1,244 matches
-
orațiunile funebre ale rabinului era totdeuna vorba de evrei căzuți. Critica minuțioasă a lui Helfert reduce numărul lor la... unul, Heinrich Spitzer, student în tehnică din Moravia, și chiar acesta n-a căzut, ca un Winkelried ebraic, ca anteluptător sau predicator al libertății, ci ca jertfă nevinovată a unei salve date asupra unei mulțimi grămădite. Prin adaose nejustificate și prin o frazeologie comună în zilele noastre s-au făcut din acesta "cel dentăi care și-a vărsat sângele pentru libertate"; cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
emanciparea conaționalilor lor și că n-au lipsit enunciațiuni în acest înțeles. E adevărat însă că cei mai însemnați dintre ei gândeau că trebuie să se procedeze fără a se băga înainte, ci să se lase creștinilor meritul emancipării. Un predicator izraelit zicea între altele: Ce e de făcut pentru noi? Pentru noi? Nimic. Totul pentru popor și patrie, nimic pentru noi. Nici o vorbă de emanciparea evreilor daca alții nu vor spune-o pentru noi. Întâi dreptul omului de-a trăi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și politică a diverselor medii contemporane, în care se eșalonează televiziunea, radioul, presa scrisă, cartea, discursul neretransmis etc. Astfel, vorbind abstract, fără a mai număra librarii, profesorii de școală și poștașii, pe cînd în 1280 erau 20 000 persoane (călugări predicatori sau cerșetori) care transmiteau un cuantum dat de informație unui număr de două milioane de credincioși, în 1780 erau de zece ori mai puține și de o sută de ori mai puține în 1980, cînd circa 5000 de tehnicieni și jurnaliști
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al transcendenței ca operator necesar închiderii, limpezind variațiile concrete ale "nevoii religioase". Să spunem că animalele domestice, sedentare, de casă, nu au aceleași nevoi de transcendență ca și cele nomade care rătăcesc de ici-colo, fără adăpost, fără hrană, ca "briganzi-vagabonzi", predicatori sau luptători ai deșertului. Toți oamenii au experiența sacrului, dar aceste via sacra care viabilizează inefabilul depind foarte mult de mediul de viață. Formulez ipoteza că monoteismul e o cultură a sărăciei legată de itineranța într-un mediu deșertic. Mobilitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cultură orală prin lectura cu voce tare a textului pentru cei care nu citesc, prin lectura în familie sau la cafenea etc. Sancho a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să-și prezinte tiradele, avocații pledoariile, profesorii cursurile și povestitorii poveștile. Manuscrisele circulau încă în perioada tipăriturilor, și lectura silențioasă nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rarefiat nu poate fi "încins" la fel ca unul grupat; cărțile sînt discutate, aprobate sau respinse cu răceală [...]. S-au văzut cazuri de oratori care la tribună plîngeau citindu-și discursurile pe care le compuseseră fără urmă de emoție; de predicatori care suspinau recitînd predici compuse cu sînge rece; de muzicieni emoționați de cîntecele lor, de instrumentele lor. Forța care îi emoționa era aceea a accentelor, de aceea accentele nu trebuie neglijate."77 Teatrul a fost în mod constant supravegheat de către
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
moartea individuală, bineînțeles, ci instituțională. Protestanții sînt înfloritori în societatea noastră, asimilați, integrați dar protestantismul ca întreg pare căzut în anonimat, lipsit de identitate, dizolvat în ecumenismul catolic. Din cauză că "diferența" lui, în ciuda eforturilor meritorii ale lui Billy Graham și ale predicatorilor de dincolo de Atlantic, îi produce un puternic handicap politic. Protestantismul este comparabil cu o bibliotecă, iar catolicismul cu un cinema. Asistăm totodată la o scădere a frecventării sălilor și bisericilor, dar, mai întîi, în Franța mai ales, la o "deșertificare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spre a împiedica lectura cărților sale, murdărirea memoriei cu scopul de a interzice accesul la cugetări. Viața și opera lui Charron stau mărturie în favoarea moralității și cinstei. A făcut studii de drept, dar n-a profesat avocatura. Devine un renumit predicator, profesor de teologie. Îl cunoaște pe Montaigne, dar niciunul nici celălalt nu vor face referiri în cărțile lor despre această prietenie. S-a comentat mult și în diverse moduri despre legătura Charron-Montaigue. Charron l-ar fi copiat, fapt evident făcând
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
