4,811 matches
-
mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate în acoperirea activităților Activitatea de comerț domină județul, acoperind 52,4% din cifră de afaceri a decilei de putere . Activitatea de comerț cu amănuntul este liderul județului, având și companialider - Altex. Industria prelucrătoare este reprezentată semnificativ de trei sectoare: - industria metalurgica - fabricarea produselor textile - prelucrarea lemnului Împreună, cele 27 de companii acoperă 29,6% din cifră de afaceri a decilei de putere . Semnificativă este și activitatea care cuprinde și companiile din agricultură. Cele
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
13,6% din cifră de afaceri a decilei de putere Caracteristicile specializării Grad foarte mare de inegalitate în acoperirea activităților -Județul este dominat de un număr foarte redus de companii foarte mari (10), cu activități în patru sectoare ale industriei prelucrătoare: - industria metalurgica - fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice - fabricarea echipamentelor electrice - industria construcțiilor metalice Cifră de afaceri medie a celor zece companii este de 131,7 mil. euro. Cele zece companii acoperă împreună 79% din cifră de afaceri a
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
mare de salariați. Ele acoperă, împreună, 32% din cifră de afaceri a decilei de putere Activitatea de comerț acoperă 27,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Semnificative sunt și specializările județului în alte două activități ale industriei prelucrătoare: - industria alimentară - industria construcțiilor metalice. Împreună, aceste activități acoperă 24,5% din cifră de afaceri a decilei de putere Cifra totală de afaceri a companiilornoduri este 1.779,87 mil. euro. Caracteristicile specializării Grad mare de inegalitate a acoperirii activităților
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
mare de salariați. Ele acoperă, împreună, 32% din cifră de afaceri a decilei de putere Activitatea de comerț acoperă 27,3% din cifră de afaceri a decilei de putere Semnificative sunt și specializările județului în alte două activități ale industriei prelucrătoare: - industria alimentară - industria construcțiilor metalice. Împreună, aceste activități acoperă 24,5% din cifră de afaceri a decilei de putere Caracteristicile specializării Grad foarte mare de inegalitate a acoperirii activităților -Activitățile de comerț acoperă 51,4% din cifră de afaceri a
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor 15 prezente; Industria alimentară și agricultură și silvicultura sunt prezente în 27, respectiv 24 de județe. De regulă, primele două activități sunt cuplate; Din cele 23 de sectoare ale industriei prelucrătoare (exceptând industria alimentară) sunt prezente 21, având 96 de prezente în decilele de putere . Lipsesc fabricarea produselor din tutun (cod CAEN Rev. 2 12) și tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (cod CAEN Rev. 2 18). Topul 5 al
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
sunt prezente 21, având 96 de prezente în decilele de putere . Lipsesc fabricarea produselor din tutun (cod CAEN Rev. 2 12) și tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (cod CAEN Rev. 2 18). Topul 5 al prezentelor sectoarelor industriei prelucrătoare este format din: - 24 Industria metalurgica 12 prezente; - 27 Fabricarea echipamentelor electrice 10 prezente; - 16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 8 prezente; - 22 Fabricarea produselor
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
decilele de putere , la numai 13. În 18 județe activitățile-lider sunt din comerț: - 46 Comerț cu ridicată, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 13; - 47 Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 5; În 15 județe activitățile-lider sunt din industria prelucrătoare (exclusiv industria alimentară): - 24 Industria metalurgica 4; - 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor 4; - 19 Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului 2; - 20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 2; - 16
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
