620 matches
-
Filipescu, nr. 40, sector 2, 020962, București, tel.: 318.81.54, fax: 318.81.60 www.culte.ro Sfințirea Bisericii Ortodoxe Române cu hramurile „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Cuv. Parascheva” din Municipiul Aleșd, Județul Bihor - 02.10.2016... Preasfințite Părinte Episcop, Preacucernice Părinte Protopop, Preacucernice Părinte Paroh, Mulțumindu-vă în mod special pentru invitatia adresată la care, din motive întemeiate nu-i putem da curs, în mod concret, totuși ținem să vă mărturisim, sincer, că ne bucurăm, în mod
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
Filipescu, nr. 40, sector 2, 020962, București, tel.: 318.81.54, fax: 318.81.60 www.culte.ro Sfințirea Bisericii Ortodoxe Române cu hramurile „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Cuv. Parascheva” din Municipiul Aleșd, Județul Bihor - 02.10.2016... Preasfințite Părinte Episcop, Preacucernice Părinte Protopop, Preacucernice Părinte Paroh, Mulțumindu-vă în mod special pentru invitatia adresată la care, din motive întemeiate nu-i putem da curs, în mod concret, totuși ținem să vă mărturisim, sincer, că ne bucurăm, în mod
PATRU DISCURSURI, FESTIVE ŞI ANIVERSARE, ROSTITE CU PRILEJUL A TREI EVENIMENTE RELIGIOASE, MOMENTE ŞI SFINŢIRI [Corola-blog/BlogPost/376463_a_377792]
-
așternutul de aramă Te mai sărut și astă toamnă, Cu buze moi, cu vocea lină Sunt un ecou ce te îngînă. Și de-mi permiți să te cuprind Cu un șirag de frunze rare, Să fiu altarul cel dintîi Al preasfințitei feței tale. Voi alerga prin văi și dealuri Să spun la toți ce DOR înseamnă, Să poți iubi, cînta în taină Dar,ce păcat să nu ai a toamnei haină... La balul toamnei să dansezi Un vals frumos pe note
ULTIMUL VALS de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375988_a_377317]
-
așternutul de aramă Te mai sărut și astă toamnă, Cu buze moi, cu vocea lină Sunt un ecou ce te îngînă. Și de-mi permiți să te cuprind Cu un șirag de frunze rare, Să fiu altarul cel dintîi Al preasfințitei feței tale. Citește mai mult Iubita mea cu glas tomnaticși cu privirea-ți gînditoare,Ești Crizantema din grădinăO scumpă și frumoasă floare!Te tot privesc de peste geamCum cad un șir de frunze jos,Pentru o zînă preafrumoasăși pentru Prințul ei
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Prințul ei gelos.În așternutul de aramăTe mai sărut și astă toamnă,Cu buze moi, cu vocea linăSunt un ecou ce te îngînă.Și de-mi permiți să te cuprindCu un șirag de frunze rare,Să fiu altarul cel dintîiAl preasfințitei feței tale.... XX. SUNT CHINUIT DE VREMURI, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. Asemeni unei ciocîrlii Ce se înalță sus la ceruri, Strigăm și noi stimați ciobeni Să mai avem și adevăruri. Dorim să
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
nestatornici, care nu locuiesc în mănăstire conform rânduielilor monahale, precum și unii mireni influențați negativ de către aceștia. Un astfel de grup a protestat și pe Dealul Mitropoliei în data de 30 august 2016 când membrii acestuia, care au fost ascultați de Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Patriarhal Varlaam Ploieșteanul, au dovedit că nu sunt capabili de dialog, ci sunt agresivi, repetă idei și acuzații nefondate, judecă și calomniază pe ierarhii care au aprobat documentul Sinodului din Creta referitor la relațiile Bisericii Ortodoxe cu
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
și omului!... Altfel spus, a apărut în urmă cu puțin timp, o lucrare monumentală despre Ortodoxia maramureșeană: „Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureș”, lucrare monumatală alcătuită, formată și semnată de către eruditul istoric - Domnul Prof. Dr. Nuțu Roșca, tipărită cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu - Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, care, în urmă cu puțină vreme, mai exact spus - la sfârșitul anului trecut - 2015, a împlinit douăzeci și cinci de ani de la reînființarea și reactivarea ei. Cartea în cauză, mult așteptată
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