65/67; 33, 3.48/47): „Dumnezeu ne este de ajuns! Ce oblăduitor minunat!” (GG) ...’anta ta:r wa All"h ‘al" kulli šay’în wakl (11, 12/15; cf. 6, 102; 39, 62/63): „Tu ești doar un predicator, iar Dumnezeu este Chezașul oricărui lucru.” (GG) ...fa-lamm " ’"tau-hu mawÖiqa-hum q"la All"h ‘al" m" naqólu wakl (12, 66): „...le spuse după ce ei făcuseră acest legământ: «Dumnezeu este Chezaș al spuselor noastre.»” (GG) De fapt noțiunea e largă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu sînt decît niveluri ale Înțelegerii propriei spiritualități, pe care - așa cum am văzut - unii o Închid În forme de egoism, trăind doar În iubirea de sine, pe cînd alții o eliberează, transformînd-o În energii binefăcătoare pentru alții. * „Virtutea are mulți predicatori și puțini martiri.” (Cl.A. Helvetius) Firește, prin simplul fapt că accesul la „virtute” nu-l poți obține decît prin chinul „pocăinței”; nimeni nu te poate absolvi de păcatele pe care le ai, ci doar tu Însuți, prin evaluările propriei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceleași mulțimi, urmează aceleași itinerarii, vizitează aceleași orașe, ocupă aceleași piețe publice, își dispută aceiași credincioși. Simon Magicianul și Pavel din Tarsus oferă marfa lor conceptuală ca rivali: succesul unuia corespunde eșecului celuilalt. Actele Apostolilor îVIII, 9-24) stau mărturie că predicatorii se cunosc între ei și nu ignoră tezele lor respective. Confruntarea comportă aceleași șanse pentru cei care vizează dominarea simbolică a epocii lor. Astfel, cum s-a mai întâmplat adesea cu gândirile alternative ale Antichității, gnosticismul are o existență de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de taină și ale slujbei religioase în serate secrete și nocturne. Un Hristos îmbrăcat în veșminte somptuoase, încoronat cu o diademă și având alături o Marie strălucitoare. Ei figurează cuplul primordial care celebrează întoarcerea la inocența edenică. Pentru aceasta, un predicator gol dă exemplul și invită participanții la adunare să se dezbrace ca semn de restaurare a ordinii adamice. Urmează sex colectiv în toată regula, cu acompaniament de cântări și mișcări exprimând bucuria! îUnii - istorici ai artei - consideră pânzele lui Hieronymus
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sale consacrate imitării elocvenței latine, da Rho își manifestă dezacordul cu Valla privind folosirea pronumelui quisque... Nu mai e nevoie de nici un alt argument pentru a ne da seama că filosoful exagerează! El se supără și pe teologi și pe predicatori - Antonio Bitanto - pe juriști - Bartolo -, pe membri ai curiei, pe papă - pe Eugen al IV-lea -, pe secretarul acestuia - Antonio Loschio -, pe un bibliotecar consilier cultural - Panormita -, pe universitari, pe umanistul Poggio Bracciolini, pe cel care a descoperit-o pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Cetatea Albă. Autorul, „Grigorie monahul și prezviterul de la Marea Biserică a Moldovlahiei”, a fost mult timp identificat cu Grigorie Țamblac, scriitor și orator al culturii ortodoxe, de origine bulgară, ajuns în 1415 mitropolit al Kievului. Legenda unui Țamblac dascăl și predicator în Suceava, egumen al mănăstirii Neamț, autor al Vieții Sf. Ioan cel Nou etc. avea o tradiție puternică atunci când episcopul Melchisedec a „autentificat-o” prin lucrarea Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac (1884). Dar imaginea a fost contestată și până la
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
impactul puternic al acestor energii asupra sănătății și bolilor acestora. Însă această dimensiune fundamentală a păstrării sănătății nu este predată În școlile de medicină și, cînd am Început să le spun colegilor despre importanța ei, m-am simțit ca un predicator În pustiu. La Începutul carierei mele nu mă gîndeam că Îmi voi Însuși această perspectivă pe parcursul vieții. Acum Însă, odată cu Îmbrățișarea acestor idei de către multe domenii, inclusiv propria-mi viață - și continuînd cu faptul că volumele mele au ajuns pe
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
se referă. — Ție ți se pare normal? Să „treci“ pe la fostul tău iubit și să rămîi toată seara? — Normal. Au atîtea de povestit. — Numai ei doi? Cu o sticlă de vin alături? Suze rostește cuvîntul de parc-ar fi nu știu ce predicator baptist al abstinenței. — SÎnt prieteni, Suze! zic defensivă. Prieteni vechi... foarte buni... și platonici. În mica Încăpere se așterne liniștea. — Ok, Bex, spune Suze În cele din urmă, ridicînd mîinile, de parcă s-ar fi predat. Dacă ești convinsă. — SÎnt! SÎnt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură la alta. În literatura română sunt semnalate optsprezece variante populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea motivului din literatura cultă în folclor
