1,241 matches
-
predicat calificativ: PRq): o proprietate ("verde") a lui A1. Fie: propoziția 1 (Rd1): Determinant A1 + PRq Ø decor verde Al doilea rînd al documentului poate fi considerat ca o nouă propoziție asertată despre un alt obiect-individ (A2) pe o structură predicativă identică, modificată doar prin coordonarea-adăugarea a două proprietăți ale lui A2: prop. 2 (Rd2): Determinant A2 + PRq conector PRq Ø stîncă masivă și de neclintit În măsura în care cititorul-interpretant presupune o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în bîtă, îmbrăcat în veșminte ciudate, făcute nu din lînă sau in, ci din piei de taur sau de bou, jupuite de curînd și atîrnate de gît***. Ch. de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, p. 8 Comparative sau metaforice, expansiunile predicative generează o asociere de clase-obiecte diferite între ele (uman vs non-uman) ce fac să rezulte portrete monstruoase... în ciuda declarațiilor ființei de pe tărîmul celălalt reproduse de cavalerul Qualogrenant la versul 328: "Și îmi zise că era om". Procedeul de raportare prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau de teme apărute în sfera hipertemei (a temei-titlu). O tematizare corespunde nivelului 2 al structurii descriptive. Astfel, putem reveni la schemele 7 și 8 și să specificăm că o aspectualizare leagă tenul, fața, ochii de tema-titlu, și că expansiunea predicativă corespunde de fiecare dată unei adăugări de una sau două proprietăți la unitatea tematizată. Putem spune că Phédon are (aspectualizare) ochi, un ten, un trup și o față care sînt, respectiv (tematizare + aspectualizare sub formă de proprietăți): în orbite, vinețiu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și, în plus, sînt cumulabile cu alte proceduri, de SIT și de ASM (punerea în situație și asimilarea). O macro-propoziție descriptivă (Pd) corespunde unei relații directe cu tema-titlu, luată ca un individ-argument al macro-propoziției. O dată proprietatea individului selectată, expansiunea sa predicativă poate fi legată de: proprietăți-calități (Pd. PROPR); părți (relație sinecdotică cu întregul: Pd. PART); o punere în situație (Pd. SIT); o asimilare (Pd. ASM). Pd. Sit poate fi fie metonimică (SIT Meto), fie doar de tip spațial (SIT Loc), fie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste cazuri. Construcția propozițiilor descriptive (lăsînd la o parte propozițiile și mărcile evaluative de asumare) se explică perfect cu ajutorul acestei scheme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64. Eforturile specialiștilor îndreptate spre definirea gesturilor au fost semnificative, iar numărul enunțurilor rezultate din aceste eforturi, pe masura! Nu ne
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pentru propoziția simplă cu subiect multiplu, folosirea procedeului simbolizării pune în evidență faptul că propoziția este simplă, deși are mai multe cuvinte în structură. Se evidențiază și rolul virgulei. La fel, prin folosirea procedeului simbolizării se pune în evidență numele predicativ multiplu Ăfără a da elevilor terminologia) și se stabilește că propoziția este simplă. Totodată se scoate în evidență importanța virgulei. Însușirea altor părți multiple de propoziție ca atributul și complementul, în clasa a-IV-a favorizează consolidarea cunoștințelor de punctuație implicate de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
est) Frecventă în folclor, forma populară de viitor dobândește valoare expresivă în opera scriitorilor culți prin faptul că dă stilului pitoresc și caracter de oralitate. Același efect stilistic se obține și prin prezența locuțiunilor verbale sau a interjecților cu valoare predicativă. Sunt frecvente episoade de acest gen în opera lui I. Creangă: "Taci, leliță, că te-am căptușit eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească pasărea...” Formele de viitor popular ("îi pupa”, "a ieși”, "m-oi întoarce”), locuțiunile verbale( "mă dau jos”, "își ie drumul în zbor”) și interjecțiile predicative ("zbrr!”, "haț!”) dau oralitate, vivacitate și mișcare textului. Prezența inversiunii verbale în operele literare dă frazei o nuanță arhaică și un ton ceremonios: "Deci timpul sosit-a... Semne s-au ivit pe ceriu...”( A.Russo - Cântarea României) Nu numai substantivul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
metafora mai curând creează asemănarea decât o găsește și o exprimă” - scrie el, de acord cu Max Black; sau, preluând o formulare a lui M. Beardsley, notează că „nu există metafore în dicționar, ci numai în discurs”, insistând asupra caracterului predicativ al metaforei. Când, în Invitație la bal, citim versuri precum: „Surâsul îl porți ca pe un alpenstock”, „Arterele mi le descui ca mănușile”, „Trenul politicos a jucat fotbal”, „Afișe dinții tăi, mâinile tale articole de toaletă”, - vom remarca, după un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de naturalism r]mân intacte. Deci, naturalismul ar putea avea dreptate, în ciuda teoriilor lui Hume și G.E. Moore. Astfel, nu este deloc necesar că naturaliștii s] dep]șeasc] argumentele lui Moore și Hume susținând c] acel trebuie moral și binele predicativ (trebuie al lui Hume și binele al lui Moore) sunt lipsite de sens. (Este ceea ce încearc] s] fac] Anscombe în Modern moral philosophy [Filosofia moral] modern]] și Geach în Good and evil [Binele și r]ul]. Atât timp cât argumentele lui Hume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
