602 matches
-
acesta, amintindu-i de femeile sfinte de odinioară, îi recomandă să fie răbdătoare și generoasă. Bibliografie. Texte: CChr.Lat 25-25A, 1990-1992 (K.D. Daur); Arnobio il Giovane, Disputa tra Arnobio e Serapion, Corona Patrum 14, SEI, Torino, 1993 (F. Gori); pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate a papei Leon, care cu energie și hotărîre a întreținut raporturile cu celelalte regiuni ale Occidentului și cu curtea de la Constantinopol. Originar din Toscana, potrivit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sensibil la suferința umană, mărturisind că iubește deopotrivă frumusețea morală și splendoarea naturii. Cu sufletul luminat de „razele divinității”, de „sclipirile din univers”, versificatorul vrea să se lase cuprins de „ideea desăvârșirii” și să o „plămădească-n vers”. Considerându-se predestinat să caute idealul „în frumusețe și toată fericirea-n poezie”, el încearcă transpunerea trăirilor în plachetele Tăcere (1916), Murmur de izvoare... (1931), Spre lumină (1932), Pe altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
Adâncul” în care zace diavolul înlănțuit de Cristos, „arată”, în viziunea lui Augustin, „mulțimea necredincioșilor, ale căror inimi sunt neguri adânci, din pricina răutății față de Biserica lui Dumnezeu”. Pe toată durata eshatonului diavolul va găsi refugiu în sufletele celor păcătoși. Biserica „predestinată” (20, 7, 4) rămâne neîntinată (ca ciuitas Dei), în timp ce fiecare suflet va fi supus încercărilor, chinuit, persecutat clipă de clipă. „Pecetluirea” diavolului înainte ca acesta să fie aruncat în adânc (Apoc. 20,3) primește aceeași interpretare: „Și îi va pune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În cazul persoanei agresorului, anumite condiții care, din punct de vedere psihologic, moral și social, fac ca cineva să fie victimă. Este la fel de adevărat faptul că pot fi și victime Întâmplătoare, dar, de regulă, victimele, ca și agresorii, sunt persoane „predestinate” pentru așa ceva. Profilul psihologic al acestei categorii de persoane se caracterizează prin următoarele trăsături: sunt naive, cu o mare labilitate psihică și morală, ușor de convins, lipsite de capacitatea de a evalua celelalte persoane și situațiile de viață, actele, intențiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
manifesta în domeniul posibilităților sau poate rămâne numai ceva gândit. Bolnavii trec la reprezentări expresive de putere fizică gigantică, bogăție nemăsurată, capacități și planuri de a revoluționa lumea, anunță descoperiri importante. Ei cred că au „o chemare” sau că sunt „predestinați” pentru realizarea acestor scopuri nobile. Delirul apare la schizofrenici, în cursul evoluției clinice a psihozelor organice cerebrale, în stările crepusculare și în PGP. 7) Delirul de inferioritate Acesta este un delir cu o tematică și un conținut emoțional-afectiv, opus delirului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trecere. Este „învățarea de a deveni ceea ce trebuie să fii”, „școala vieții”, enkyklios paideia, formarea de-a lungul întregii vieți, curriculum vitae. Așadar mathesis și paideia așezate în ordine strictă, anankeică. Physiopoiesis - adică travaliul lăuntric de autodesăvârșire în limite divine, predestinate olimpian. Sau, cum am spune astăzi, longlife education, între limitele generoase ale potențialului genetic uman și în conformitate strictă cu marile valori umane. Așadar ceea ce numim astăzi curriculum educațional ar trebui să acopere ceea ce, în termeni antici, se înțelegea prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur acestea sunt tacite sau explicate în limbaj alegoric și simbolic. Odată decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul mitic și homeric. Curriculum înseamnă soarta predestinată să se autodesăvârșească eroic a omului în cursa sa de la naștere și până la moarte în conformitate cu Necesitatea inflexibilă (Ananke)28. Înțelesul pitagoreic. Curriculum este eleutheros paideia, educația liberă secretă, menită a-i apropia de oameni de zei de-a lungul mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căutarea rostului uman: cercetarea fenomenologică nu produce cunoaștere de dragul cunoașterii, ci mai degrabă produce cunoaștere pentru a dezvălui rostul/sensul de a fi uman. Venim pe lume întâmplător, printr-un „accident cromozomial norocos”, dar fără sens predefinit și fără rost predestinat. Pe acestea insul, „aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Corlaciu, ea purta numele Ivonne. (Ă). Un mijloc de individualizare a