2,965 matches
-
acestei activități generative post factum (adică după ce politica guvernamentală originară a verificat condițiile de suficiență pe care le-am prezentat. În opinia noastră (și luând în considerare precizările conceptuale de până acum), odată ce o politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de suficiență pe care le-am prezentat. În opinia noastră (și luând în considerare precizările conceptuale de până acum), odată ce o politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
le-am prezentat. În opinia noastră (și luând în considerare precizările conceptuale de până acum), odată ce o politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
opinia noastră (și luând în considerare precizările conceptuale de până acum), odată ce o politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de a produce propriile output
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție; -mod de generare: combinarea alternativității (AL) cu transparența (T) -calcul logic: Prin urmare, mulțimea predicatelor necesare ale unei politici guvernamentale sustenabile va fi următoarea: Se vede imediat faptul că , ceea ce era o condiție teoretică anunțată deja anterior.
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
izbuti să ocupe chiar tăria de căpetenie din ținuturile Emului, adecă cetatea Tîrnova, care, așezată pe un vârf de munte, lângă râu plutitor, cu ziduri tari și alte șanțuri și valuri, ocupa cel dentîi rang între orașele romîno-bulgare. Sebastocrator era predicatul unei dignități mari pentru prinții de sânge, care prin aceasta câștigau oarecari prerogative, de-a purta d. ex. o coroană mică. 88 {EminescuOpXIV 89} Lățindu-se știrea despre moartea lui Asan, crescu așa de mult și numărul răsculaților încît putură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Forma primă al accentului logic e aceea care aduce în sufletul auditorului propusăciunea simplă în relațiunile sale ideale. Propusăciunea e unitatea superioară pe care și-a creat-o sufletul formator din vorbă. Accentul [logic sulevează deocamdată relațiunea dintre subiecte și predicate, care e sufletul simplu al proptisăciunei. Acest accent al propusăciunei goale se arată a fi o proporțiune asemenea celei dintre arse și teze sau viceversa, după cum e să se apese asupra subiectului față cu predicatul sau asupra predicatului față cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deocamdată relațiunea dintre subiecte și predicate, care e sufletul simplu al proptisăciunei. Acest accent al propusăciunei goale se arată a fi o proporțiune asemenea celei dintre arse și teze sau viceversa, după cum e să se apese asupra subiectului față cu predicatul sau asupra predicatului față cu subiectul. Întru cât e propusăciunea o unitate ideală încheiată în sine, care reprezintă raportul reciproc dintre singular și general, întru atâta îi și corespunde simpla referința reciprocă de arsis și t[h]esis, prin care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
subiecte și predicate, care e sufletul simplu al proptisăciunei. Acest accent al propusăciunei goale se arată a fi o proporțiune asemenea celei dintre arse și teze sau viceversa, după cum e să se apese asupra subiectului față cu predicatul sau asupra predicatului față cu subiectul. Întru cât e propusăciunea o unitate ideală încheiată în sine, care reprezintă raportul reciproc dintre singular și general, întru atâta îi și corespunde simpla referința reciprocă de arsis și t[h]esis, prin care vine la-nfățișare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum că accentele vorbelor, care reprezintă unitatea cuvântului, se subordinează acestui accent logic; pentru că pentru auditor se pierde de tot accentul ce dă formă cuvântului, pus pe lângă accentul cel mai nalt, care-i sulevează oarecum referința internă dintre subiect și predicat. Cum se ridică (aufgehoben) vorba singulară ca atare din propusăciune în unitatea cea mai naltă care reprezintă referința spirituală a vorbei, tot așa a trecut si accentul vorbei în unitatea mai naltă (hohere Einheit ) a accentului logic, fără ca de-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produce această idee în noi. În Mignon a lui Gothe se înseamnă o țară misterioasă "în care mirtul stă liniștit și laurul sus". Accentul simbolic trebuie să aducă înaintea sufletului nostru intuițiunea acestor antiteze, cari în ele poartă și semnificarea predicatelor lor. Prin mijlocul tonului vrem să vedem cum trece dinaintea ochilor spiritului nostru acel mirt misterios, cu înțelesul său etic, și acel [laur] destinat mărirei omenești, simbolul gloriei. Dar și diferitele raporturi în cari e cugetat un obiect trebuie ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără chiar ca o asemenea {EminescuOpXIV 371} întrebare să ni fi trecut prin gând. Deci voi trata chiar de la-nceput despre deosebirea dintre aceste două specii de cunoștințe. În toate județurile în cari se cugetă raportul unui subiect cătră un predicat (cugetînd numai la cele afirmative, căci asupra celor negative aplicația e ușoară) acest raport e cu putința în două feluri. Sau predicatul B aparține subiectului A, ca ceva ce era deja conținut în noțiunea A (în mod ascuns), sau B
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dintre aceste două specii de cunoștințe. În toate județurile în cari se cugetă raportul unui subiect cătră un predicat (cugetînd numai la cele afirmative, căci asupra celor negative aplicația e ușoară) acest raport e cu putința în două feluri. Sau predicatul B aparține subiectului A, ca ceva ce era deja conținut în noțiunea A (în mod ascuns), sau B se află cu totul afară de noțiunea A deși stă-n legătură cu ea. În cazul întîi eu numesc județul analitic, în al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
