800 matches
-
mea, eterogenitatea faptelor socio-umane purtătoare de sens, interdependența obiectului și subiectului cunoașterii și acțiunii, cunoașterea prin intuiție sintetică și experiență trăită, atitudinea empatică și responsabilizarea subiectului, sensibilizarea față de contextele ecologice, istorice și multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți obiective și soluții infailibile pentru "obiectele" sociale, precum și ambiția fundaționalismului de a produce certitudinea absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai precis, în momentul în care băcăuanul a simțit că are libertatea de a „cuceri” terenul din împrejurimi și de a da acestuia o altă destinație decât cea agricolă. Manifestarea preeminenței mediului urban în raport cu organismele funciare de tip seniorial a avut valoare fondatoare pentru majoritatea orașelor din vechiul Regat. În cazul Bacăului, o primă etapă a procesului de urbanizare a fost dată de expansiunea teritorială spre zona de Vest a orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prezentul înseamnă plăcere și consum. Ca atare, s-a relativizat evaluarea, deoarece trimite în mod necesar către viitor, către efort, către ierarhizare și către premierea acelora (doar a acelora) care obțin acest drept. Relativizarea evaluării (prin introducerea și apoi prin preeminența metodelor complementare sau alternative) determină relativizarea curriculumului (prea încărcat, prea abstract etc.), preeminența ludicului în proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea accentului de pe elementul rațional pe ceea ce s-a numit (plecând de la teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, dar s-
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în mod necesar către viitor, către efort, către ierarhizare și către premierea acelora (doar a acelora) care obțin acest drept. Relativizarea evaluării (prin introducerea și apoi prin preeminența metodelor complementare sau alternative) determină relativizarea curriculumului (prea încărcat, prea abstract etc.), preeminența ludicului în proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea accentului de pe elementul rațional pe ceea ce s-a numit (plecând de la teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, dar s-a vulgarizat pentru că justifică relativismele hedonismului prezentului) inteligență emoțională (Goleman). În același timp
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un proces numit glocalizare sau hibridare și care presupune îmbinarea unică dintre elementele gobale și cele locale; efectul glocalizării este apariția și cultivarea diferențelor, ceea ce presupune, pe axa nimic-ceva o deplasare dinspre polul nimicului (uniformizarea) către polul ceva-ului (diferențierea, preeminența unicului, a individualului). Altfel spus, "ceva este o formă socială, de obicei concepută și controlată la nivel local și relativ bogată în conținut esențial semnificativ" (Ritzer, Globalizarea nimicului, 2010, p. 60) Poate fi școala "ceva"? Da, cu terminologia lui G.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un compromis inteligent între structurarea ierarhică a comunității și necesitatea cooperării, deci a egalizării șanselor (dacă nu a pozițiilor) fiecăruia de a ajunge să ocupe un loc care contează în ierarhie. Acest compromis se realizează în timp și presupune fie preeminența ierarhiei, fie preeminența egalității; astăzi vorbim mai degrabă de o preeminență a cooperării, mergându-se până la dezvoltarea unui întreg sistem de suspicionare a acelora care cultivă mai degrabă nevoia de ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
între structurarea ierarhică a comunității și necesitatea cooperării, deci a egalizării șanselor (dacă nu a pozițiilor) fiecăruia de a ajunge să ocupe un loc care contează în ierarhie. Acest compromis se realizează în timp și presupune fie preeminența ierarhiei, fie preeminența egalității; astăzi vorbim mai degrabă de o preeminență a cooperării, mergându-se până la dezvoltarea unui întreg sistem de suspicionare a acelora care cultivă mai degrabă nevoia de ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de vedere, modul de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deci a egalizării șanselor (dacă nu a pozițiilor) fiecăruia de a ajunge să ocupe un loc care contează în ierarhie. Acest compromis se realizează în timp și presupune fie preeminența ierarhiei, fie preeminența egalității; astăzi vorbim mai degrabă de o preeminență a cooperării, mergându-se până la dezvoltarea unui întreg sistem de suspicionare a acelora care cultivă mai degrabă nevoia de ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de vedere, modul de structurare a relațiilor dintr-o sală de clasă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vieți în acord cu umanitatea