru o concepție implicită a rețelei în cadrul unei familii politice 696. Desigur, praxisul partidului european social-democrat o include. Totuși ea nu se limitează la asta. Pe de o parte, PSE nu reunește doar partide laburiste, socialiste și social-democrate. S-a lărgit cu foștii comuniști care s-au "social-democratizat". Pe de alta, funcția internă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era de a explica raportul de dominație existent în societatea capitalistă. Prezentată în această manieră, ideologia devine un sistem de idei care exprimă interesul claselor dominante, reprezentând relațiile de clasă într-o formă iluzorie. Urmarea este dată de faptul că praxisul social și politic, viața reală a oamenilor se reflectă în conștiința lor într-o manieră ideologică. Cu alte cuvinte, viața reală este falsificată de reprezentarea ideologică, imaginară, pe care oamenii o au asupra acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
primă etapă a gândirii sale, atunci când subliniat contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere, un alt pas ce trebuie făcut este cel de a o reformula și de a demonstra că ideologia nu se află în opoziție cu praxisul socio-politic ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fost posibilă, în plan politic, justificarea regimurilor totalitare și autoritare, la baza cărora s-au aflat mereu principii umaniste, precum cele de libertate și egalitate socială, dar care în final au eșuat, din cauza imposibilității ca ele să fie aplicate în praxis; d) imprevizibilitatea viitorului cursul evenimentelor istorice, sociale, politice sau economice, nu este previzibil, căci nu se pot stabili legi de evoluție a societății umane, astfel încât, pe baza cunoașterii lor, să facem previziuni cu privire la viitor. Orice pretenție previzionară este nejustificată; ea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Este acesta atât cazul ideologiei fasciste, cât și al celei naziste, dar și al celei comuniste, la nivel empiric o asemenea realitate regăsindu-se la nivelul regimurilor politice pe care cele trei tipuri de ideologii totalitare le-au instaurat în praxisul politic. Concentrându-ne atenția, mai întâi, asupra fascismului, vom deosebi, în cadrul acestuia, ideologia și regimul politic autoritare, impuse de fascismul italian (sub conducerea lui Benito Mussolini), pe de o parte, precum și ideologia și regimul politic totalitar impuse de nazismul german
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și al sublimului], Madrid, Alianza Ed., 1990. Kant, Emmanuel, Réflexions sur l' éducation [Reflecții asupra educației], Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1974. Kant, Immanuel, Los sueños de un visionario [Visele unui prezicător], Madrid, Alianza Ed., 1987. Kant, Immanuel, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995. Kant, Immanuel, El fin de todas las cosaș [Sfârșitul tuturor lucrurilor], în En defensa de la Ilustración [În apărarea Iluminismului], Barcelona, Albă Ed., 1999. Kant, Immanuel, Lecciones de etică [Prelegeri de etică], Barcelona, Ed.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Madrid, Alianza Ed., 1990. Kant, Emmanuel, Réflexions sur l' éducation [Reflecții asupra educației], Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1974. Kant, Immanuel, Los sueños de un visionario [Visele unui prezicător], Madrid, Alianza Ed., 1987. Kant, Immanuel, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995. Kant, Immanuel, El fin de todas las cosaș [Sfârșitul tuturor lucrurilor], în En defensa de la Ilustración [În apărarea Iluminismului], Barcelona, Albă Ed., 1999. Kant, Immanuel, Lecciones de etică [Prelegeri de etică], Barcelona, Ed. Crítica, 1998. Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mai înaintează, în fața unei limite peste care nu se poate trece]. Kritik der Urteilskraft, § 47, pp. 162-163. 134 ["...genul omenesc se află, din punctul de vedere al culturii, care este finalitatea lui naturală, în progres continuu..."]. Immanuel Kant, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995, p. 78. De asemenea în CJ, § 50, p. 383. 135 "...hay figură, por lo tanto hay construcción (esquema), pero no es posible separar la regla de esa construcción, es decir, el proceder constructivo