personajelor este și numele pe care ele le poartă. (Ă). A folosi acest procedeu este fără Îndoială just, dar mergându-se prea departe, unii scriitori cad În greșeala „numelui predestinat”. Pe chiaburul din nuvela Candidatul de Ben Corlaciu Îl cheamă Ciomega, iar pe secretarul organizației de partid Neamsărman; țăranii săraci din Îndoiala de Șerban Nedelcu se numesc Rebegitu și Codiriște (coadă de bici slabă, subțire), etc. (Ă). Concluzia care se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ardealului sfâșiat de consecințele unui act politic arbitrar revine cu insistență în poeme a căror atmosferă dominantă este aceea de „jale istorică inconsolabilă” (Dumitru Micu). Tonul de lamentație aspră alternează cu acela de revoltă vehementă, în reprezentări evocând un tărâm predestinat durerii și suferinței: „Eu vin din țara ce-a rămas în leat/ prin răzmerițe frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
În cazul persoanei agresorului, anumite condiții care, din punct de vedere psihologic, moral și social, fac ca cineva să fie victimă. Este la fel de adevărat faptul că pot fi și victime Întâmplătoare, dar, de regulă, victimele, ca și agresorii, sunt persoane „predestinate” pentru așa ceva. Profilul psihologic al acestei categorii de persoane se caracterizează prin următoarele trăsături: sunt naive, cu o mare labilitate psihică și morală, ușor de convins, lipsite de capacitatea de a evalua celelalte persoane și situațiile de viață, actele, intențiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mundi), este asimilat și unei case. Un text hathayoga vorbește despre corp ca despre "o casă cu un stâlp și nouă uși" (Goraksha Shataka, 14). Cu alte cuvinte, asumîndu-și în mod conștient starea exemplară căreia îi este într-un fel predestinat, omul se "cosmicizează", adică reproduce la scară umană sistemul de condiționări reciproce și de ritmuri ce caracterizează și alcătuiește o "lume", proprie oricărui univers. Omologarea se face și în sens invers, pentru că templul sau casa sânt la rândul lor asemuite
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
corpul omenesc - este înzestrată cu o "deschidere" în partea de sus. Acum putem înțelege mai bine semnificația acestui simbolism: deschiderea îngăduie trecerea de la un mod de a fi la altul, de la o stare existențială la alta. Orice existență cosmică este predestinată "trecerii": omul trece de la previață la viață și în cele din urmă la moarte, tot așa cum Strămoșul mitic a trecut de la preexistență la existență, iar Soarele de la întuneric la lumină. Trebuie remarcat că acest fel de "trecere" se încadrează într-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la vârsta asta decât atunci), ca întotdeauna când e stăpânită puternic de un afect. Faptele - statu quo 1. În piept, însă, încep să se zvârcolească vipere. Nu sunt decât cincisprezece zile de atunci... Aveam spiritul liber. Azi... A fost fatal, predestinat. Dacă, spre a înnoda o intrigă, un scrib ar fi imaginat o întîlnire atât de întîmplătoare ca aceea de aici dintre mine și Adela, toată lumea ar fi spus că bietul om are imaginația nevoiașă. Acum trei ani Adela nu-ți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
râu căutând pietre cu urme de fosile. Hotărât, Maria are în ea ceva, o forță, o sinergie pe care o împarte bucuroasă. Lângă ea simt cum nu mai am vârstă, cum se așază o liniște senină și voioasă (Bucur, nume predestinat, de!). Încercăm să vorbim multe în timp scurt: politică, lucrări, oameni, proiecte și, în mod fascinant, și trebi foarte personale. Ea a ajuns în America la 17 ani după ce aventurierul său tată fugise din țara noastră, România comunistă, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Amasia, singur. Privea neînduplecat, ca un îmblânzitor care-și cunoaște fiarele. Rând pe rând ortalele s-au supus și și-au închinat frunțile în țărână. Astfel a pierit Mustafa șahzadè și împărăția s-a întors la Istambul. VIIItc " VIII" Înlănțuirea predestinată a întâmplărilor s-a oprit o clipă, așa încât unii dintre muritori să aibă iluzia biruinții și a veșniciei. Numaidecât fantomele adevărului au ieșit din mormintele proaspete. La cel dintăi popas pe drumul Istambulului, icioglanii care despoiaseră pe șahzadè s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Fiind generos, nu-i reproșase lașitatea și nu-l lipsise de prietenia lui. De atunci Valerius trăia cu vina aceea tainică, imposibil de șters, care continua să-i chinuie conștiința. Îl fulgeră un gând: locul în care se afla era predestinat. Zeul Întâmplării îl