vor studia terenul și posibilitatea construirii unei căi de acces. Apoi, odată accesul asigurat, vor studia varianta ridicării unei bisericuțe într-un mod aparte, în conformitate cu ondulațiile și accidentările terenului stâncos. Între timp, preotul Popa Ștefan alergă la Episcopie și aduse Preasfințitului la cunoștință descoperirea acelei mumii în creierul muntelui. Prea Sfinția Sa se minună și rugă preotul satului să intervină pe lângă lucrători să nu denatureze situația existentă până sosește dânsul acolo. Până atunci să construiască o cale de acces. Episcopul recunoscu că acela
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
ani a suferit pierderea soției în data de 18 noiembrie 1935, urmând să crească singur cei doi copii ai săi: Silvia și Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. Preasfințitul Părinte Justinian Vasluianul La propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod, în ședința din 30 iulie 1945, a aprobat alegerea preotului Ioan Marina în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înființat, la Mitropolia Moldovei, și i-a acordat rangul
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > THEODOR DAMIAN - ÎNVIEREA DOMNULUI ȘI ZIUA A OPTA Autor: Theodor Damian Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O, Paștile cele mari și preasfințite,Hristoase; o, înțelepciunea lui Dumnezeu, pacea și puterea. (Tropar, Canonul Învierii) Observația lui Heraclit din Efes că totul curge, că totul e o trecere este de natură fenomenologică. Ea nu are merite morale. Omul însă este o ființă morală. Acesta
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
a fost creată în vederea Învierii, a transfigurării, învierea lui Hristos devenind astfel punctul de sprijin, centrul întregii existențe în general, al existenței umane în special. În acest caz, are dreptate „scriitorul de cântări” să definească Învierea ca fiind mare și preasfințită și ca întruchipând și revelând trei din marile atribute ale lui Dumnezeu: înțelepciunea, pacea și puterea, evident, împletite în, și încununate de iubirea Sa paradoxală față de noi. Această iubire este recunoscută de autorul troparului la care ne referim întrucât adjectivele
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
iubirea Sa paradoxală față de noi. Această iubire este recunoscută de autorul troparului la care ne referim întrucât adjectivele folosite, felul cum pune cuvântul în text, tonul abordat, denotă totala sa admirație, uimire față de minunea învierii Domnului, „Paștile cele mari și preasfințite”, mai exact, starea de copleșire în care se află și pe care ne-o transmite, și care copleșire este deci, nu un act ocazional, de moment, ci mult mai important și mult mai mult, o stare, un mod de a
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SPRE ADUCERE AMINTE: PREASFINȚITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLȚAN (1926 - 2008) ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Spre aducere aminte: Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ioan Mihălțan (1926 - 2008) Frânturi de gânduri și sentimente la împlinirea
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SPRE ADUCERE AMINTE: PREASFINȚITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLȚAN (1926 - 2008) ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Spre aducere aminte: Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ioan Mihălțan (1926 - 2008) Frânturi de gânduri și sentimente la împlinirea a șapte ani de la marea sa trecere... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1990 - 1992, ca arhiereu vicar și între anii 1992 - 2007, ca episcop eparhiot!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Ioan a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în disciplina teologică și în cea pastoral - misionară, pe care ni le-
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
mă alătur și eu, avându-l permanent în cinstirea și prețuirea mea!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Spre aducere aminte: Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ioan Mihălțan (1926 - 2008) ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