A (în mod ascuns), sau B se află cu totul afară de noțiunea A deși stă-n legătură cu ea. În cazul întîi eu numesc județul analitic, în al doilea sintetic. Județuri analitice (cele afirmative) sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative, fiindcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative, fiindcă cele dentăi nu adaogă prin predicatul lor la noțiunea subiectului nimica ce n-ar fi fost cugetat defel în ea și care nici s-ar fi putut scoate din ea prin disecțiune în noțiunile sale constitutive. [... ] D. es. dacă zic "Toate corpurile sânt extinse", atunci acesta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a afla extensiunea ca fiind combinată cu acesta, ci îmi trebuie numai să analizez acea noțiune, adică să-mi dau sama despre lucrurile diverse ce le cuget întotdeauna reunite în noțiunea corp, pentru a-l nimeri acolo și pe acel predicat; este așadar un județ analitic. Dimprotivă, daca zic " Toate corpurile sânt grele", atuncea predicatul este cu totul altceva decât ceea ce cugetam eu în noțiunea numai a unui corp. Adăogarea unui asemenea predicat ni dă așadar un județ sintetic. Dintr-astea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acea noțiune, adică să-mi dau sama despre lucrurile diverse ce le cuget întotdeauna reunite în noțiunea corp, pentru a-l nimeri acolo și pe acel predicat; este așadar un județ analitic. Dimprotivă, daca zic " Toate corpurile sânt grele", atuncea predicatul este cu totul altceva decât ceea ce cugetam eu în noțiunea numai a unui corp. Adăogarea unui asemenea predicat ni dă așadar un județ sintetic. Dintr-astea se vede clar: 1) că prin județe analitice cunoștința noastră nu se lărgește defel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a-l nimeri acolo și pe acel predicat; este așadar un județ analitic. Dimprotivă, daca zic " Toate corpurile sânt grele", atuncea predicatul este cu totul altceva decât ceea ce cugetam eu în noțiunea numai a unui corp. Adăogarea unui asemenea predicat ni dă așadar un județ sintetic. Dintr-astea se vede clar: 1) că prin județe analitice cunoștința noastră nu se lărgește defel, ci că noțiunea care o am deja am dizolvat-o în părțile sale constitutive, făcîndu-mi-o mie însumi mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o am deja am dizolvat-o în părțile sale constitutive, făcîndu-mi-o mie însumi mai de priceput; 2) că la județe sintetice trebuie să am afară de noțiunea subiectului încă și altceva (x), pe care inteligența se razimă pentru-a recunoaște un predicat ce nu e conținut în acea noțiune: că se cade a i se atribui. La județuri empirice sau din experiență nu este greutate. Căci acest x este experiența completă despre obiectul pe care-l cuget prin noțiunea A, care nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
județuri empirice sau din experiență nu este greutate. Căci acest x este experiența completă despre obiectul pe care-l cuget prin noțiunea A, care nu-i decât o parte a acelei experiențe. Căci, deși în noțiunea corpului eu nu includ predicatul greutății, totuși el înseamnă experiența completă prin o parte a ei, la care parte pot adăoga încă și alte părți ale aceleiași experiențe, ca ținîndu-se tot de cea întîi. Pot mai întîi să cunosc noțiunea unui corp în mod analitic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu privire la experiență, de la care am abstras această noțiune a corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea. Prin urmare experiența este acel x care zace afară de noțiunea A și pe care se-ntemeiază putința sintezei predicatului greutății, B, cu noțiunea A. Dar la județuri sintetice apriori îmi lipsește acest ajutor cu totului tot. Dac-am să trec afară de noțiunea A, pentru a o recunoaște ca fiind în legătură cu cealaltă, B, ce este aceea pe ce mă sprijin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
om putem vorbi despre spațiu, ființe extinse ș[i] a[ltele] as[emenea]. De facem abstracție de la condiția subiectivă sub care singur numai putem căpăta intuițiune exterioară, așa cum suntem influențați {EminescuOpXIV 380} de către obiecte, atunci reprezentația spațiului nu-nsemnează nimic. Acest predicat se aplică obiectelor numai într-atîta întru cât ele ni se arată, adică întru cât sânt obiecte ale sensibilității. Forma constantă a acestei receptivități care o numim sensibilitate este o condiție neapărată a tuturor raporturilor în cari se intuiesc obiectele ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noastre le putem reduce la județe, așa încît inteligența în general poate fi închipuită ca facultatea de a judeca. Căci, după cele de mai sus, a fost facultatea de-a cugeta. Cugetarea însă e cunoștință prin noțiuni. Noțiuni însă, ca predicate unor județe posibile, se referă la reprezentația despre un obiect nehotărât încă. Noțiunea corp însamnă ceva, bunăoară metal, care e a se cunoaște prin acea noțiune. Deci numai prin aceea e noțiune că sub el sânt cuprinse mai multe alte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
corp însamnă ceva, bunăoară metal, care e a se cunoaște prin acea noțiune. Deci numai prin aceea e noțiune că sub el sânt cuprinse mai multe alte reprezentații prin mijlocul cărora el poate fi referit la obiecte. El este așadar predicatul unui județ posibil (eventual), bunăoară "Fiecare metal e un corp". Funcțiile inteligenței se vor putea afla dar cu toate de vom putea expune întotdeauna funcțiunile imitații în județe. Capitolul următor ni va arăta că acesta se poate efectua. DESPRE FUNCȚIUNEA
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prevențiuni contra unei interpretări false nu vor fi fără folos: 1. Logicii spun, cu drept cuvânt, că la întrebuințarea județelor în concluziile rațiunei județele singulare se pot trata (manipula) ca și cele comune. Tocmai fiindcă n-au nici un volumen (Umfang) predicatul lor nu poate să se refere numai la unele, ci sânt cuprinse în noțiunea subiectului, iar de la altele să se excepteze. Pentru acea noțiune e deci valabil fără excepție, ca și când ar fi o noțiune comună care ar avea un cuprins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]