876 matches
-
Grecs, les Romains et les modernes, Londra,1870, p. 8 (apud G. Genette, op. cit.). Dacă această ipoteză s-ar confirma (întrucât nu este decât o ipoteză), ea ar înlătura multe din rupturile de sens ulterioare. 90 Cf. Bahtin, M., "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, p. 509. 91 Ibidem. 92 "Since these parodies were subsequently included as part of the regular festival contests, howevwe, it
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
indici de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974, p. 31. 114 M. Fabius Quintilianus, op. cit., volumul al doilea, p. 185. 115 Daniela Petroșel, op. cit., p. 27. 116 Cf. Daniel Sangsue, La parodie, Hachette, 1999, p. 15. 117 Bahtin, M., "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 505-506. 118 Apud Bahtin, M., op. cit., p. 506. 119 Vezi Panaitescu, Val., "Preeminența spiritului satiric în lumea greco-romană", în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nimic în picioare: sacrul și profanul se cufundă laolaltă în ridicolul și obscenul cel mai crud posibil". 125 Op. cit., p. 50. 126 Popa, Marian, op. cit., p. 147. 127 Cf. Margaret A. Rose, op. cit., p. 11. 128 Cf. Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, p. 509. 129 Am întâlnit o singură referință la parodia picturală a Antichității în studiul lui M. Bahtin, care citează, la rându-i, din lucrarea lui A. Dieterich
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
construcție epică marchează o înnoire, chiar o despărțire de tradiția literară orientală, fie ea sumero-babiloniană (Epopeea lui Ghilgameș), ebraică (Biblia) sau indică (Rig-Veda Imnul creațiunii). 133 Civilizația romanului. Rădăcini, Editura Albatros, București, 1983, p. 307. 134 În articolul intitulat " Din preistoria discursului romanesc", inclus în volumul Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, pp. 510 și urm. 135 Ibidem. 136 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 138. 137 Bahtin, M., "Eposul și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și estetică, Editura Univers, București, 1982, p. 559. 155 Idem, pp. 559-560. 156 Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. XV. 157 Idem, p. XIV. 158 Idem, p. XVI. 159 Idem, p. 4. 160 M. Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în op. cit., p. 510. 161 Eugen Cizek, "Petronius, notă biografică", în Seneca. Petroniu. Apokolokintosis. Satyricon, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 41. 162 Idem, pp. 39-40. 163Cf. Eugen Cizek, în op. cit., p. 215. 164 "În special a satirei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
2000. 177 Publicată la Drei-Masken-Verlag, München, 1922. 178 Cf. Weisstein, Ulrich, Imitations with a vengeance, 1966, p. 807. 179 Marian Popa, "Parodie și istorie. Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 156. 180 Ibidem. 181 Mihail Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", p. 521. 182 Ibidem. 183 "În secolul al IX-lea, severul abate Rabanus Maurus din Fulda a transpus-o în versuri: Cina era citită la banchetele regale, reprezentată în timpul vacanței de Pași de către elevii școlilor mănăstirești", în M.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
235 Ibidem. 236 Idem, volumul I, p. 4. 237 Ibidem. 238 Cf. note de subsol, în Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, ed. cit., vol. I, p. 6. 239 În op. cit., p. 242. 240 Idem, p. 62. 241 M. Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, p. 511. 242 Victor Șklovski, "Nașterea noului roman", în Despre proză. Meditații și analize, volumul I, traducere de Inna Cristea, Editura Univers, București, 1975, p. 167. 243 Vezi Vladimir Jankélévitch, Ironia, traducere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o anumită comunicare și se utilizează un limbaj comun: există, astfel, o întreagă simbolistică și un întreg ritual pentru recunoașterea victoriei și înfrângerii (de exemplu, drapelul alb sau mâinile ridicate) sau pentru trecerea de la conflict deschis la negocieri. Încă din preistorie, una din primele reguli deprinse enunță că nu există negocieri fără pro-tecția negociatorilor. Este vorba, evident, de norme de comportament minimale. Mare parte a achizițiilor istorice merg ceva mai departe decât atât: ele pun bazele înțelegerii pe regulile elementare de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al mortalității, a fost prima copilărie"1. Rezultă deci că bolile psihice ale acestor populații au fost legate de grupul de vârstă adultă. Desigur că, prin analogie, concluziile se pot extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei în care condițiile sociale nu puteau să fie prea diferite. De altfel, alte studii 2 sugerează concluzii similare. Și sub un alt aspect, anume sub acela al fondului antropologic, modificările istorice nu au fost atât de esențiale. Boala psihică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vǘndǘnilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul, producția de boia iute pe cap de locuitor etc.), înfățișează cu fotografii artistice imagini din principalele orașe, pomenește marile personalități (campionii de Rubik și de Rubik-Verdes
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vandanilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul, producția de boia dulce pe cap de locuitor etc.), înfățișează cu fotografii artistice imagini din principalele orașe, pomenește marile personalități: campionii de Rubik și de Rubik-Verdes
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vǘndǘnilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul, producția de boia iute pe cap de locuitor etc.), înfățișează cu fotografii artistice imagini din principalele orașe, pomenește marile personalități (campionii de Rubik și de Rubik-Verdes
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
turiști s-o poată folosi oricând și oriunde, odihnindu-se la o cafenea ori cutreierând cu ea în mână frumoasele meleaguri). Așadar, utilă, dar și obiect de pură admirație, lucrarea prezintă un rezumat al eroicului trecut al vandanilor, stăpâni din preistorie pe aceste locuri, trece apoi la datele statistice (populație, valoarea monedei naționale, PIB-ul, producția de boia dulce pe cap de locuitor etc.), înfățișează cu fotografii artistice imagini din principalele orașe, pomenește marile personalități: campionii de Rubik și de Rubik-Verdes
