3,896 matches
-
demers logico metafizic subîntins de ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui Underhill a putut satisface organul artistic al profesorului român, dar ea rămâne o compilație neaerisită, mult mai apropiată de eseistica literară decât de filozofia sau istoria religiilor. Prelegerile lui Nae Ionescu sunt filozofic superioare, ele urmează un fir logic, deducând și demonstrându și ideile. 5. Cartea mâniei Marta Petreu nu se mărginește să considere drept „plagiată“ doar ultima treime a cursului de metafizică din 1928-1929. O veche înțelepciune
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
plagiată“ doar ultima treime a cursului de metafizică din 1928-1929. O veche înțelepciune ne învață că partea reflectă întregul. Prin urmare, pornește în căutarea altor cărți de sau despre metafizică, pe care le-ar putea prezenta ca posibile modele ale prelegerilor rămase. Mai întâi, ea declară că toate temele primelor prelegeri se regăsesc în Introducerea în metafizică (1924) a lui Ion Petrovici, ba chiar și soluțiile ar coincide după părerea ei. Alegația e atât de ridicolă pentru oricine a pus cărțile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
O veche înțelepciune ne învață că partea reflectă întregul. Prin urmare, pornește în căutarea altor cărți de sau despre metafizică, pe care le-ar putea prezenta ca posibile modele ale prelegerilor rămase. Mai întâi, ea declară că toate temele primelor prelegeri se regăsesc în Introducerea în metafizică (1924) a lui Ion Petrovici, ba chiar și soluțiile ar coincide după părerea ei. Alegația e atât de ridicolă pentru oricine a pus cărțile alături, încât lăsăm plăcerea confruntării acelora care doresc să o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de Bergson în Vocabulaire philosophique al lui André Lalande, citat de Chevalier.) 7. Distincția între înțelegere și cunoaștere. (Aceasta i-ar fi fost „sugerată“ de un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Chevalier.) 7. Distincția între înțelegere și cunoaștere. (Aceasta i-ar fi fost „sugerată“ de un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde au fost luate paralelele lor (pp. 77-86). Cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
O afirmație pe care nu o sprijină propriile-i argumente și care își forțează acceptarea prin aplombul cu care e servită. Citatele din Bergson și Chevalier nu corespund, ci, în cel mai bun caz, doar seamănă cu cele extrase din prelegerile lui Nae Ionescu. Nu mai ilustrăm, căci ar trebui să reproducem întregul text al Martei Petreu. De altfel, acest lucru este autoevident la simpla lectură. Cele două exemple (nr. 4, 5) sunt diferite ad litteram, iar ultimul e folosit chiar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
filozoful francez: șase, în comparație cu cinci referiri în alte patru cursuri de metafizică. Dar numărul e un fals indicator aici. Prima mențiune este tangențială la Bergson ca reprezentant al „direcției antimetafizice“. Următoarele trei fac parte din aceeași discuție asupra principiului identității (prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității), unde Nae Ionescu expune perspectiva mobilistă bergsoniană, care nu-l „încântă“ și pe care o găsește cunoscută încă din filozofia greacă veche. Cea de-a cincea, iarăși o referire en passant, se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a realității), unde Nae Ionescu expune perspectiva mobilistă bergsoniană, care nu-l „încântă“ și pe care o găsește cunoscută încă din filozofia greacă veche. Cea de-a cincea, iarăși o referire en passant, se află în altă parte a cursului (prelegerea a XIII-a, Iubirea, instrument mistic de cunoaștere), în contextul discuției despre vitalism. Iar ultima e o declarație de distanțare categorică de bergsonism, a cărui vogă tocmai fusese reîmprospătată de Premiul Nobel. Puținele referiri la Bergson din celelalte cursuri sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Bergson care îi convin.“ Ea îi refuză până și credibilitatea, atunci când Profesorul se adresează acelor studenți dezamăgiți că nu au găsit în el un bergsonian. Concluzia îi este de fapt premiză: „Nae Ionescu s-a referit explicit la Bergson în prelegerile sale, polemizând cu acesta. Dar polemizează într-un fel aparte: îi atribuie idei și soluții filozofice pe care bergsonismul nu le are, apoi le respinge, conchizând că filozofia lui Bergson este o «direcție antimetafizică».“ După cum am arătat, ideile invocate nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Un autor cu o mai largă cultură filozofică și cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui Evelyn Underhill, „în întreaga lor substanță“, nu se susține. Avalanșa de citate și „argumente“, precum și siguranța demonstrativă a Martei Petreu sunt menite să-l impresioneze pe cititorul de bună credință
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta Petreu forțează interpretarea unor pasaje care, citite cu obiectivitate în contextul lor, conduc la alte concluzii. Să le luăm pe rând. Mai întâi afirmația din prelegerea a VIII-a: „Eu am spus odată că nici nu mai știu care sunt ideile mele și care nu sunt ideile mele. O idee, după părerea mea, este a mea în momentul în care am înțeles-o, adică în momentul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
funcțiune, însemnează că este a mea.“ Urmează un alt pasaj asupra valorii originalității în materie de filozofie și precizarea că înțelegerea înseamnă „re creațiune“, în timp ce cunoașterea este doar „delimitare“. Așadar, Nae Ionescu recunoaște - și nu pentru prima dată - că în prelegerile sale se găsesc idei ale altor autori, care au fost recreate și integrate propriei înțelegeri a lumii într un mod atât de organic, încât nu se mai pot distinge de ideile dobândite în mod nemijlocit. Decurge, deci, că este nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nietzsche. Această asemănare îi servește însă drept scuză pentru a ignora conținutul afirmației lui Nae Ionescu. Un alt lucru neluat în seamă de Marta Petreu este contextul psihologic în care se desfășoară cea de-a doua parte a cursului. În prelegerea a XII-a, Nae Ionescu afirmă: „Înaintez foarte încet și foarte greu în domeniul acesta al metafizicei; și constatarea aceasta, în loc să mă facă să grăbesc ritmul problemelor pe care trebuie să vi le înfățișez, mă îndeamnă mai degrabă să întârziez