bune pentru a pătrunde și extinde activitatea pe noi piețe, fie pentru satisfacerea cererii locale, fie pentru export în terțe țări. În condițiile globalizării, investițiile străine directe de valorificare a pieței au căpătat un nou avânt, nu numai în industria prelucrătoare, ci și în sectorul serviciilor; ISD de eficiență, care vizează costurile reduse ale resurselor din țaragazdă. Implică deseori producție off-shore realizată în zonele economice speciale ale țării receptoare. Procesul de globalizare a determinat creșterea gradului de complexitate a acestui tip
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
aceste ponderi au fost de 88,9%, respectiv 80,5%. Aceste ponderi, deși în scădere, sunt foarte mari, ceea ce atestă concentrarea ISD în primul rând în economiile țărilor dezvoltate a căror cooperare, mai ales în domeniile de vârf ale industriei prelucrătoare, reprezintă principalul factor absorbant de ISD ca bază a adâncirii cooperării externe intraramură în cadrul acestui grup de țări; ponderea țărilor UE-27 la intrări a fost de 31,1% în anul 2000 și 35,6% în 2011, iar la ieșiri a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
1990-1992 în țările dezvoltate, care în perioada 2008-2010 a scăzut la 63,2%, față de 81,1%. Aceeași tendință de creștere a serviciilor se constată și în țările în curs de dezvoltare, de la 18,7% la 32,0%. În ceea ce privește sectorul industrie prelucrătoare, se constată o reducere a ponderii acestuia în totalul ISD în cazul țărilor dezvoltate, de la 71,7% la 56,0%, și o creștere de la 27,7% la 40,3% în țările în curs de dezvoltare, ceea ce evidențiază o dinamică mai
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Dinamica ISD în sectorul primar în perioada analizată a fost de 4,16 ori în țările dezvoltate, de 15,84 ori în țările în curs de dezvoltare și de 14,99 ori în țările în tranziție. Dinamica ISD în industria prelucrătoare a fost de 5,23 ori în țările dezvoltate, de 9,76 ori în țările în curs de dezvoltare și de 45,43 ori în țările cu economia în tranziție, în care principala sursă de creștere au fost privatizările activelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
primar, are loc o reducere cu circa jumătate a ponderii investițiilor, de la 16,49% la 8,41%, în perioada analizată, ceea ce arată că acest sector, îndeosebi agricultura, nu a beneficiat de investiții greenfield de un trend ascendent; la nivelul industriei prelucrătoare, se constată o scădere a ponderii ISD greenfield mai accentuată în anii de criză 2008-2009, după care urmează o creștere sensibilă în anii 2010-2011, fără ca în anul 2011 să fie egalată ponderea din anul 2003 de 53,36% comparativ cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2008-2009, după care urmează o creștere sensibilă în anii 2010-2011, fără ca în anul 2011 să fie egalată ponderea din anul 2003 de 53,36% comparativ cu 51,00% în anul 2011; creșterile de ponderi ale ISD greenfield în cadrul ramurilor industriei prelucrătoare s-au înregistrat în ramurile Cauciuc și produse din mase plastice (2,71% față de 1,68%), Produse minerale nonmetalice (1,86% față de 1,01%), Metal și produse din metal (7,95% față de 4,56%), Mașini și echipamente (2,00% față de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
predilecție al ISD greenfield, îndeosebi în sectorul financiar și energetic, deși criza a arătat că serviciile financiare de afaceri sau cele comerciale sunt cel mai puțin rezistente la șocurile crizei. Ca o concluzie generală, constatăm că ISD greenfield în industria prelucrătoare, ca pondere în volumul total al ISD greenfield pe economie, deține cea mai mare pondere, respectiv 51,00% față de 40,59%, cât îi revine sectorului terțiar. ISD reprezintă o sursă complementară la investițiile autohtone care, de regulă, facilitează transferul de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în anul 2011 s-au înregistrat în ramurile industrie, respectiv industria extractivă și prelucrătoare (alimente, băuturi și tutun, fabricarea calculatoarelor, a altor produse electronice, optice și electrice, mijloace de transport, mașini, utilaje și echipamente), energie electrică, termică, gaze și apă; se constată că în agricultură, în anii 2010-2011, ponderea ISD a cunoscut niveluri relativ