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
morii (3); se întoarce (3); spiță (3); spițe (3); viteză (3); cașcaval (2); de căruță (2); covrig (2); dracului (2); evoluție (2); infinit (2); Ion (2); a se învîrti (2); de lemn (2); de mașină (2); mereu (2); piatră (2); preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2); roata vieții (2); vieții (2); schimbare (2); soartă (2); timp (2); tractor (2); ajutător; anvelopă; apă; așteptare; autoturism; autovehicol; ax; axă; bilă; bogăție; bumerang; bune și rele; de cauciuc; călători; călca; cămară; la căruță; căruțe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în grup, colectiv, organizație, apariția unui tip anume de cultură colectivă, de competență de cooperare pe care, cu inspirație, o cercetătoare a numit-o „cultura relațiilor interpersonale” (Zamfir, 1982). Ca unitate socială, asociația sau grupul pot fi întâlnite încă în preistoria umanității. Constructorii Turnului Babel, de exemplu, au fost lipsiți de ceea ce astăzi numim „spirit de echipă”, iar eșecul pe care l-au suferit a arătat importanța „comunicațiilor” în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri și transformări găsim în Republica
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu sunt în stare să trimită o amărâtă de ofertă pe e-mail. Sunt negociatori inflexibili, care iau decizii fără să se consulte cu boardul și nu țin cont de principiile elementare ale PR-ului. Pe scurt, se află cu toții în preistoria comerțului. Singura apropiere de standardele internaționale de profil este un rudiment de sampling, pe care îl organizează în mod intuitiv, desigur. * Am întâlnit o singură dată un vânzător de verdeață cu MBA (obținut tot în Paris, dar la doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
503). Treptat, se teme că ar putea face „nebunia” Ă așa o numește Ă de a se întoarce să-și revadă locurile tinereții. Simte, însă, că numai acolo, acasă, ar putea fi cu adevărat înțeles: „Mai știi? Viața mea dinainte, «preistoria» mea, mă atrage tot mai mult, fenomen tipic de îmbătrânire, fără îndoială, dar și dezgust față de lumea în care trăiesc. Aici nimeni n-a înțeles nimic, așa că voi, acolo, sunteți toți niște înțelepți, le știți pe toate”. Nu e singura
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de nenumărate ori. Pe de altă parte, sunt de părerea ta, că nu s-ar cuveni în nici un fel să mă prefac detașat și s-o fac pe răspopitul. Toate astea sunt lucruri apuse; atât de apuse, parcă vin din preistorie” (10 septembrie 1974 Ă 450). Mai mult, îi dă dreptate, de la distanță, lui Jeny Acterian, care găsea Schimbarea la față a României o carte „exasperantă și ridicolă”. (24 august 1975 Ă 454). Acum, da, de la distanța unei înstrăinări, pune totul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008. COMAN, Mihai, Mitologie populară românească, vol. II, Viețuitoarele văzduhului, Editura Minerva, București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008, p. 170. 218 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. cit., p. 299. 219 Ibidem, pp. 308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
37 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 94. 38 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, pp. 239-240. 39 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem, pp. 126-128. 41 Ibidem, pp. 132-136. 42 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În momentul apariției istorismului se consacraseră două perspective asupra evoluției istorice a gândirii filozofice. Prima se conturase pe baza proiectelor lui Descartes și Kant. Ea avea o vocație reformatoare, viza întemeierea filozofiei ca știință și împingea într-un fel de preistorie a filozofiei tot ce existase înaintea unuia sau altuia dintre acești autori (vezi și I, nota 175, unde se aduc precizări despre "structura revoluțiilor științifice" în viziunea lui Kuhn). Conform celei de-a doua perspective ilustrată de Hegel -, asemenea încercări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul, gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte de alegere care au făcut posibile în chiar dispersia lor enunțurile medicale, regulamentele instituționale, măsurile administrative, textele juridice, expresiile literare, formulările filosofice"46. Un fel de "preistoria psihopatologiei sau geneza conceptelor sale"47. La Foucault, nebunia este legată de rațiune, iar rațiunea de nerațiune. Raporturile rațiune-nerațiune Omul a devenit pentru om atât chipul propriului său adevăr, cât și eventualitatea morții sale. Michel Foucault, 1954 Pentru Foucault, nerațiunea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Conferință Internațională, care a avut loc în 1913 la Zürich, s-a decis înființarea unei organizații internaționale, Federația Sindicală Internațională, dar din cauza războiului a trebuit să vină Congresul de la Amsterdam (26 iulie-2 august 1919) pentru ca aceasta să fie realizată. Despre preistoria FSI, cf. G. Lefranc, Les expériences syndicales internationales des origines à nos jours, Paris, Aubier, Montaigne, 1951, 284 p. Despre sindicalismul francez, cf. R. Brécy, Le mouvement syndical en France, 1871-1921. Essai bibliographique, Gif sur Yvette, Editions du Signe, 1982
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sa pentru "trăirismul" flamboaiant al lui Nae Ionescu în special, să încheiem totuși cu acestă frază de o virilă, reconfortantă tristețe: De când sunt în America mă visez mereu acasă, semn că în loc să uit, reconstitui într-o atmosferă onirică propria-mi preistorie". Cartea lui Gabriel Stănescu este prezidată de ideea simultaneității locurilor, dar mai ales a timpurilor trăite, prin sublimare culturală. A se vedea citatul din "Patru Quartete" de T. S. Eliot, oferit de autor: "Timpul prezent și timpul trecut / Sunt poate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]