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
unei limite peste care nu se poate trece]. Kritik der Urteilskraft, § 47, pp. 162-163. 134 ["...genul omenesc se află, din punctul de vedere al culturii, care este finalitatea lui naturală, în progres continuu..."]. Immanuel Kant, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995, p. 78. De asemenea în CJ, § 50, p. 383. 135 "...hay figură, por lo tanto hay construcción (esquema), pero no es posible separar la regla de esa construcción, es decir, el proceder constructivo permanece inseparable del
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
p. 23. 155 [I-am citit pe Virgiliu, Horațiu, Severino, Tulio, si nu doar o dată ci de mii de ori] Epist. fam., XXII (1359, destinată lui Giovanni Boccaccio). Apud Giuseppe Petronio, op. cît., p. 139. 156 I. Kant, Teoría y praxis, p. 41. 157 CJ, § 83, pp. 598-599. 158 Idea de una historia universal en sentido cosmopolita, p. 44. 159 Ibid., p. 46. 160 CJ, § 83, pp. 601-602. 161 Ibidem. 162 "Wir sind da als Teile der Welt. Niemand von uns
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
statul Israel naționalismul cel mai fervent. Chit că și asta e un simptom de antiteză eșuată, care se extinde la alt fundamentalism din regiune islamismul. De altfel, toate națiunile puternice, cu veleități hegemonice, recurg la antinomia dintre ideologia politică și praxisul cotidian. Germania îmbină democrația cu fundamentul etnic, Grecia se sprijină pe "elinitatea ortodoxă", Rusia pe panslavism, S.U.A. pe o mistică anglosaxonă în unitatea limbii engleze. De altfel, e o falsă impresie că Franța și Statele Unite sunt națiuni pur politice, constituționale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor educaționale pe care le determină (nevoi diferite de la o țară la alta), cu același termen pot fi denumite realități diferite, tot așa cum denumiri diferite pot disimula analogii de concepție și de praxis. Astfel, în limba franceză, este folosită sintagma education des adultes, alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Instituții și organizații românești de educație a adulților 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România 2.4. Finanțarea educației adulților în România Odată cu progresele sesizate în dezvoltarea educației adulților, ca expresie a acumulărilor și îmbunătățirilor interne (de praxis), dar și ca expresie a importanței în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Repere istorice în evoluția și dezvoltarea educației adulților din România" Simona Sava Similar cu evoluția educației pentru adulți, în alte țări europene, de-a lungul timpului, chiar dacă poate nu la anvergura, calitatea și intensitatea dezvoltărilor teoretice, instituționale și de praxis din țările cu tradiție mai avansată decât la noi, România a cunoscut experiențe și preocupări semnificative în domeniul educației adulților, ce trebuie cunoscute și apreciate pentru valoarea lor. Analizând evoluția istorică a educației adulților din țara noastră, se poate constata
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aderarea României la Uniunea Europeană. În încercarea de a îndeplini aquis-urile comunitare, cadrul legislativ devine mai cuprinzător și mai articulat, preocupările decidenților educaționali sunt mai sistematice, fondurile alocate sunt mai numeroase (chiar dacă departe, deocamdată, de a acoperi nevoile), iar dezvoltările de praxis sunt cu mult îmbunătățite (și ca urmare a experienței acumulate, dar și a unui acces mai mare la informație, odată cu utilizarea tot mai largă a internetului). Sunt efecte marcante, cu impact istoric, am îndrăzni să afirmăm, asupra evoluției educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
le amelioreze. În caleidoscopul cerințelor sociale, respectiv al nevoilor educaționale pe care le determină (nevoi diferite de la o țară la alta), cu același termen pot fi denumite realități diferite, tot așa cum denumiri diferite pot disimula analogii de concepție și de praxis. Astfel, în limba franceză, este folosită sintagma education des adultes, alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]