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în România, pe domenii de activitate (graficul 3.3), pe baza datelor din tabelul 3.12, în perioada 2006-2011, oferă posibilitatea comparării structurilor ISD în perioadele de preși postaderare, din care rezultă o îmbunătățire încă modestă în favoarea investițiilor în industria prelucrătoare. Deși industria deține o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o orientare bazată pe concepția realizării de profit pe termen scurt, spre deosebire de ISD în industria prelucrătoare, unde considerentele de profit pe termen mediu și lung sunt cele mai importante. Nu de puține ori, se consideră că exacerbarea serviciilor, din Capitolul 3. Analiza volumului, dinamicii și structurii investițiilor străine directe punctul de vedere al alocărilor investiționale, a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
27,13%. Și MOL România Petroleum Products SRL a cunoscut o creștere, de la 11,23%, în perioada 2007-2008 la 16,58%, în anii 2009-2012. Reziliența economiei la șocurile crizei externe a fost mai slabă în sectorul Servicii decât în Industria prelucrătoare. Conform datelor BNR<footnote Raport asupra stabilității financiare 2008-2012. footnote>, sistemul bancar românesc a înregistrat o creștere a profitului net în perioada de precriză. Începând cu anul 2009, rezultatele financiare ale sectorului bancar au fost pozitive, dar modeste, astfel că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fiind foarte ridicată în deficitul total; deși industria în anul 2008 a contribuit cu -1.932,2 milioane de euro la deficitul balanței comerciale a României, începând cu anul 2009 se constată un sold pozitiv al industriei, respectiv al industriei prelucrătoare, ceea ce evidențiază capacitatea de reziliență a acestor ramuri la șocurile externe ale crizei economice și financiare, spre deosebire de sectorul serviciilor, în general, care a fost cel mai vulnerabil la impactul crizei și care, nici până în prezent nu a reușit să contribuie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
impactul crizei și care, nici până în prezent nu a reușit să contribuie la ieșirea României din criză<footnote Tot mai mulți specialiști reconsideră în prezent aportul substanțial pe care îl are industria, și în special ramurile de vârf ale industriei prelucrătoare, care, atât în România, dar și în alte țări, inclusiv cele dezvoltate, și-au dovedit capacitatea de rezistență și reluare a creșterii economice. Un studiu recent al specialiștilor de la NBER (National Bureau of Economic Research) din SUA și o masă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
americane, ca instrument de protecție împotriva șocurilor externe ale economiei mondiale, denumit și firewall (zid de protecție împotriva incendiilor). footnote>. Analiza dezagregată a soldului balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe, pe sectoare economice și pe ramuri ale industriei prelucrătoare, în anii 2010 și 2011 (tabelul 3.19), oferă posibilitatea identificării sectoarelor și ramurilor industriei cu contribuție favorabilă/nefavorabilă asupra balanței comerciale. În anul 2010, activitățile economice cu sold favorabil al balanței comerciale au fost următoarele: industria (+2.964 milioane
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
contribuție favorabilă/nefavorabilă asupra balanței comerciale. În anul 2010, activitățile economice cu sold favorabil al balanței comerciale au fost următoarele: industria (+2.964 milioane de euro), agricultura, silvicultura, pescuitul (+243 milioane de euro). În cadrul industriei, sold pozitiv au avut: industria prelucrătoare, cu subramurile: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și Economia României sub impactul investițiilor străine directe Un sold negativ au înregistrat ramurile: comerț (- 4.643 milioane de euro), tehnologia informației și comunicații (-428 milioane de euro), activități profesionale, științifice, tehnice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
transporturi (-72 milioane de euro), alte activități (-12 milioane de euro), hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
euro), hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995 milioane de euro) și agricultura, silvicultura, pescuitul (+329 milioane de euro). Pe principalele activități economice ale industriei, sold favorabil s-a înregistrat în industria
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]