registrul oral, pentru a avea o imagine asupra acestei ierarhii în procesarea spontană a construcțiilor relative. 16 Abrevierile din tabel au următoarea semnificație: S= subiect, Od= obiect direct, Oi= obiect indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007); b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); ești o
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007); b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); ești o persoană care
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
0 adj. aceleiași = 2 acelorași = 0 Pronumele și adjectivul demonstrativ de identitate au forme omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează sensul de "neschimbat"), atunci interpretarea este de adjectiv de identitate. Era mereu aceeași? (IVLRA) Îl găsesc același și după atâția ani. În situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
omonime. Analiza pe corpus arată folosirea mult mai frecventă a formelor adjectivale decât a celor pronominale. O situație mai specială au demonstrativele de identitate din pozițiile predicative, unde distincția pronume - adjectiv este mai dificil de făcut. Dacă citirea demonstrativului este predicativă (demonstrativul respectiv actualizează sensul de "neschimbat"), atunci interpretarea este de adjectiv de identitate. Era mereu aceeași? (IVLRA) Îl găsesc același și după atâția ani. În situațiile în care citirea este refererențială anaforică, demonstrativul de identitate are valoare pronominală. Cel care
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
număr mai limitat de contexte. Analiza pe corpus demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate funcționează cu precădere ca antecedent pentru propozițiile relative: Am vorbit cu același cu care ai vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
la fel de mult ca ei. ("Cotidianul", 2007) Oricât s-ar strădui, ce vrea el nu se poate. 14 Lipsa restricțiilor este valabilă pentru indiferent + relativ; indiferent de se poate combina doar cu ce, cine în poziție de subiect/obiect direct/nume predicativ/predicativ suplimentar (vezi supra, 4.1). 15 Sporadic, atât indiferent că, cât și indiferent dacă apar fără disjuncție, caz în care valoarea circumstanțialului este clar concesivă: Indiferent că va face unele greșeli [de arbitraj], noi tot vom fi mulțumiți ("Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mult ca ei. ("Cotidianul", 2007) Oricât s-ar strădui, ce vrea el nu se poate. 14 Lipsa restricțiilor este valabilă pentru indiferent + relativ; indiferent de se poate combina doar cu ce, cine în poziție de subiect/obiect direct/nume predicativ/predicativ suplimentar (vezi supra, 4.1). 15 Sporadic, atât indiferent că, cât și indiferent dacă apar fără disjuncție, caz în care valoarea circumstanțialului este clar concesivă: Indiferent că va face unele greșeli [de arbitraj], noi tot vom fi mulțumiți ("Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că gândirea asupra naturii intelectuale a omului are loc în istoria aristotelismului. ("Idei în dialog") * un grup verbal, având drept centru un verb predicativ sau un verb la formă nepredicativă: Abia acolo, în flacăra care [nu purifică] numai ci și distruge, se naște poezia (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Dumnezeul relevat de episodul rugului aprins nu este Unul lui Parmenide, adică acel tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
ce intră În contradicție cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv predicativ cu semnificația de urâțenie morală/interioară, ca un sentiment temporar, generat printr-o reacție de feed back la ceea ce B a scris, cât și ca verb cu semnificația V-ați simțit urât de cineva pentru ceea ce ați scris? Dezambiguizarea completă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții este cea operată de Austin 19802, între tipul figurativ și tipul literal. Clasificarea se dovedește utilă și pentru limba română. A. Tipul figurativ: în interiorul acestei variante, relația predicativă dintre cei doi constituenți se bazează pe o asemănare sau pe o metaforă: cața de vecină - o vecină ca o cață, un bujor de fată - o fată ca un bujor, o bomboană/o comoară de om - un om ca o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Acordul intern în gen nu pune probleme atunci când prima poziție este ocupată de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale de gen sunt frecvente (Vișan 2004: 677). În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale de gen sunt frecvente (Vișan 2004: 677). În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc/neutru] jaf [masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]