la șase ani de la crima făptuită la Mănăstirea Snagov - de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a fiului Domniei mele, Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic...”) consultase pravila și găsise că Stroe Leurdeanul trebuie, pentru culpa morală și pentru celelalte învinuiri cu caracter material, „să ia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contau pe faptul că identitatea monahiei Platonida era cunoscută contemporanilor - (trad.): „A răposat roaba lui Dumnezeu, doamna Platonida monahia, și s-a săvârșit în Sibiu în anul 7062 [1554] luna ianuarie 30 zile; și după 2 ani a adus-o preasfințitul mitropolit chir Anania”582 - și că le va fi știută și urmașilor. Pregătindu-și singure mormintele (așa cum a făcut Caplea, văduva marelui spătar Dragomir, aflată la Brașov prin 1545-1546, care a poruncit să i se lucreze piatra de mormânt de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844. Repere bibliografice: C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului „Veniamin” din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D. Xenopol, Memoriu asupra învățământului superior în Moldova, Iași, 1885, 56-58, 119-133; C. Erbiceanu, Viața, activitatea și scrierile preasfințitului Filaret Scriban, tratată din punct de vedere religios, moral și literar, București, 1892; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970, 1-2; Dicț. lit. 1900, 771-772; Păcurariu, Dicț. teolog., 396-397. A. Sm.
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist. Bis., II, 260-262; Horia Oprișan, Un prelat poet: Neofit Scriban, „Îndreptarea”, 1933, 53; Dionisie I. Udișteanu, Luminișuri din viața sufletească a
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
că ar fi fost mică dă zile, și au stricat logodna, și o au trimis-o înapoi la Ișpaniia”), nunțile ori cumetriile ce implicau cumva persoana lui Mavrocordat, știrile senzaționale („Într-acest an în luna lui noiemvrie, s-au întâmplat preasfințitului patriiarh al Țarigradului, kir Ierimii, mare și primejdioasă întâmplare...”) și reviziile financiare organizate în întreaga împărăție. Mare amator de lexic neologic (lecturile sale din „diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
cu titlu de „stăpâni” într-o lume care nu mai știe nimic despre demnitățile imperiale ale arhiereilor, măcar fiindcă au trecut cinci secole și jumătate de la căderea Bizanțului... Patriarhul folosește pluralul majestății („noi...”) și este un „preafericit”, mitropoliții sunt „înalt preasfințiți” - cât despre un preot, el rămâne doar un „cucernic” sau, pentru monahi, un „cuvios”. Iar „frăția ta” ce vă spune? Nimic, atunci când se întâmplă să fiu... o soră întru Domnul. Corespondențele biblice pentru acest stufăriș de epitete sunt mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
secui, sperând să aflu câte ceva despre autonomia lor culturală. Din păcate, nu știau o boabă românește. Erau soldați, veniți în permisie de la Bârlad, dar habar n-aveau de limba dlui Călin Popescu Tăriceanu. Ce învățătură se poate trage de aici, Preasfințite? Sau: Ne aflăm totuși sub jurisdicția unui stat recunoscut în lume ca fiind statul român unitar, național și indivizibil. E drept, recunoscut la Bruxelles, dar nu și la Odorhei - acest Tiraspol din Carpați, în care primarul se închipuie un mic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
traduse și adaptate de B. răspundea unui deziderat major al epocii, continuând spiritul iluminist al Școlii Ardelene - educarea poporului, ameliorarea relațiilor dintre oameni. Mai modeste sunt cele câteva texte originale ale lui B., între care poemul omagial Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului (1811), câteva poezii cu subiect erotic, o povestire, sentințe și șarade. În prefețe și în articole, el s-a arătat preocupat de unele chestiuni de teorie literară, făcând, după surse
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
cel mai curat esteticesc și moralicesc”, „scopos” care apărea ca un criteriu important și în judecarea raportului dintre artă și realitate. SCRIERI: Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă, Sibiu, 1801; Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului, Brașov, 1811; Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]