adusese în coliba aceea ca să scape în sfârșit de rușine. În destinul pe care zeii îl țesuseră pentru el se deschidea acum un drum nou. Dar trebuia să aleagă. — Bine, spuse, aruncându-i o privire scurtă fetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și am auzit cum a trântit vreo 5 bombe. Carnet de regie: În 1938 unul dintre deputații conservatori englezi, pe numele său Anthony Eden, declara: „Hitler nu este decât un fanatic sincer care nu dorește războiul“. Același deputat cu nume predestinat (Eden = Paradis) este În 1956 prim-ministru al guvernului britanic. Și ce credeți că face? Întrucât Egiptul luase măsura naționalizării Suezului, el, domnul Eden, Împreună cu prim-ministrul francez, domnul Guy Mollet (mollet = 1. adj. cam moale, 2. subst. pulpa piciorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
E TÂRZIU... Nu am cum să revin...E târziu! Întoarcerea-n mine-i curmată, E prea demult și zadarnic datată Mai știu doar...cum sunt și-o să fiu... Am plâns pe cărarea predestinată De când am început ca să fiu, Am fost generos și puțini o mai știu, Dar dușmanul vieții n-am fost niciodată; Am luptat ca o cârtiță săpând galerii, Ori ca pasărea nopții, sfredelind preaînaltul Am stat față-n față cu mine
E T?RZIU... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83794_a_85119]
-
lui Homer. - L-am auzit odată pe Adrian Gord vorbind despre dumneata. Și mi-am închipuit că așa trebuie să fii... - Nemaipomenit! - Așadar, corespunzi întru totul ideilor mele preconcepute despre dumneata. - Ce drăguț! - Nu înseamnă oare asta că-mi ești predestinată? - Oare?! făcu vocea ei adâncă și puțintel speriată. În ochii tulburi și injectați ai lui Homer vitraliile deveniseră luminile îndepărtate ale metropolei, iar cele trei altare - un vesel carusel infinit. - Analiză în undele delta! ceru Zeul Concentrării. Două brațe metalice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
o făptură cam nebuloasă, dar feerică. Și acea făptură joue, mime, chante et danse tout à la fois... doar pentru el. Locul lui era la picioarele ei, chiar în fața scenei. O privea cu admirație, șoptind mereu acel nume melodios, tulburător, predestinat succesului și iubirii. ― Nanone!... Ah, vei fi a mea! Simt că vei fi a mea! Tu vii doar pentru mine. Mă vei privi în ochi și... Se veșteji dintr-odată, căci îl fulgerase prima dilemă: ce haine prefera Nanone? Orientale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Abdul-el-Kebir. își aduse aminte încă o dată de imaginea bătrânului și se întrebă ce s-o fi întâmplat cu el și dacă, așa cum promisese, reîncepuse lupta pentru putere. „Era un nebun, murmură încetișor. Un nebun visător, din cei care se nasc predestinați să încaseze toate loviturile și să fie însoțiți de gri-gri-ul nenorocirii, ce călărește lângă ei, lipit de straiele lor. Era atât de mare forța acestui gri-gri, că mi-a transmis și mie o parte din nenorocirea lui.“ Beduinii credeau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pot să mi-o scot din cap, și Rafael împroșcând prin pale de fum că lasă-l dracului de cap, nu-l mai munci atâta, că dai dracului în nebuneală. Sabina, Rafaele... Mda, are un nume frumos, aș zice că predestinat, am citit undeva despre o răpire a Sabinelor... De ce nu iei în calcul posibilitatea că ar fi răpit-o cineva? Exclus. Mai curând s-o fi dus la mă-sa, la Brașov, la care Rafael, și atunci, ce mai aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Învățăcei le duceau În templu. Erau un fel de bautta mari de paie, adică tichii, cu care aveau să se acopere medium-ii pe măsură ce intrau În transă, pradă divinității. E o formă de pudoare, ne spuse ea, În unele terreiro cei predestinați dansează cu fața descoperită, arătându-și patima În fața celor prezenți. Însă inițiatul trebuie protejat, respectat, sustras curiozității profanilor sau a celor care, oricum, nu le pot Înțelege jubilarea interioară și starea de grație. Era obiceiul acestui terreiro, ne spuse, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
oară după somnul lui vizionar, Tom se simți sigur de rolul care-i fusese hărăzit. Asta nu înseamnă că-și plănuise vreun rol; moment de moment, acționase așa cum simțise că trebuie să acționeze. Dar desfășurarea, ca în vis, a acțiunilor predestinate părea să fi ajuns la capăt, butonul fermecat se închisese, iar el fusese restituit primejdioasei harababuri a vieții cotidiene. Hattie urcă în dormitorul ei și se trânti pe pat, cu ochii pironiți în tavan. Își freca picioarele unul de celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]