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
le-am spus, că este, mai ales, nevoie de anumite precizări de puncte de vedere, din când în când.“ În continuare, el aduce noi lămuriri asupra celor două atitudini metafizice - mistică și logică - la care se referise anterior, pentru ca, de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria-i creație și nu idei preluate de la autoarea engleză. Or
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
când în când.“ În continuare, el aduce noi lămuriri asupra celor două atitudini metafizice - mistică și logică - la care se referise anterior, pentru ca, de la prelegerea următoare, să se ocupe exclusiv de mistică. Marta Petreu interpretează fraza de început a acestei prelegeri ca fiind o încercare de a-și amăgi studenții că ceea ce urmează e propria-i creație și nu idei preluate de la autoarea engleză. Or, elementele de inspirație underhilliană nu apar încă în curs. O lectură atentă a frazei în contextul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
deci sensul afirmației de la mijlocul cursului. Nae Ionescu nu-și clarificase încă pe deplin problema cunoașterii mediate, așa că pentru restul anului se oprește asupra cunoașterii mistice, chiar dacă nu avea de spus despre ea atât de mult încât să ocupe toate prelegerile restante. Corespondența sa privată permite și lansarea unei ipoteze în privința „laboratorului“ cursului. Se pare că Nae Ionescu lucra la el în vara anului 1928, la Tescani, de unde o anunța pe soția sa că nădăjduiește să isprăvească în curând prepararea lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de sens a le modifica doar ca să pară mai originale. Pentru a convinge à tout prix că Nae Ionescu a încercat să-și atribuie ideile preluate de la Underhill, Marta Petreu recurge la un nou fals, asemenea celui discutat cu ocazia prelegerii a XX-a. Ea susține că, în următorul pasaj din prelegerea a XIX-a (pe care îl citează trunchiat - v. textul în cursive), Nae Ionescu își arogă paternitatea ideilor discutate: „Trebuie să fim lămuriți asupra caracterului activității religioase. Nimeni nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a convinge à tout prix că Nae Ionescu a încercat să-și atribuie ideile preluate de la Underhill, Marta Petreu recurge la un nou fals, asemenea celui discutat cu ocazia prelegerii a XX-a. Ea susține că, în următorul pasaj din prelegerea a XIX-a (pe care îl citează trunchiat - v. textul în cursive), Nae Ionescu își arogă paternitatea ideilor discutate: „Trebuie să fim lămuriți asupra caracterului activității religioase. Nimeni nu s-a gândit, evident, cum ne gândim noi acum, să desfacă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
așa cum spuneam, logica ei are și momente mistice. Ea afirmă că ordinea problemelor la Nae Ionescu „n-o urmează riguros“ pe cea din manualul lui Underhill nu pentru că cel dintâi ar fi avut o „presupusă originalitate“, ci pentru că, ținându-și prelegerile fără un curs scris sau fără notițe, el nu putea decât să enunțe ceea ce își aducea aminte. Aici Marta Petreu se dovedește fericita posesoare a unor informații ce pot fi dobândite doar prin facultăți metapsihice. Grație unor metode pe care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în discutarea problemelor de sursologie“. Și avea probabil dreptate în privința unora dintre ei. Dar, așa cum s-a văzut mai sus, același lucru i se poate imputa ei înseși, în plus cu circumstanțe agravante de rea credință și tezism. Scăderile ediției prelegerilor de filozofia religiei din anul universitar 1924-1925 au fost deja semnalate de alții. Faptul că Marta Petreu s-a îngrijit de tipărirea unuia dintre primele cursuri ale lui Nae Ionescu e un indicator cert al interesului pozitiv pentru opera sa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la început într-un depozit general.“ În cursul de istorie a metafizicii din 1930- 1931, în celebra prelegere inaugurală Moda în filozofie, Nae Ionescu își duce gândul mai departe: „Dacă un act de invenție personală se ivește și pătrunde, însemnează că există mediul corespunzător, însemnează că el corespunde oarecum unei necesități existente latent în viața socială și însemnează
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
În general, Nae Ionescu le și semnalează ca fiind mai vechi sau deja cunoscute. Nu acordă totuși prea multă importanță acestor precizări întrucât, pentru el, e de la sine înțeles că, în cultură, construcțiile noi cuprind întotdeauna și elemente mai vechi. Prelegerile universitare - în cea mai mare parte articulate spontan, înregistrate imperfect și publicate de alții -, precum și gazetăria nu sunt locuri care obligă la note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nu mai reprezintă o motivație. În cazul lui Nae Ionescu ea era menită să demonstreze (sau să confirme) lipsa lui desăvârșită de originalitate și, deci, de valoare filozofică. Marta Petreu conclude fără echivoc: era original doar în viața personală, în prelegerile universitare nu era decât un „plagiator și compilator de filozofi occidentali“. Disproporția dintre prestigiul filozofic de care s-a bucurat și „demonstrata“ lipsă de originalitate implică faptul că Nae Ionescu nu a fost decât un farseur sau un escroc. În
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor discipline de învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației, cum ar fi horoscopul, scaunul autorului; că după criteriul organizării activității didactice: - metode de activitate individuală (liberă - lucrul cu manualul, lectura silențioasă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]