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
ai romanistului Gustav Gröber; cu acesta va trece, în 1877, un strălucit doctorat, pe o temă de lingvistică românească, Zur rumänischen Lautgeschichte, I. Die Gutturale Tenuis, publicată la Halle, în 1878. În 1881 își ia și diploma de rabin și predicator. Pendulând încă din studenție între cele două mari spirite ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu (de partea căruia se va situa, în secret, cel puțin o vreme), G. debutează în revista „Columna lui Traian”, condusă de Hasdeu, cu articolul
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Înfiorătoare. Conștiința crizei a fost percepută așa: „Noi știm care este modelul de urmat și acesta este modelul vestic, cu diferite nuanțe, dar cu aceeași structură; marea masă nu Înțelege, și de aici misiunea de a ne transforma În niște predicatori și niște ghizi”. Or, În ultimii ani se observă că intelectualii Își dau seama că ei, la rândul lor, nu au aceste modele culturale tari, spre care să se Îndrepte, prin faptul că modelul vestic Începe să fie deconstruit la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fusese unul dintre cei mai importanți discipoli ai lui Mani). Bibliografie. Ediții: CSEL 84, 1, 1971 (J. Divjak); Despre minciună, trad. și introd. de M. Bettetini, Rusconi, Milano 1994. 6. Episcopul din Hippona și doctrina creștină Această intensă activitate de predicator și de exeget, care era asociată cu o viață de neîntreruptă rigoare ascetică, sporise tot mai mult faima și autoritatea lui Augustin în calitatea sa de preot asistent al episcopului Valeriu. La patru ani de la hirotonisire are loc mișcarea decisivă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de principiu poate fi considerată, într-un anumit sens, chiar sinteza operei lui Augustin (sapientia et eloquentia), așa cum s-a spus. Pe baza acesteia, s-a ajuns la concluzia că Augustin scrisese aceste considerații ale sale mai cu seamă pentru predicatorul sacru, pentru autorul de omilii, chiar dacă problema privește toate persoanele culte adepte ale creștinismului. Există, într-adevăr, pasaje din Scripturi la fel de eficace, pe plan retoric, precum cele din autorii păgâni: motivul pentru care Augustin instituie această opoziție se datorează faptului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Tocmai acesta este unul din lucrurile de preț ale omileticii augustiniene: atingerea unui uimitor echilibru între simplicitate și elaborarea retorică. Acest echilibru este consecința unei atente discipline, formulată pe plan teoretic de Augustin însuși în Doctrina creștină, unde spune că predicatorul trebuie să-i povățuiască pe ascultători, să placă acestora și să-i instruiască; însă este și rezultatul unei neîntrerupte activități de propovăduire în sânul comunității. Și, în orice caz, nu e de crezut că aceste predici ar fi axate exclusiv
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
amintim zece scrisori, între care una cu caracter dogmatico-polemic adresată diaconului nestorian Grecus, compusă probabil atunci când Faustus se găsea încă la Lérin; celelalte au fost trimise lui Ruricius din Limoges. De la Sidonius Apolinarie aflăm că Faustus era un foarte apreciat predicator; multe din predicile sale au fost cu siguranță publicate, dar s-au amestecat în culegerile altor scriitori; potrivit unora, pot fi atribuite în mod cert lui Faustus treizeci și unu de omilii, după alții, mult mai puține. El este și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne-am putea gândi că papa ar fi fost autorul lor, chiar dacă cel ce a alcătuit culegerea a trăit probabil într-o epocă mai târzie. Chiar dacă a fost denumit „doctor al Bisericii”, Leon e mai mult un conducător și un predicator și mai puțin un teolog și un învățat. În acest sens, cultura lui este tipică pentru Occidentul secolului al cincilea, adică mult mai restrânsă decât cultura lui Ambrozie sau Augustin. Cu atât mai puțin vom găsi în scrierile sale vreo
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trimis epistole dogmatice, însă activitatea lor privește mai mult istoria Bisericii și nu istoria literaturii în sens restrâns, și ies din sfera noastră de interes. Vom întâlni câteva în cadrul producției literare din secolul al șaselea. 4. Petru Hrisologul Alături de marele predicator al episcopiei Romei stă și predicatorul din capitala Imperiului de Apus (sau a ceea ce mai rămăsese din el în secolul al cincilea), adică Petru, supranumit „Hrisologul” („cuvânt de aur”) pentru elocința sa de către abatele Agnello din Ravenna în secolul al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]