din om: " Spunea însă că el opune soartei nenorocite curajul, legii natura și patimii rațiunea". (Laertios, 1963, p. 305) Tot Diogene considera că oamenii sunt nefericiți datorită neghiobiei lor, neghiobie care îi determină să acorde preeminență unor elemente artificiale de tipul convențiilor, ignorând astfel și caracterul relativ al acestora și dependența lor de putințele și neputințele celor care le-au născocit și le-au impus: Acesta era fondul vorbelor lui și era limpede că-și potrivea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de majoritatea nevoilor care asigură suportul civilizației noastre, care în numele diversificării și al noutății (adesea noutate de dragul noutății) a pierdut din vedere legătura cu natura umană. Natura umană nu este un dat, dar ignorarea componentei naturale (validată de evoluție) și preeminența cvasi-totală acordată componentei culturale a situat individul într-un habitat care nu (mai) este nici firesc nici necesar. În acest sens, Nassim Taleb vorbește despre neomanie, ca despre "nevoia" de a avea ultimul gadget de pe piață sau ultimul model de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai mult de a amorți această vitalitate: adesea, este ca și cum dinamismul creator al sufletului ar muri în produsul său121. Dar tendința care determină formele obiective, odată produse, să se păstreze, opunându-se vieții subiective care le dă naștere, pe urmă preeminența obiectului asupra subiectului, care se impune în modernitate, conduc în cadrul culturii la "extinderea nelimitată a spiritului obiectiv"122. Apare atunci o hipertrofie de obiecte, produse și oferte culturale pe care viața subiectivă nu mai este în măsură nici să le
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi depășite, este un timp al grandorii, al ridicării omului prin ceea ce are propriu în această lume: cultura. “Legea morală” va face iar vizibil „cerul înstelat”, contradicția funciară a omului - propensiunea spre înalt, dar prin corporalitate -, rezolvată grobian printr-o preeminență a imediatului, a senzației în locul ideii, a imediatului în locul durabilului, cere o restabilire imediată. Cecitatea asumată atăta timp și impusă majorității ignare, mai mult sau mai puțin interesat de o clasă politica imundă, cere o reparație legitimă și nu doar
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
mecanizarea a înlocuit o parte din clasa "oamenilor muncii", a proletariatului). Spre exemplu, plata multor facturi fiscale nu se mai efectuează la ghișee în care operează funcționari, ci prin bancomate sau internet. Acest fenomen poate fi cu ușurință legat de preeminența tot mai accentuată a serviciilor asupra ocupațiilor tradiționale. În acest context, vom vorbi, probabil, nu de un "sat global" (McLuhan, 1962/1975), ci de un "megalopolis global" (Gottmann, 1961; Sassen, f.a.; ș.a.), în sensul în care nu numai migrația ocupațională
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
carte, ar trebui să fie oferte mult mai diversificate și în orice caz mult mai împinse către granițele unei poezii "populare", care să țină seama mai mult de oamenii reali și mai puțin de propriile ei fantasme de mărire și preeminență cu care s-a îmbătat (cu apă rece) atâta vreme. Zece vederi cu Monrepos Castle* Exact atâtea mi-am cumpărat de la recepție, iar când am ieșit în Stuttgart mi-am dat seama că mă păcăliseră nemții: erau mult mai ieftine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să aibă vreo treabă cu mine. Când am închis receptorul, am rămas cu gura căscată: mă sunase doar din prietenie. Toată săptămâna care a urmat m-am simțit mai bine. Ca toată lumea, am acceptat și eu, întotdeauna, un fel de preeminență a lui Nedelciu asupra mea. Când eram mai mulți Mircea undeva, numai lui i se zicea Mircea pur și simplu. Ceilalți deveneam automat Cărtărescu sau Mi-hăieș... Nimeni nu l-a privit vreodată cu dispreț și nici nu l-a contestat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
liberale, în primul caz, și instituind forme de guvernare socialiste, în al doilea. Conform cercetătorilor celui de-al treilea nivel de analiză, războiul era produsul naturii anarhice a politicii internaționale și al competiției nesfârșite pentru putere și securitate. Waltz susținea preeminența celei de-a "treia imagini a politicii internaționale", care sublinia că războiul este inevitabil în contextul anarhiei (susținând în același timp că și celelalte două niveluri de analiză contribuie la studiul originilor războiului). Revenind asupra unei părți anterioare a discuției
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Est mai mistic, imobil, preocupat mai puțin să facă decât să fie. Viciu sau virtute, transformarea unei stări în act este preocuparea occidentalului, iar această dinamică trece prin imagine, deopotrivă sursă de energie și mijloc de acțiune. Ereziile icoanei aveau preeminență temporală ca miză. Niceea II, în 787, precizează că atât conceperea cât și transmiterea imaginilor aparțin Bisericii, "numai arta (adică execuția) revenind pictorilor". Imaginea nu era liberă în Bizanț: avea prea multă putere ca să fie cedată primului venit (toleranța Prințului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel mai adesea prin punerea fotografiei autorului pe copertă. Declinul puterii intelectuale ca atare s-a renegociat așadar prin viziomorfoza clasei care discută. Mutația a avut drept semn exterior un transfer de aroganță: modestia nouă a scribilor de modă veche. Preeminența unei profesii se măsoară după marja ei de impunitate. Odioși sunt maeștrii vizualului, cum erau ieri maeștrii scrisului (categoria nefiind, desigur, suma indivizilor). Cred că totul le este permis, și pe bună dreptate, de vreme ce aproape totul depinde de ei. Plagiază
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
legitimității aplicării terme nului „monoteism“ pentru a desemna exclusiv cele trei religii abrahamice sunt evidente, dacă avem bunăvoința să acordăm o minimă atenție studiului și înțelegerii celorlalte tradiții religioase (considerate politeiste sau non-teiste), tradiții în care legătura cu Unulare aceeași preeminență și este descrisă ori sugerată cu aceeași pregnanță, prin texte și reprezentări care nu lasă loc pentru tăgadă. Iată câteva ilustrări în acest sens: 1. Din tradiția taoistă: „în vremuri vechi, iată cine a atins Unul:/ Cerula atins Unul și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
forma teologiei readuce în prim-plan relația persona lizată (de regulă, maestru- discipol), gestulauroralal (re) nașterii interioare refuzând împietrirea sub forma exterio rității neizvorâte dinlăuntru. Sub semnul spiritualului, treptele ierarhiei divine se lasă renăscute la nivelul percepției individuale prin recunoașterea preeminenței interiorului și prin resemnificarea în consecință a exteriorului și a manifestărilor vizibile ca expresie a interiorității (sub forma oglinzii, a rodului sau a complementarității). Astfel, interioritatea, privită în plan subiectiv sau înțeleasă ca dinamică intradivină, reprezintă (dincolo de orice „localizare“ spațială
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de mijlocire, devine o structură rigidă, care proliferează și va utiliza toate mecanismele pentru a se impune ca fiind principiul însuși sau, în cel mai bun caz, calea unică înspre principiul marginalizat. Pornind de la tipurile de relații posibile stabilite în funcție de preeminența autorității spirituale sau politice, voi schița câteva posibile direcții de dezvoltare a comunicării interreligioase. Trebuie mai întâi menționat că diferitele comunități religioase conviețuitoare combină în proporții diferite dimensiunea spirituală și cea politică, la fel cum, în cadrulaceleiași comunități religioase, modul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
servi ca instrument epistemologic în încercarea de a explica și înțelege spațiul relațional pe care îl împărtășim cu semenii noștri. O astfel de abordare presupune, în chip nedisimulat, o trecere de la "negativ" la "pozitiv". Nu revendic, într-un asemenea context, preeminența unui "pasaj" dialectic, ci a unuia conceptual. Și asta pentru că, până în prezent, ideologia a fost gândită, atât în cadrul filosofiei, cât și în cel al teoriei social-politice, ca având o profundă conotație negativă. De altfel, o astfel de înțelegere a atras
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot fi menținute și la nivelul rezervat cunoașterii politice. Scopul celui de al treilea capitol este configurarea unui răspuns la această întrebare. Deși, pe parcursul desfășurării demersului argumentativ, consider ca fiind secundară funcția politică a ideologiei, ea își revendică în per-manență preeminența. E o realitate implicată de faptul că problematizarea acestei funcții aduce în atenție aspecte importante ale cunoașterii, explicării și înțelegerii fenomenelor politice, așa cum sunt cele legate de dominație și interese. În acest sens, cred că este rezonabilă conturarea unor modele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
absențe a consensului între pretenția celor care vor să conducă și credința celor care se supun în autoritatea instituită legitim, după cum nu o eliminăm nici pe aceea ca un eventual consens inițial să se erodeze și să determine, cu timpul, preeminența funcției de distorsionare a ideologiei (transformată astfel în pură propagandă) asupra celei de integrare. În acest din urmă caz, funcția de legitimare a autorității social-politice s-ar menține, dar integrarea ar fi operată nu prin consens, ci prin propagandă și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]